Ghid pentru accesul la informații de interes public

Textul actului pentru consultare

Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public

Sursă

Portal Legislativ ID 31413; M.Of. nr. 663/23.10.2001

Versiunea textului

Forma consolidată din 10 mai 2024, pe care se bazează textul păstrat de Fundația Freies Europa Weltanschauung.

Data verificării

5 septembrie 2026

FUNDAȚIA FREIES EUROPA WELTANSCHAUUNG — COPIE LOCALĂ ÎN FORMAT TEXT PENTRU CONSULTARE

Legea nr. 544/2001 — formă consolidată

Statut: În vigoare; forma oficială trebuie reverificată înaintea utilizării într-un caz concret.
Identificator oficial: Portal Legislativ ID 31413; M.Of. nr. 663/23.10.2001
Versiune și limită: Corpul și selecția versiunii au fost confruntate cu istoricul oficial. Consolidări selectate pentru act/anexe: 2024-05-10.
Sursa oficială: https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/31413
Data controlului: 5 septembrie 2026
Această copie facilitează lectura. Pentru forma la zi și efecte juridice, verifică sursa oficială.

TEXT EXTRAS DIN SURSA OFICIALĂ

LEGE nr. 544 din 12 octombrie 2001
privind liberul acces la informațiile de interes public

EMITENT

PARLAMENTUL

Publicat în

MONITORUL OFICIAL nr. 663 din 23 octombrie 2001

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Capitolul I

Dispoziții generale

Articolul 1

Accesul liber și neîngrădit al persoanei la orice informații de interes public, definite astfel prin prezenta lege, constituie unul dintre principiile fundamentale ale relațiilor dintre persoane și autoritățile publice, în conformitate cu Constituția României și cu documentele internaționale ratificate de Parlamentul României.

Articolul 2

În sensul prezentei legi:

a)

prin autoritate sau instituție publică se înțelege orice autoritate ori instituție publică ce utilizează sau administrează resurse financiare publice, orice regie autonomă, societate reglementată de Legea societăților nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, aflată sub autoritatea sau, după caz, în coordonarea ori în subordinea unei autorități publice centrale sau locale și la care statul român sau, după caz, o unitate administrativ-teritorială este acționar unic ori majoritar, precum și orice operator sau operator regional, astfel cum aceștia sunt definiți în Legea serviciilor comunitare de utilități publice nr. 51/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare. De asemenea, se supun prevederilor prezentei legi partidele politice, federațiile sportive și organizațiile neguvernamentale de utilitate publică, care beneficiază de finanțare din bani publici;

(la 17-07-2016,
Lit. a) a art. 2 a fost modificată de art. unic din LEGEA nr. 144 din 12 iulie 2016 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 528 din 14 iulie 2016.
)

b)

prin informație de interes public se înțelege orice informație care privește activitățile sau rezulta din activitățile unei autorități publice sau instituții publice, indiferent de suportul ori de forma sau de modul de exprimare a informației;

c)

prin informație cu privire la datele personale se înțelege orice informație privind o persoana fizică identificată sau identificabilă.

Capitolul II

Organizarea și asigurarea accesului la informațiile de interes public

Secțiunea 1

Dispoziții comune privind accesul la informațiile de interes public

Articolul 3

Asigurarea de către autoritățile și instituțiile publice a accesului la informațiile de interes public se face din oficiu sau la cerere, prin intermediul compartimentului pentru relații publice sau al persoanei desemnate în acest scop.

Articolul 4

(1)

Pentru asigurarea accesului oricărei persoane la informațiile de interes public autoritățile și instituțiile publice au obligația de a organiza compartimente specializate de informare și relații publice sau de a desemna persoane cu atribuții în acest domeniu.

(2)

Atribuțiile, organizarea și funcționarea compartimentelor de relații publice se stabilesc, pe baza dispozițiilor prezentei legi, prin regulamentul de organizare și funcționare a autorității sau instituției publice respective.

Articolul 5

(1)

Fiecare autoritate sau instituție publică are obligația să comunice din oficiu următoarele informații de interes public:

a)

actele normative care reglementează organizarea și funcționarea autorității sau instituției publice;

b)

structura organizatorică, atribuțiile departamentelor, programul de funcționare, programul de audiențe al autorității sau instituției publice;

c)

numele și prenumele persoanelor din conducerea autorității sau a instituției publice și ale funcționarului responsabil cu difuzarea informațiilor publice;

d)

coordonatele de contact ale autorității sau instituției publice, respectiv: denumirea, sediul, numerele de telefon, fax, adresa de e-mail și adresa paginii de Internet;

e)

sursele financiare, bugetul și bilanțul contabil;

f)

programele și strategiile proprii;

g)

lista cuprinzând documentele de interes public;

h)

lista cuprinzând categoriile de documente produse și/sau gestionate, potrivit legii;

i)

modalitățile de contestare a deciziei autorității sau a instituției publice în situația în care persoana se considera vătămată în privința dreptului de acces la informațiile de interes public solicitate.

(2)

Autoritățile și instituțiile publice au obligația să publice și să actualizeze anual un buletin informativ care va cuprinde informațiile prevăzute la alin. (1).

(3)

Autoritățile publice sunt obligate să dea din oficiu publicității un raport periodic de activitate, cel puțin anual, care va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a.

(la 26-02-2002,
Alin. (3) al art. 5 a fost modificat de RECTIFICAREA nr. 544 din 12 octombrie 2001, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 145 din 26 februarie 2002.
)

(4)

Accesul la informațiile prevăzute la alin. (1) se realizează prin:

a)

afișare la sediul autorității sau al instituției publice ori prin publicare în Monitorul Oficial al României sau în mijloacele de informare în masă, în publicații proprii, precum și în pagina de Internet proprie;

b)

consultarea lor la sediul autorității sau al instituției publice, în spatii special destinate acestui scop.

(5)

Autoritățile și instituțiile publice au obligația să pună la dispoziția persoanelor interesate contractele de privatizare încheiate după intrarea în vigoare a prezentei legi, prin consultarea la sediul acestora. Prevederile de mai sus nu se aplica în cazul contractelor de privatizare care se încadrează în sfera de aplicare a dispozițiilor art. 12 alin. (1).

(la 29-06-2007,
Alin. (5) al art. 5 a fost introdus de art. unic din LEGEA nr. 188 din 19 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 425 din 26 iunie 2007.
)

Articolul 6

(1)

Orice persoană are dreptul să solicite și să obțină de la autoritățile și instituțiile publice, în condițiile prezentei legi, informațiile de interes public.

(2)

Autoritățile și instituțiile publice sunt obligate să asigure persoanelor, la cererea acestora, informațiile de interes public solicitate în scris sau verbal.

(3)

Solicitarea în scris a informațiilor de interes public cuprinde următoarele elemente:

a)

autoritatea sau instituția publică la care se adresează cererea;

b)

informația solicitată, astfel încât să permită autorității sau instituției publice identificarea informației de interes public;

c)

numele, prenumele și semnătura solicitantului, precum și adresa la care se solicită primirea răspunsului.

Articolul 7

(1)

Autoritățile și instituțiile publice au obligația să răspundă în scris la solicitarea informațiilor de interes public în termen de 10 zile sau, după caz, în cel mult 30 de zile de la înregistrarea solicitării, în funcție de dificultatea, complexitatea, volumul lucrărilor documentare și de urgența solicitării. În cazul în care durata necesara pentru identificarea și difuzarea informației solicitate depășește 10 zile, răspunsul va fi comunicat solicitantului în maximum 30 de zile, cu condiția înștiințării acestuia în scris despre acest fapt în termen de 10 zile.

(2)

Refuzul comunicării informațiilor solicitate se motivează și se comunica în termen de 5 zile de la primirea petițiilor.

(3)

Solicitarea și obținerea informațiilor de interes public se pot realiza, dacă sunt întrunite condițiile tehnice necesare, și în format electronic.

Articolul 8

(1)

Pentru informațiile solicitate verbal funcționării din cadrul compartimentelor de informare și relații publice au obligația să precizeze condițiile și formele în care are loc accesul la informațiile de interes public și pot furniza pe loc informațiile solicitate.

(2)

În cazul în care informațiile solicitate nu sunt disponibile pe loc, persoana este îndrumată să solicite în scris informația de interes public, urmând ca cererea să îi fie rezolvată în termenele prevăzute la art. 7.

(3)

Informațiile de interes public solicitate verbal se comunica în cadrul unui program minim stabilit de conducerea autorității sau instituției publice, care va fi afișat la sediul acesteia și care se va desfășura în mod obligatoriu în timpul funcționării instituției, incluzând și o zi pe săptămână, după programul de funcționare.

(4)

Activitățile de registratură privind petițiile nu se pot include în acest program și se desfășoară separat.

(5)

Informațiile de interes public solicitate verbal de către mijloacele de informare în masă vor fi comunicate, de regulă, imediat sau în cel mult 24 de ore.

Articolul 9

(1)

În cazul în care solicitarea de informații implică realizarea de copii de pe documentele deținute de autoritatea sau instituția publică, costul serviciilor de copiere este suportat de solicitant, în condițiile legii.

(2)

Dacă în urma informațiilor primite petentul solicită informații noi privind documentele aflate în posesia autorității sau a instituției publice, aceasta solicitare va fi tratată ca o nouă petiție, răspunsul fiind trimis în termenele prevăzute la art. 7 și 8.

Articolul 10

Nu este supusă prevederilor art. 7-9 activitatea autorităților și instituțiilor publice de răspunsuri la petiții și de audiente, desfășurată potrivit specificului competentelor acestora, dacă aceasta privește alte aprobări, autorizări, prestări de servicii și orice alte solicitări în afara informațiilor de interes public.

Articolul 11

(1)

Persoanele care efectuează studii și cercetări în folos propriu sau în interes de serviciu au acces la fondul documentaristic al autorității sau al instituției publice pe baza solicitării personale, în condițiile legii.

(2)

Copiile de pe documentele deținute de autoritatea sau de instituția publică se realizează în condițiile art. 9.

Articolul 11^1

Orice autoritate contractantă, astfel cum este definita prin lege, are obligația să pună la dispoziția persoanei fizice sau juridice interesate, în condițiile prevăzute la art. 7, contractele de achiziții publice.

(la 16-10-2006,
Art. 11^1 a fost introdus de pct. 1 al art. unic din LEGEA nr. 380 din 5 octombrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 846 din 13 octombrie 2006.
)

Articolul 12

(1)

Se exceptează de la accesul liber al cetățenilor, prevăzut la art. 1 și, respectiv, la art. 11^1, următoarele informații:

(la 16-10-2006,
Partea introductivă a alin. (1) al art. 12 a fost modificată de pct. 2 al art. unic din LEGEA nr. 380 din 5 octombrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 846 din 13 octombrie 2006.
)

a)

informațiile din domeniul apărării naționale, siguranței și ordinii publice, dacă fac parte din categoriile informațiilor clasificate, potrivit legii;

b)

informațiile privind deliberările autorităților, precum și cele care privesc interesele economice și politice ale României, dacă fac parte din categoria informațiilor clasificate, potrivit legii;

c)

informațiile privind activitățile comerciale sau financiare, dacă publicitatea acestora aduce atingere dreptului de proprietate intelectuală ori industrială, precum și principiului concurentei loiale, potrivit legii;

(la 14-10-2006,
Lit. c) a alin. (1) al art. 12 a fost modificată de pct. 2 al art. unic din LEGEA nr. 371 din 5 octombrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 837 din 11 octombrie 2006.
)

d)

informațiile cu privire la datele personale, potrivit legii;

e)

informațiile privind procedura în timpul anchetei penale sau disciplinare, dacă se periclitează rezultatul anchetei, se dezvăluie surse confidențiale ori se pun în pericol viața, integritatea corporală, sănătatea unei persoane în urma anchetei efectuate sau în curs de desfășurare;

f)

informațiile privind procedurile judiciare, dacă publicitatea acestora aduce atingere asigurării unui proces echitabil ori interesului legitim al oricăreia dintre părțile implicate în proces;

g)

informațiile a căror publicare prejudiciază măsurile de protecție a tinerilor.

(2)

Răspunderea pentru aplicarea masurilor de protejare a informațiilor aparținând categoriilor prevăzute la alin. (1) revine persoanelor și autorităților publice care dețin astfel de informații, precum și instituțiilor publice abilitate prin lege să asigure securitatea informațiilor.

Articolul 13

Informațiile care favorizează sau ascund încălcarea legii de către o autoritate sau o instituție publică nu pot fi incluse în categoria informațiilor clasificate și constituie informații de interes public.

Articolul 14

(1)

Informațiile cu privire la datele personale ale cetățeanului pot deveni informații de interes public numai în măsura în care afectează capacitatea de exercitare a unei funcții publice.

(2)

Informațiile publice de interes personal nu pot fi transferate intre autoritățile publice decât în temeiul unei obligații legale ori cu acordul prealabil în scris al persoanei care are acces la acele informații potrivit art. 2.

Secțiunea a 2-a

Dispoziții speciale privind accesul mijloacelor de informare în masă la informațiile de interes public

Articolul 15

(1)

Accesul mijloacelor de informare în masa la informațiile de interes public este garantat.

(2)

Activitatea de culegere și de difuzare a informațiilor de interes public, desfășurată de mijloacele de informare în masa, constituie o concretizare a dreptului cetățenilor de a avea acces la orice informație de interes public.

Articolul 16

Pentru asigurarea accesului mijloacelor de informare în masa la informațiile de interes public autoritățile și instituțiile publice au obligația să desemneze un purtător de cuvânt, de regula din cadrul compartimentelor de informare și relații publice.

Articolul 17

(1)

Autoritățile publice au obligația să organizeze periodic, de regula o data pe luna, conferințe de presa pentru aducerea la cunoștință a informațiilor de interes public.

(2)

În cadrul conferințelor de presa autoritățile publice sunt obligate să răspundă cu privire la orice informații de interes public.

Articolul 18

(1)

Autoritățile publice au obligația să acorde fără discriminare acreditare ziariștilor și reprezentanților mijloacelor de informare în masa.

(2)

Acreditarea se acordă la cerere, în termen de doua zile de la înregistrarea acesteia.

(3)

Autoritățile publice pot refuza acordarea acreditării sau pot retrage acreditarea unui ziarist numai pentru fapte care împiedică desfășurarea normala a activității autorității publice și care nu privesc opiniile exprimate în presă de respectivul ziarist, în condițiile și în limitele legii.

(4)

Refuzul acordării acreditării și retragerea acreditării unui ziarist se comunică în scris și nu afectează dreptul organismului de presă de a obține acreditarea pentru un alt ziarist.

Articolul 19

(1)

Autoritățile și instituțiile publice au obligația să informeze în timp util mijloacele de informare în masă asupra conferințelor de presa sau oricăror alte acțiuni publice organizate de acestea.

(2)

Autoritățile și instituțiile publice nu pot interzice în nici un fel accesul mijloacelor de informare în masă la acțiunile publice organizate de acestea.

(3)

Autoritățile publice care sunt obligate prin legea proprie de organizare și funcționare să desfășoare activități specifice în prezenta publicului sunt obligate să permită accesul presei la acele activități, în difuzarea materialelor obținute de ziariști urmând să se țină seama doar de deontologia profesională.

Articolul 20

Mijloacele de informare în masa nu au obligația să publice informațiile furnizate de autoritățile sau de instituțiile publice.

Capitolul III

Sancțiuni

Articolul 21

(1)

Refuzul explicit sau tacit al angajatului desemnat al unei autorități ori instituții publice pentru aplicarea prevederilor prezentei legi constituie abatere și atrage răspunderea disciplinara a celui vinovat.

(2)

Împotriva refuzului prevăzut la alin. (1) se poate depune reclamație la conducătorul autorității sau al instituției publice respective în termen de 30 de zile de la luarea la cunoștință de către persoana lezată.

(3)

Dacă după cercetarea administrativa reclamația se dovedește întemeiată, răspunsul se transmite persoanei lezate în termen de 15 zile de la depunerea reclamației și va conține atât informațiile de interes public solicitate inițial, cât și menționarea sancțiunilor disciplinare luate împotriva celui vinovat.

Articolul 22

(1)

În cazul în care o persoana se considera vătămată în drepturile sale, prevăzute în prezenta lege, aceasta poate face plângere la secția de contencios administrativ a tribunalului în a carei raza teritorială domiciliază sau în a carei raza teritorială se afla sediul autorității ori al instituției publice. Plângerea se face în termen de 30 de zile de la data expirării termenului prevăzut la art. 7.

(2)

Instanța poate obliga autoritatea sau instituția publică să furnizeze informațiile de interes public solicitate și să plătească daune morale și/sau patrimoniale.

(3)

Hotărârea tribunalului este supusă recursului.

(4)

Decizia Curții de apel este definitiva și irevocabilă.

(5)

Atât plângerea, cât și recursul se judecă în instanță, în procedură de urgență, și sunt scutite de taxă de timbru.

(la 02-06-2012,
Alin. (5) al art. 22 a fost modificat de art. 42 din LEGEA nr. 76 din 24 mai 2012 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 365 din 30 mai 2012.
)

Capitolul IV

Dispoziții tranzitorii și finale

Articolul 23

(1)

Prezenta lege va intra în vigoare la 60 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(2)

În termen de 60 de zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, Guvernul va elabora, la inițiativa Ministerului Informațiilor Publice, normele metodologice de aplicare a acesteia.

Articolul 24

(1)

În termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi Ministerul Informațiilor Publice, Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei Informației și Ministerul Finanțelor Publice vor înainta Guvernului propuneri privind masurile necesare pentru ca informațiile de interes public să devină disponibile în mod progresiv prin intermediul unor baze de date informatizate accesibile publicului la nivel național.

(2)

Masurile prevăzute la alin. (1) vor privi inclusiv dotarea autorităților și instituțiilor publice cu echipamentele de tehnica de calcul adecvate.

Articolul 25

Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abroga orice prevederi contrare.

Prezenta lege transpune dispozițiile art. 14 alin. (3) din Directiva (UE) 2016/800 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 mai 2016 privind garanțiile procedurale pentru copiii care sunt persoane suspecte sau acuzate în cadrul procedurilor penale, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 132 din 21 mai 2016.

(la 10-05-2024,
Mențiunea privind transpunerea normelor Uniunii Europene a fost introdusă de Articolul II din LEGEA nr. 122 din 30 aprilie 2024, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 414 din 7 mai 2024
)

Aceasta lege a fost adoptată de Senat în ședință din 13 septembrie 2001, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituția României.

p. PREȘEDINTELE SENATULUI,
PAUL PĂCURARU
Aceasta lege a fost adoptată de Camera Deputaților în ședință din 18 septembrie 2001, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituția României.

PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR
VALER DORNEANU
------

Textul actului pentru consultare

Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 544/2001

Sursă

Portal Legislativ ID 34416; M.Of. nr. 167/08.03.2002

Versiunea textului

Forma consolidată din 28 iunie 2022, pentru hotărârea de aprobare și normele anexate.

Data verificării

5 septembrie 2026

FUNDAȚIA FREIES EUROPA WELTANSCHAUUNG — COPIE LOCALĂ ÎN FORMAT TEXT PENTRU CONSULTARE

Normele metodologice ale Legii nr. 544/2001 — formă consolidată

Statut: În vigoare; forma oficială trebuie reverificată înaintea utilizării într-un caz concret.
Identificator oficial: Portal Legislativ ID 34416; M.Of. nr. 167/08.03.2002
Versiune și limită: Corpul și selecția versiunii au fost confruntate cu istoricul oficial. Consolidări selectate pentru act/anexe: 2022-06-28.
Sursa oficială: https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/34416
Data controlului: 5 septembrie 2026
Această copie facilitează lectura. Pentru forma la zi și efecte juridice, verifică sursa oficială.

TEXT EXTRAS DIN SURSA OFICIALĂ

HOTĂRÂRE nr. 123 din 7 februarie 2002
pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public

EMITENT

GUVERNUL

Publicat în

MONITORUL OFICIAL nr. 167 din 8 martie 2002

În temeiul prevederilor art. 107 din Constituția României și ale art. 23 alin. (2) din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public,

Guvernul României adopta prezenta hotărâre.

Articolul UNIC

Se aproba Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

PRIM-MINISTRU
ADRIAN NĂSTASE
Contrasemnează:
Ministrul informațiilor publice,
Vasile Dincu
Ministrul administrației publice,
Octav Cozmanca
p. Ministrul comunicațiilor și
tehnologiei informației,
Ion Smeeianu,
secretar de stat
Ministrul finanțelor publice,
Mihai Nicolae Tănăsescu

Anexă
NORME METODOLOGICE
de aplicare a Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public

---

NORME METODOLOGICE din 7 februarie 2002
de aplicare a Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public

EMITENT

GUVERNUL

Publicat în

MONITORUL OFICIAL nr. 167 din 8 martie 2002

Notă
Aprobate prin HOTĂRÂREA nr. 123 din 7 februarie 2002, publicată în Monitorul Oficial nr. 167 din 8 martie 2002.

Capitolul I

Dispoziții generale

Articolul 1

(1)

Prezentele norme metodologice stabilesc principiile, procedurile și regulile de aplicare a Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public.

(2)

Dispozițiile prezentelor norme metodologice se aplica tuturor autorităților și instituțiilor publice, astfel cum sunt definite prin Legea nr. 544/2001.

Articolul 2

Aplicarea Legii nr. 544/2001 se face cu respectarea următoarelor principii:

a)

principiul transparenței - autoritățile și instituțiile publice au obligația să își desfășoare activitatea într-o maniera deschisă față de public, în care accesul liber și neîngrădit la informațiile de interes public să constituie regula, iar limitarea accesului la informație să constituie excepția, în condițiile legii;

b)

principiul aplicării unitare - autoritățile și instituțiile publice asigura respectarea legii în mod unitar, în conformitate cu prevederile acesteia și ale prezentelor norme metodologice.

c)

principiul autonomiei - fiecare autoritate sau instituție publică va elabora propriul regulament de organizare și funcționare a compartimentelor de informare și relații publice, în conformitate cu prevederile legii și ale prezentelor norme metodologice.

Capitolul II

Organizarea și asigurarea accesului liber la informațiile de interes public

Articolul 3

(1)

Pentru organizarea și asigurarea accesului liber și neîngrădit al oricărei persoane la informațiile de interes public autoritățile și instituțiile publice au obligația de a organiza compartimente specializate de informare și relații publice sau de a desemna persoane cu atribuții în acest domeniu.

(2)

Compartimentele specializate de informare și relații publice pot fi organizate, în cadrul autorităților sau instituțiilor publice centrale ori locale, ca birouri, servicii, direcții sau direcții generale, în subordinea conducătorului autorității sau instituției publice respective, care, în funcție de situație, poate dispune coordonarea acestora de către o alta persoana din conducerea autorității sau instituției publice respective.

(3)

Atribuțiile, organizarea și funcționarea compartimentelor de informare și relații publice se stabilesc, în baza legii și a dispozițiilor prezentelor norme metodologice, prin regulamentul de organizare și funcționare a autorității sau a instituției publice respective.

Articolul 4

(1)

Pentru buna desfășurare a activității de informare și relații publice în cadrul autorităților și instituțiilor publice, aceasta poate fi organizată cu următoarele componente:

a)

informarea presei;

b)

informarea publică directa a persoanelor;

c)

informarea interna a personalului;

d)

informarea interinstituțională.

(2)

Informarea directa a persoanelor și informarea presei sunt, potrivit legii, componente obligatorii și nu exclud celelalte componente ale activității de informare și relații publice.

Articolul 5

În cadrul compartimentelor de informare și relații publice ale instituțiilor și autorităților publice activitatea de informare publică directa a persoanelor și cea de informare a presei se pot organiza distinct.

Articolul 6

(1)

La nivelul Administrației Prezidențiale, aparatului de lucru al Camerei Deputaților și al Senatului, aparatului de lucru al Guvernului, al ministerelor, al celorlalte organe de specialitate ale administrației publice centrale, sediilor centrale ale regiilor autonome și al altor instituții publice centrale, precum și la nivelul autorităților administrative autonome, prefecturilor, consiliilor județene și consiliilor locale ale municipiilor, orașelor și sectoarelor municipiului București, structurile organizatorice existente de comunicare vor fi reorganizate în compartimente de informare și relații publice și vor include în mod obligatoriu cel puțin un birou (o structura) de informare publică și un birou (o structura) de relații cu presa.

(2)

La nivelul structurilor descentralizate ale autorităților și instituțiilor publice centrale se vor organiza birouri de informare și relații publice, iar atribuțiile pe linia relației cu presa și a informării directe a persoanelor vor fi îndeplinite distinct de persoane special desemnate în acest scop.

(3)

La nivelul comunelor, atribuțiile pe linia relației cu presa și a informării directe a persoanelor pot fi îndeplinite de o persoană special desemnată în acest scop de primar.

(la 08-07-2016,
Alin. (3) al art. 6 a fost modificat de pct. 1 al art. unic din HOTĂRÂREA nr. 478 din 6 iulie 2016 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 516 din 8 iulie 2016.
)

Articolul 7

Fiecare autoritate sau instituție publică va stabili, în funcție de specificul propriu al activităților, numărul de persoane necesar pentru îndeplinirea în bune condiții a atribuțiilor care revin autorității/instituției pe linia informării și relațiilor publice.

Articolul 8

(1)

Pentru accesul publicului la informațiile de interes public difuzate din oficiu, fiecare instituție sau autoritate publică organizează în cadrul compartimentelor de informare și relații publice puncte de informare-documentare.

(la 08-07-2016,
Alin. (1) al art. 8 a fost modificat de pct. 2 al art. unic din HOTĂRÂREA nr. 478 din 6 iulie 2016 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 516 din 8 iulie 2016.
)

(1^1)

Instituțiile și autoritățile publice pot organiza o bibliotecă virtuală, ce cuprinde o colecție de informații de interes public, actualizate și completate periodic cu informațiile de interes public furnizate solicitanților.

(la 08-07-2016,
Alin. (1^1) al art. 8 a fost introdus de pct. 3 al art. unic din HOTĂRÂREA nr. 478 din 6 iulie 2016 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 516 din 8 iulie 2016.
)

(2)

Informațiile comunicate din oficiu de către instituțiile și autoritățile publice prevăzute la art. 6 alin. (2) și (3) se vor afișa obligatoriu pe pagina proprie de internet, conform modelului prevăzut în anexa nr. 1.

(la 08-07-2016,
Alin. (2) al art. 8 a fost modificat de pct. 4 al art. unic din HOTĂRÂREA nr. 478 din 6 iulie 2016 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 516 din 8 iulie 2016.
)

(3)

Autoritățile și instituțiile publice prevăzute la art. 2 lit. a) din Legea nr. 544/2001, cu modificările și completările ulterioare, au obligația să accesibilizeze paginile proprii de internet, în vederea asigurării accesului la informațiile publice pentru persoanele cu handicap, în conformitate cu prevederile Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

(la 08-07-2016,
Alin. (3) al art. 8 a fost introdus de pct. 5 al art. unic din HOTĂRÂREA nr. 478 din 6 iulie 2016 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 516 din 8 iulie 2016.
)

Capitolul III

Procedurile privind accesul liber la informațiile de interes public

Articolul 9

Autoritățile și instituțiile publice asigura accesul la informațiile de interes public, din oficiu sau la cerere, în condițiile legii.

Articolul 10

(1)

Informațiile de interes public care se comunică din oficiu, conform legii, vor fi prezentate într-o formă accesibilă, standardizată și concisă. Informațiile vor fi afișate, de regulă, în format editabil.

(2)

În aplicarea prevederilor art. 5 alin. (2) din Legea nr. 544/2001, cu modificările și completările ulterioare, autoritățile și instituțiile publice au obligația de a publica și de a actualiza anual un buletin informativ care va cuprinde informațiile prevăzute la art. 5 alin. (1) din Legea nr. 544/2001, cu modificările și completările ulterioare. Buletinul va fi publicat pe pagina proprie de internet, conform modelului prevăzut în anexa nr. 2 la prezentele norme metodologice.

(3)

În aplicarea prevederilor art. 5 alin. (3) din Legea nr. 544/2001, cu modificările și completările ulterioare, autoritățile publice sunt obligate să aducă la cunoștință publică, cel puțin anual, un raport periodic de activitate. Raportul periodic de activitate va fi elaborat conform modelului prevăzut în anexa nr. 3 la prezentele norme metodologice.

(4)

În situația în care raportul va fi elaborat anual, acesta va fi adus la cunoștință publică cel târziu la sfârșitul lunii aprilie din anul următor.

(5)

Publicitatea raportului prevăzut la alin. (3) va fi asigurată prin publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, precum și pe pagina proprie de internet în secțiunea dedicată informațiilor de interes public. Raportul poate fi afișat și la sediul autorității publice.

(6)

Autoritățile și instituțiile publice pentru care, prin lege specială, se prevede obligația elaborării și prezentării unui raport privind activitatea proprie vor elabora doar raportul prevăzut de legea specială. În acest caz, raportul va cuprinde și elementele prevăzute în anexa nr. 3.

(la 08-07-2016,
Art. 10 a fost modificat de pct. 6 al art. unic din HOTĂRÂREA nr. 478 din 6 iulie 2016 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 516 din 8 iulie 2016.
)

Articolul 11

(1)

Accesul la informațiile de interes public comunicate din oficiu se realizează obligatoriu prin:

a)

afișare pe pagina de internet proprie a autorității sau instituției publice, conform modelului prevăzut în anexa nr. 1 la prezentele norme metodologice;

b)

afișare la sediul autorității sau instituției publice sau prin publicare în Monitorul Oficial al României sau în mijloacele de informare în masă sau în publicații proprii;

c)

consultare la sediul autorității sau instituției publice, în punctele de informare-documentare, în spații special destinate acestui scop, după caz.

(la 08-07-2016,
Alin. (1) al art. 11 a fost modificat de pct. 7 al art. unic din HOTĂRÂREA nr. 478 din 6 iulie 2016 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 516 din 8 iulie 2016.
)

(2)

Furnizarea informațiilor de interes public în formele prevăzute la alin. (1) este modalitatea minimă obligatorie de comunicare din oficiu a informațiilor de interes public pentru toate autoritățile și instituțiile publice.

(la 08-07-2016,
Alin. (2) al art. 11 a fost modificat de pct. 7 al art. unic din HOTĂRÂREA nr. 478 din 6 iulie 2016 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 516 din 8 iulie 2016.
)

Articolul 12

În unitățile administrativ-teritoriale în care o minoritate națională deține o pondere de cel puțin 20% din numărul populației informațiile ce se comunica din oficiu se vor difuza și în limba minorității respective.

Articolul 13

Solicitarea informațiilor de interes public, altele decât cele prevăzute să fie comunicate din oficiu, va fi adresată instituției sau autorității publice, în condițiile art. 6 din Legea nr. 544/2001.

Articolul 14

(1)

Pentru a facilita redactarea solicitării și a reclamației administrative autoritățile și instituțiile publice vor pune gratuit la dispoziție persoanei interesate formulare-tip. Acestea vor fi afișate pe pagina proprie de internet și vor fi distribuite, la cerere, persoanelor interesate, prin intermediul structurilor prevăzute la art. 3 alin. (1).

(2)

Modelele formularelor-tip ale cererii de informații de interes public și ale reclamației administrative sunt prezentate în anexele nr. 4-6.

(3)

Utilizarea formularelor-tip este facultativă. Nu poate constitui motiv de refuz al accesului la informațiile publice dacă solicitarea este redactată într-o altă formă decât modelul prevăzut la alin. (1).

(4)

Modelul scrisorii de răspuns la cerere și cel al scrisorii de răspuns la reclamația administrativă, împreună cu modelul registrului pentru înregistrarea documentelor prevăzute la alin. (2), sunt prevăzute în anexele nr. 7-9.

(la 08-07-2016,
Art. 14 a fost modificat de pct. 8 al art. unic din HOTĂRÂREA nr. 478 din 6 iulie 2016 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 516 din 8 iulie 2016.
)

Articolul 15

(1)

Informațiile de interes public pot fi solicitate și comunicate și în format electronic.

(2)

Solicitarea de informații de interes public sau reclamația administrativă se poate transmite prin mijloace electronice.

(la 08-07-2016,
Alin. (2) al art. 15 a fost modificat de pct. 9 al art. unic din HOTĂRÂREA nr. 478 din 6 iulie 2016 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 516 din 8 iulie 2016.
)

(3)

Informațiile de interes public solicitate în scris vor fi comunicate în formatul precizat în cererea solicitantului, respectiv în scris, în format electronic sau hârtie.

(la 08-07-2016,
Alin. (3) al art. 15 a fost modificat de pct. 9 al art. unic din HOTĂRÂREA nr. 478 din 6 iulie 2016 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 516 din 8 iulie 2016.
)

(4)

Dacă informațiile de interes public solicitate sunt disponibile în format editabil, la cererea solicitantului, acestea vor fi furnizate și în acest format.

(la 08-07-2016,
Alin. (4) al art. 15 a fost introdus de pct. 10 al art. unic din HOTĂRÂREA nr. 478 din 6 iulie 2016 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 516 din 8 iulie 2016.
)

(5)

În aplicarea art. 7 alin. (3) din Legea nr. 544/2001, cu modificările și completările ulterioare, lipsa semnăturii olografe de pe solicitarea de furnizare a informațiilor de interes public transmise în format electronic nu poate constitui un motiv de nefurnizare a informațiilor solicitate.

(la 08-07-2016,
Alin. (5) al art. 15 a fost introdus de pct. 10 al art. unic din HOTĂRÂREA nr. 478 din 6 iulie 2016 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 516 din 8 iulie 2016.
)

(6)

Informațiile de interes public vor fi comunicate în termenele prevăzute de art. 7 din Legea nr. 544/2001, cu modificările și completările ulterioare, chiar dacă solicitantul nu a invocat acest act normativ în solicitarea de furnizare a informațiilor publice.

(la 08-07-2016,
Alin. (6) al art. 15 a fost introdus de pct. 10 al art. unic din HOTĂRÂREA nr. 478 din 6 iulie 2016 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 516 din 8 iulie 2016.
)

Articolul 16

(1)

Termenele pentru comunicarea în scris a unui răspuns solicitanților de informații de interes public sunt cele prevăzute de Legea nr. 544/2001, cu modificările și completările ulterioare, și anume:

a)

10 zile pentru comunicarea informației de interes public solicitate, dacă aceasta a fost identificată în acest termen;

b)

10 zile pentru anunțarea solicitantului că termenul prevăzut la lit. a) nu a fost suficient pentru identificarea informației solicitate;

c)

30 de zile pentru comunicarea informației de interes public identificate peste termenul prevăzut la lit. a);

d)

5 zile pentru transmiterea refuzului de comunicare a informației solicitate și a motivării refuzului.

(2)

Termenele prevăzute la alin. (1) se calculează de la data înregistrării solicitării, în condițiile art. 20 alin. (4); nu intră în calculul termenelor ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua când acesta se împlinește.

(3)

Când ultima zi a unui termen cade într-o zi nelucrătoare, termenul se prelungește până în prima zi lucrătoare care urmează.

(la 08-07-2016,
Art. 16 a fost modificat de pct. 11 al art. unic din HOTĂRÂREA nr. 478 din 6 iulie 2016 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 516 din 8 iulie 2016.
)

Articolul 17

Programul zilnic al compartimentelor de informare și relații publice va fi cel al autorităților sau instituțiilor publice respective, stabilit prin regulamentul propriu de organizare și funcționare, incluzând într-o zi pe săptămână și ore după programul de funcționare.

Articolul 18

(1)

Accesul la informațiile de interes public este gratuit.

(2)

Costul serviciilor de copiere va fi suportat de solicitant, în condițiile legii.

(3)

Plata serviciilor de copiere se poate face în numerar, prin mandat poștal, prin decontare bancară, prin intermediul cardurilor bancare și prin intermediul altor sisteme de plată, potrivit prevederilor legale în vigoare. Autoritățile și instituțiile publice au obligația să aducă la cunoștință publică contul în care se va efectua plata.

(la 08-07-2016,
Alin. (3) al art. 18 a fost modificat de pct. 12 al art. unic din HOTĂRÂREA nr. 478 din 6 iulie 2016 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 516 din 8 iulie 2016.
)

(4)

În aplicarea art. 9 alin. (1) din Legea nr. 544/2001, cu modificările și completările ulterioare, prin costul serviciului de copiere se înțelege costul direct al operațiunii tehnice de copiere a informației solicitate pe suport hârtie.

(la 08-07-2016,
Alin. (4) al art. 18 a fost introdus de pct. 13 al art. unic din HOTĂRÂREA nr. 478 din 6 iulie 2016 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 516 din 8 iulie 2016.
)

(5)

Costul serviciului de copiere va fi aprobat, respectiv actualizat prin actul administrativ al conducătorului autorității sau instituției publice centrale sau locale și nu poate depăși 0,05% din salariul minim pe economie calculat per pagină.

(la 08-07-2016,
Alin. (5) al art. 18 a fost introdus de pct. 13 al art. unic din HOTĂRÂREA nr. 478 din 6 iulie 2016 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 516 din 8 iulie 2016.
)

Capitolul IV

Funcționarea structurilor responsabile de informarea publică directa

Articolul 19

Structurile sau persoanele responsabile de informarea publică directa asigura rezolvarea solicitărilor privind informațiile de interes public și organizarea și funcționarea punctului de informare-documentare.

Articolul 20

(1)

Structurile sau persoanele responsabile de informarea publică directa primesc solicitările privind informațiile de interes public.

(2)

Solicitarea de informații de interes public este acțiunea verbală sau scrisă (pe suport de hârtie sau electronic) prin care o persoana (fizica sau juridică, română ori străină) poate cere informații considerate ca fiind de interes public.

(3)

În cazul formulării verbale a solicitării informația este furnizată pe loc, dacă este posibil, sau cu îndrumarea solicitantului să adreseze o cerere în scris.

(4)

Cererile de solicitare a informațiilor de interes public, indiferent de modul în care au fost formulate, inclusiv cele prevăzute la alin. (3), se înregistrează, de îndată, la structurile sau la persoanele responsabile de informarea publică directă, în Registrul pentru înregistrarea solicitărilor și răspunsurilor privind accesul la informațiile de interes public.

(la 08-07-2016,
Alin. (4) al art. 20 a fost modificat de pct. 14 al art. unic din HOTĂRÂREA nr. 478 din 6 iulie 2016 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 516 din 8 iulie 2016.
)

(5)

După înregistrarea cererii, structurile sau persoanele responsabile de informarea publică directă au obligația să comunice solicitantului, direct sau electronic la adresa de e-mail furnizată, data și numărul de înregistrare a cererii. Pentru cererile transmise prin poștă, numărul de înregistrare va fi comunicat numai la solicitarea persoanei care a formulat cererea.

(la 08-07-2016,
Alin. (5) al art. 20 a fost introdus de pct. 15 al art. unic din HOTĂRÂREA nr. 478 din 6 iulie 2016 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 516 din 8 iulie 2016.
)

Articolul 21

(1)

După primirea și înregistrarea cererii, structurile sau persoanele responsabile de informarea publică directă realizează o evaluare primară a solicitării, în urma căreia se stabilește dacă informația solicitată face obiectul prevederilor Legii nr. 544/2001, cu modificările și completările ulterioare, respectiv se stabilește dacă este o informație comunicată din oficiu, furnizabilă la cerere sau exceptată de la liberul acces.

(2)

În situația în care, în urma evaluării primare, se stabilește că solicitarea nu face obiectul prevederilor Legii nr. 544/2001, cu modificările și completările ulterioare, aceasta poate fi încadrată ca petiție, în sensul Ordonanței Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea activității de soluționare a petițiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 233/2002, cu modificările ulterioare, și se transmite compartimentului responsabil cu înregistrarea și rezolvarea petițiilor. Solicitantul este informat privind reîncadrarea cererii în termen de maximum 5 zile.

(3)

În situația în care, în urma evaluării primare, se stabilește că informația solicitată nu face obiectul prevederilor Legii nr. 544/2001, cu modificările și completările ulterioare, și nu poate fi încadrată ca petiție, se asigură în termen de 5 zile de la înregistrare informarea solicitantului despre acest lucru.

(4)

În situația în care informația solicitată este dintre cele care se comunică din oficiu, se asigură de îndată, dar nu mai târziu de 5 zile, informarea solicitantului despre acest lucru, precum și sursa unde informația solicitată poate fi găsită. Atunci când sursa indicată este pagina de internet a autorității sau instituției publice, informarea va include adresa paginii respective, transmisă sub forma unei legături active sau a unui text editabil.

(5)

La solicitarea expresă a persoanei interesate, informațiile de interes public comunicate din oficiu vor fi comunicate și în scris, pe suport electronic sau hârtie.

(la 28-06-2022,
Articolul 21 din Capitolul IV a fost modificat de Punctul 1, Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 830 din 27 iunie 2022, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 639 din 28 iunie 2022
)

Articolul 22

(1)

În cazul în care informația solicitată nu este dintre cele care se comunică din oficiu, solicitarea se transmite structurilor competente din cadrul autorităților și instituțiilor publice, care dețin informațiile solicitate, pentru a verifica respectarea prevederilor art. 12 din Legea nr. 544/2001, cu modificările și completările ulterioare.

(la 08-07-2016,
Alin. (1) al art. 22 a fost modificat de pct. 18 al art. unic din HOTĂRÂREA nr. 478 din 6 iulie 2016 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 516 din 8 iulie 2016.
)

(2)

În cazul în care informația solicitată este identificată ca fiind exceptată de la accesul liber la informație, se asigura, în termen de 5 zile de la înregistrare, informarea solicitantului despre acest lucru.

(2^1)

În situația în care informația publică solicitată se află pe un înscris care conține atât informații la care accesul este liber, cât și informații exceptate de la liberul acces, informația publică solicitată va fi comunicată, după anonimizarea informațiilor exceptate, prevăzute la art. 12 din Legea nr. 544/2001, cu modificările și completările ulterioare.

(la 08-07-2016,
Alin. (2^1) al art. 22 a fost introdus de pct. 19 al art. unic din HOTĂRÂREA nr. 478 din 6 iulie 2016 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 516 din 8 iulie 2016.
)

(3)

Structurile prevăzute la alin. (1) au obligația să identifice și să actualizeze informațiile de interes public care sunt exceptate de la accesul liber, potrivit legii.

(4)

Autoritatea sau instituția publică poate comunica din oficiu, pe pagina de internet proprie, informații solicitate frecvent, în funcție de obiectul sau domeniul său de activitate.

(la 28-06-2022,
Articolul 22 din Capitolul IV a fost completat de Punctul 2, Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 830 din 27 iunie 2022, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 639 din 28 iunie 2022
)

Articolul 23

(1)

Structurile sau persoanele responsabile de informarea publică directa primesc de la structurile prevăzute la art. 22 alin. (1) răspunsul la solicitarea primită și redactează răspunsul către solicitant împreună cu informația de interes public sau cu motivația întârzierii ori a respingerii solicitării, în condițiile legii.

(2)

Răspunsul se înregistrează și se transmite persoanei interesate, pe suportul solicitat, în termenul legal.

Articolul 24

În cazul în care solicitarea nu se încadrează în competențele instituției sau autorității publice, în termen de 5 zile de la înregistrare, structurile sau persoanele responsabile de informarea publică directă transmit solicitarea către instituțiile sau autoritățile competente și informează solicitantul despre aceasta.

(la 08-07-2016,
Art. 24 a fost modificat de pct. 20 al art. unic din HOTĂRÂREA nr. 478 din 6 iulie 2016 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 516 din 8 iulie 2016.
)

Articolul 25

Structurile sau persoanele responsabile de informarea publică directa țin evidenta răspunsurilor și a chitanțelor remise de solicitanți privind plata costurilor de copiere a materialelor solicitate.

Articolul 26

(1)

Structurile sau persoanele responsabile de informarea publică directă realizează organizarea și funcționarea punctului de informare-documentare, după cum urmează:

a)

asigură publicarea buletinului informativ al autorității sau instituției publice, care va cuprinde informațiile de interes public comunicate din oficiu, prevăzute la art. 5 din Legea nr. 544/2001, cu modificările și completările ulterioare;

b)

asigură publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, a raportului de activitate al autorității sau instituției publice;

c)

asigură disponibilitatea și actualizarea informațiilor comunicate din oficiu, prevăzute la art. 5 din Legea nr. 544/2001, cu modificările și completările ulterioare, pe pagina de internet și la avizierul autorității sau instituției publice, precum și în alte modalități, după caz;

d)

organizează în cadrul punctului de informare-documentare al instituției accesul publicului la informațiile furnizate din oficiu;

e)

asigură, după caz, organizarea bibliotecii virtuale prevăzute la art. 8 alin. (1^1).

(2)

Informațiile de interes public care se comunică din oficiu se actualizează de către autoritatea sau instituția publică, prin structurile sau persoanele responsabile de informarea publică directă. Documentele afișate pe pagina de internet și la avizierul autorității sau instituției publice conțin data afișării acestora.

(la 28-06-2022,
Articolul 26 din Capitolul IV a fost modificat de Punctul 3, Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 830 din 27 iunie 2022, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 639 din 28 iunie 2022
)

Articolul 27

(1)

Fiecare instituție sau autoritate publică va întocmi anual, prin structurile de informare și relații publice, un raport privind accesul la informațiile de interes public, care va cuprinde:

a)

numărul total de solicitări de informații de interes public;

b)

numărul total de solicitări, departajat pe domenii de interes;

c)

numărul de solicitări rezolvate favorabil;

d)

numărul de solicitări respinse, defalcat în funcție de motivația respingerii (informații exceptate de la acces, inexistente etc.);

e)

numărul de solicitări adresate: 1. pe suport hârtie; 2. pe suport electronic; 3. solicitări verbale;

f)

numărul de solicitări adresate de persoane fizice;

g)

numărul de solicitări adresate de persoane juridice;

h)

numărul de reclamații administrative: 1. rezolvate favorabil; 2. respinse;

i)

numărul de plângeri în instanță: 1 rezolvate favorabil; 2. respinse; 3. în curs de soluționare;

j)

abrogată;

(la 28-06-2022,
Litera j) din Alineatul (1), Articolul 27, Capitolul IV a fost abrogată de Punctul 4, Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 830 din 27 iunie 2022, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 639 din 28 iunie 2022
)

k)

abrogată;

(la 28-06-2022,
Litera k) din Alineatul (1), Articolul 27, Capitolul IV a fost abrogată de Punctul 4, Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 830 din 27 iunie 2022, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 639 din 28 iunie 2022
)

l)

abrogată;

(la 28-06-2022,
Litera l) din Alineatul (1), Articolul 27, Capitolul IV a fost abrogată de Punctul 4, Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 830 din 27 iunie 2022, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 639 din 28 iunie 2022
)

m)

numărul de răspunsuri defalcat pe termene de răspuns;

n)

informațiile solicitate identificate ca fiind exceptate de la accesul liber la informație;

o)

măsurile luate pentru îmbunătățirea activității;

p)

numele și prenumele persoanei desemnate, respectiv ale șefului compartimentului prevăzut la art. 3 alin. (1).

(2)

Raportul elaborat după modelul prevăzut în anexa nr. 10 va fi adresat conducătorului autorității sau instituției publice respective și va fi făcut public în termenul prevăzut la art. 10 alin. (4).

(2^1)

Raportul prevăzut la alin. (2) se completează și online până la data de 15 mai a fiecărui an calendaristic, pe platforma unică de centralizare www.e-consultare.gov.ro, creată și administrată de Secretariatul General al Guvernului.

(la 28-06-2022,
Articolul 27 din Capitolul IV a fost completat de Punctul 5, Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 830 din 27 iunie 2022, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 639 din 28 iunie 2022
)

(3)

Ministerele și celelalte autorități ale administrației publice centrale vor asigura centralizarea rapoartelor prevăzute la alin. (1) de la autoritățile și instituțiile publice din subordine.

(4)

Autoritățile publice locale din județ, respectiv municipiul București vor transmite către instituțiile prefectului raportul prevăzut la alin. (1) până la data de 30 aprilie a anului următor.

(5)

Prefectul analizează întocmirea raportului, conform anexei nr. 10, și poate solicita autorităților administrației publice locale emitente completarea acestuia.

(6)

Ministerele și celelalte autorități ale administrației publice centrale, precum și instituțiile prefectului vor transmite rapoartele până la data de 15 mai către Ministerul pentru Consultare Publică și Dialog Civic.

(la 08-07-2016,
Art. 27 a fost modificat de pct. 22 al art. unic din HOTĂRÂREA nr. 478 din 6 iulie 2016 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 516 din 8 iulie 2016.
)

Notă
Reproducem mai jos prevederile art. III din HOTĂRÂREA nr. 830 din 27 iunie 2022, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 639 din 28 iunie 2022:
Articolul III
(1) În termen de 18 luni de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, Secretariatul General al Guvernului dezvoltă funcționalitățile platformei www.e-consultare.gov.ro și aprobă, prin ordin, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, normele de publicare în cuprinsul acesteia a raportului prevăzut la art. 27 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 123/2002, cu modificările și completările ulterioare.
(2) La data intrării în vigoare a ordinului prevăzut la alin. (1), prevederile art. 27 alin. (3)-(6) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 123/2002, cu modificările și completările ulterioare, se abrogă.

Capitolul V

Funcționarea structurilor responsabile de relația cu presa

Articolul 28

Dispozițiile speciale privind accesul mijloacelor de informare în masa la informațiile de interes public, astfel cum sunt prevăzute în Legea nr. 544/2001, se referă în mod explicit la obligațiile autorităților și instituțiilor publice și nu reglementează în nici un fel activitatea mass-media.

Articolul 29

Structurile sau persoanele responsabile de relația cu presa a instituției sau autorității publice respective au următoarele atribuții:

a)

să furnizeze ziariștilor, prompt și complet, orice informație de interes public care privește activitatea instituției sau autorității publice pe care o reprezintă;

b)

să acorde fără discriminare, în termen de cel mult doua zile de la înregistrare, acreditarea ziariștilor și a reprezentanților mijloacelor de informare în masa;

c)

să informeze în timp util și să asigure accesul ziariștilor la activitățile și acțiunile de interes public organizate de instituția sau autoritatea publică;

d)

să asigure, periodic sau de fiecare data când activitatea instituției ori a autorității publice prezintă un interes public imediat, difuzarea de comunicate, informări de presa, organizarea de conferințe de presa, interviuri sau briefinguri;

e)

să difuzeze ziariștilor dosare de presa legate de evenimente sau de activități ale instituției ori autorității publice;

f)

să nu refuze sau să nu retragă acreditarea unui ziarist decât numai pentru fapte care împiedica desfășurarea normală a activității instituției sau autorității publice respective și care nu privesc opiniile exprimate în presa de respectivul ziarist;

g)

în cazul retragerii acreditării unui ziarist, să asigure organismului de presa obținerea acreditării pentru un alt ziarist.

Articolul 30

(1)

Acreditarea se acorda, la cerere, ziariștilor și instituțiilor de presa solicitante. Legitimațiile de acreditare nu sunt transmisibile și se referă la prezenta fizica a ziaristului în sediul sau la activitățile autorității ori instituției publice, la care accesul presei este permis.

(2)

Acreditarea ziariștilor nu atrage controlul autorităților sau instituțiilor publice ce au acordat acreditarea asupra materialelor publicate de ziaristul acreditat.

(3)

Participarea ziariștilor la activitățile autorităților sau instituțiilor publice nu va putea fi limitată ori restricționată prin reglementări interne ce exced textului Legii nr. 544/2001.

Capitolul VI

Sancțiuni

Articolul 31

Răspunderea disciplinară a funcționarului desemnat pentru aplicarea prevederilor Legii nr. 544/2001 se stabilește conform Statutului funcționarilor publici, statutelor speciale sau, după caz, Codului muncii.

Articolul 32

În cazul în care o persoana considera că dreptul privind accesul la informațiile de interes public a fost încălcat, aceasta se poate adresa cu reclamație administrativă conducătorului autorității sau instituției publice căreia i-a fost solicitată informația.

Articolul 33

Persoana care se considera vătămată în drepturile sale poate depune reclamația administrativă prevăzută la art. 32 în termen de 30 de zile de la luarea la cunoștința a refuzului explicit sau tacit al angajaților din cadrul autorității sau instituției publice pentru aplicarea prevederilor Legii nr. 544/2001 și ale prezentelor norme metodologice.

Articolul 34

(1)

Răspunsul motivat la reclamația administrativă se transmite persoanei care a formulat-o în termen de 15 zile de la data înregistrării, indiferent dacă soluția este favorabilă sau nefavorabilă.

(2)

În cazul în care reclamația se dovedește întemeiată, răspunsul va conține informațiile de interes public solicitate inițial și, de asemenea, după caz, va menționa măsurile dispuse, respectiv sesizarea comisiei de disciplină, în cazul funcționarului public, în condițiile legii.

(la 08-07-2016,
Art. 34 a fost modificat de pct. 23 al art. unic din HOTĂRÂREA nr. 478 din 6 iulie 2016 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 516 din 8 iulie 2016.
)

Articolul 35

(1)

Pentru analiza reclamațiilor administrative ale persoanelor, vizând nerespectarea prevederilor Legii nr. 544/2001 și ale prezentelor norme metodologice, la nivelul fiecărei autorități sau instituții publice se constituie o comisie de analiza privind încălcarea dreptului de acces la informațiile de interes public.

(2)

Comisia de analiza privind încălcarea dreptului de acces la informațiile de interes public va avea următoarele responsabilități:

a)

primește și analizează reclamațiile persoanelor;

b)

efectuează cercetarea administrativă;

c)

stabilește dacă reclamația persoanei privind încălcarea dreptului de acces la informațiile de interes public este întemeiată sau nu;

d)

în cazul în care reclamația este întemeiată, propune aplicarea unei sancțiuni disciplinare pentru personalul responsabil și comunicarea informațiilor de interes public solicitate. În cazul funcționarilor publici culpabili comisia de analiza va informa despre rezultatul cercetării administrative comisia de disciplina a autorității sau instituției publice, care va propune aplicarea unei sancțiuni corespunzătoare, potrivit legii;

e)

redactează și trimite răspunsul solicitantului.

Articolul 36

(1)

În condițiile art. 22 alin. (1) din Legea nr. 544/2001, cu modificările și completările ulterioare, persoana care se consideră vătămată în drepturile sale prevăzute de Legea nr. 544/2001, cu modificările și completările ulterioare, poate face plângere la secția de contencios administrativ a tribunalului.

(2)

Scutirea de taxa de timbru, prevăzută la art. 22 alin. (5) din Legea nr. 544/2001, cu modificările și completările ulterioare, pentru plângerea la tribunal și recursul la curtea de apel nu include și scutirea de la plata serviciilor de copiere a informațiilor de interes public solicitate.

(la 08-07-2016,
Art. 36 a fost modificat de pct. 24 al art. unic din HOTĂRÂREA nr. 478 din 6 iulie 2016 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 516 din 8 iulie 2016.
)

Capitolul VII

Dispoziții finale

Articolul 37

În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentelor norme metodologice autoritățile administrației publice centrale și locale și instituțiile publice vor asigura spațiile necesare, precum și modificarea organigramelor, în vederea punerii în aplicare a prevederilor Legii nr. 544/2001.

Articolul 38

În termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentelor norme metodologice se vor organiza compartimente de informare și relații publice și vor fi elaborate reglementările interne de organizare și funcționare a acestora.

Articolul 39

Informatizarea compartimentelor de informare și relații publice va fi asigurată de instituțiile și autoritățile publice, pe baza propunerilor aprobate de Guvern, în condițiile art. 24 din Legea nr. 544/2001.

Articolul 40

Anexele nr. 1-10 fac parte integrantă din prezentele norme metodologice.

(la 08-07-2016,
Art. 40 a fost modificat de pct. 25 al art. unic din HOTĂRÂREA nr. 478 din 6 iulie 2016 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 516 din 8 iulie 2016.
)

Anexa nr. 1
la normele metodologice
1.1.
MODELUL*)
de structurare a informațiilor publicate din oficiu pe pagina web a unei autorități sau instituții publice
*) Modelul este reprodus în facsimil.

Afișarea informațiilor pe site se va realiza după următoarea structură, care va cuprinde minimum cinci secțiuni: 1. Despre instituție 2. Informații de interes public 3. Transparență decizională 4. Contact 5. Integritate instituțională

Pentru asigurarea unui grad ridicat de accesibilitate, informațiile vor fi afișate de către autoritățile publice și instituțiile publice astfel: 1. Secțiunea „Despre instituție“/„Despre noi“/„Minister“/ „Prezentare“ 1.1. Legislație privind organizarea și funcționarea autorității/instituției publice, cu link către fiecare act normativ (disponibil în format electronic) în portalul http://legislatie.just.ro. 1.2. Conducere 1.2.1. Lista completă a persoanelor cu funcții din conducere, cu nume și prenume - în cazul demnitarilor (miniștri, secretari de stat, prefecți, președinți, directori ai agențiilor/companiilor de stat), al personalului de conducere (membrii Consiliului de administrație și, după caz, directorii) din cadrul companiilor de stat/regiilor autonome, vor fi publicate CV-urile și fotografiile acestora, agenda de lucru, precum și atribuțiile acestora. 1.2.2. Agenda conducerii cu o actualizare periodică și menționarea activităților desfășurate de conducerea instituției; secțiunea va cuprinde un link de redirecționare către platforma http://ruti.gov.ro/ 1.3. Organizare 1.3.1. Regulament de organizare și funcționare. În cazul ministerelor, în această secțiune vor fi publicate și ordinele de ministru privind stabilirea atribuțiilor pentru fiecare secretar de stat. 1.3.2. Organigrama autorității/instituției publice, într-un format în care se vor evidenția și actualiza, conform art. 26 alin. (2) din prezentele norme, numele persoanelor care ocupă funcții de conducere, numărul posturilor pe fiecare structură, cu respectarea prevederilor din legislația privitoare la informațiile clasificate. Organigrama autorității/instituției publice va include linkuri către Regulamentul de organizare și funcționare a entității publice, pentru o mai ușoară identificare a atribuțiilor fiecărei structuri. 1.3.3. Lista și datele de contact ale instituțiilor care funcționează în subordinea/coordonarea sau sub autoritatea entității publice în cauză, după cum urmează: – structurile, organele de specialitate ale administrației publice centrale/locale și instituțiile publice finanțate total sau parțial prin bugetul instituției; – structurile, organele de specialitate ale administrației publice centrale/locale și instituțiile publice aflate în coordonarea instituției; – structurile, organele de specialitate ale administrației publice centrale/locale și instituțiile publice aflate în subordinea instituției; – unitățile care funcționează sub autoritatea instituției.
Dacă subordonata nu are pagină de internet, atunci linkul trebuie să conducă la o subpagină a instituției tutelare care să conțină informațiile pe care ar trebui să le afișeze subordonata. Acest mod de afișare este valabil și pentru instituțiile aflate în coordonare sau sub autoritate, precum și pentru întreprinderi publice.
1.3.4. Guvernanța corporativă a întreprinderilor publice - regulile care guvernează sistemul de administrare și control în cadrul întreprinderilor publice și regulile care asigură echilibrul intereselor legitime urmărite în constituirea și funcționarea acesteia 1.3.5. Carieră - publicarea tuturor anunțurilor posturilor scoase la concurs din cadrul respectivei instituții, precum și a rezultatelor sau altor informații referitoare la acestea 1.4. Programe și strategii - programe și strategii dezvoltate și implementate de autoritate/instituție. 1.5. Rapoarte și studii 1.5.1. Rapoarte: Raport anual de activitate corespunzător fiecărui an calendaristic (incluzând și informațiile prevăzute de lege ca făcând parte integrantă din raportul de activitate, precum: raportul anual privind formarea profesională a funcționarilor publici - art. 21 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 1.066/2008 pentru aprobarea normelor privind formarea profesională a funcționarilor publici, precum și alte rapoarte deținute de autoritate/instituție și/sau prevăzute de lege, cum ar fi: – rapoarte anuale de audit; – rapoarte de progres pe strategiile naționale; – rapoartele consilierului de etică etc. 1.5.2. Studii - vor fi publicate toate studiile realizate de respectiva autoritate/instituție publică, din resurse proprii, subcontractare sau din surse externe, în scopul creșterii gradului de cunoaștere a domeniului respectiv de către societatea civilă. 2. Secțiunea informații de interes public 2.1. Solicitarea informațiilor de interes public. Această secțiune va cuprinde atât trimiteri la actele normative din domeniu (cu link către http://legislație.just.ro): Legea nr. 544/2001, cu modificările și completările ulterioare, normele de aplicare (Hotărârea Guvernului nr. 123/2002, cu modificările și completările ulterioare), Legea nr. 109/2007 privind reutilizarea informațiilor din instituțiile publice, cu modificările și completările ulterioare, cât și: 2.1.1. numele și prenumele persoanei responsabile de primirea solicitărilor în baza Legii nr. 544/2001, cu modificările și completările ulterioare, precum și datele de contact ale acesteia; 2.1.2. formularul de solicitare în baza Legii nr. 544/2001, cu modificările și completările ulterioare; 2.1.3. modalitatea de contestare a deciziei și formulare pentru reclamații administrative (refuz la solicitare și lipsa unui răspuns în termenul legal) 2.1.4. lista documentelor de interes public și lista documentelor produse/gestionate de autoritatea/instituția publică, conform art. 5 alin. (1) lit. g) și h) din Legea nr. 544/2001, cu modificările și completările ulterioare. Pentru realizarea listei cu documentele produse/gestionate se va folosi nomenclatorul arhivistic pe care fiecare autoritate/instituție publică trebuie să îl dețină potrivit Legii Arhivelor Naționale nr. 16/1996, republicată. Lista cu documentele de interes public va fi realizată pornind de la lista cu documentele produse/ gestionate de autoritatea/instituția respectivă, exceptând cazurile expres prevăzute de lege. 2.1.5. rapoartele anuale de aplicare a Legii nr. 544/2001, cu modificările și completările ulterioare - vor fi publicate până cel târziu la data de 30 aprilie a fiecărui an, pentru anul precedent, iar această secțiune va cuprinde și o arhivă pentru păstrarea rapoartelor anterioare. 2.2. Buletinul informativ al informațiilor de interes public - conține lista cu informațiile cerute de Legea nr. 544/2001, cu modificările și completările ulterioare, cu trimiteri (linkuri) către respectivele categorii de informații. 2.3. Buget 2.3.1. Bugetul din toate sursele de finanțare și bugetul structurilor aflate sub autoritatea, în subordinea sau în coordonarea respectivei autorități/instituții, în format deschis, precum și rectificările bugetare de la nivelul acestora. În această secțiune vor fi evidențiate distinct suma fondurilor europene atrase de fiecare instituție. 2.3.2. Situația plăților (execuție bugetară) - fiecare autoritate/instituție publică va actualiza lunar această situație, în format deschis. 2.3.3. Situația drepturilor salariale stabilite potrivit legii, corespunzătoare funcțiilor prevăzute în organigrama autorităților/instituțiilor administrației publice centrale, altor instituții din subordinea/coordonarea/autoritatea acestora și instituțiilor prefectului, precum și a altor drepturi prevăzute de acte normative cu caracter special, de exemplu: parcul auto al autorității/instituției publice, dreptul la mașină de serviciu, locuință de serviciu, costuri de protocol etc., cu indicarea, pentru fiecare informație, a cadrului legal (act normativ și articolul) care conferă aceste drepturi. 2.3.4. Situația anuală a finanțărilor nerambursabile acordate persoanelor fizice sau juridice fără scop lucrativ - autoritățile/instituțiile publice vor publica, anual, situația sumelor alocate sub formă de finanțare persoanelor fizice sau juridice fără scop lucrativ. Aceasta va cuprinde detalii despre denumirea beneficiarului, sumele alocate și contractate efectiv, domeniul activităților finanțate, precum și temeiul juridic în baza căruia au fost acordate sumele. 2.4. Bilanțuri contabile 2.5. Achiziții publice 2.5.1. Programul anual al achizițiilor publice 2.5.2. Centralizatorul achizițiilor publice - fiecare autoritate/instituție publică va publica o situație trimestrială actualizată în consecință privind contractele de achiziții publice și execuția acestora, cu o valoare de peste 5.000 euro. 2.5.3. Contractele de achiziții publice cu valoarea de peste 5.000 euro - fiecare autoritate contractantă căreia i se aplică prevederile Legii nr. 544/2001, cu modificările și completările ulterioare, va publica contractele de achiziție publică, conform Hotărârii Guvernului nr. 901/2015 privind aprobarea Strategiei naționale în domeniul achizițiilor publice și cu aplicarea art. 217 din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, cu modificările și completările ulterioare. Fiecare autoritate contractantă are obligația de a asigura protejarea acelor informații pe care operatorul economic le precizează ca fiind confidențiale, în măsura în care, în mod obiectiv, dezvăluirea acestor informații ar prejudicia interesele legitime ale operatorului economic, în special în ceea ce privește secretul comercial și proprietatea intelectuală. În cazul clauzelor de confidențialitate, nepublicarea pe site-ul autorității contractate va fi motivată. 2.5.4. Documentele privind execuția contractelor: declarații de calitate și conformitate, procese-verbale de recepție, ordine de plată 2.6. Formulare-tip - toate modelele de cereri/formulare tipizate pe care autoritățile/instituțiile administrației publice le solicită a fi completate de către cetățeni sau persoane juridice, în scopul soluționării unor cereri 2.7. Declarații de avere și de interese ale personalului autorității/instituției publice - demnitari, funcționari publici, personal contractual, având arhiva declarațiilor din anii anteriori 2.8. Comisia paritară - actul administrativ de constituire a comisiei paritare și modificările intervenite în componența comisiei paritare; rezultatul alegerii președintelui comisiei paritare, în termen de două zile lucrătoare de la data alegerii acestuia; raportul anual al comisiei, în condițiile prevăzute la art. 489 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare; acordurile colective încheiate în condițiile prevăzute la art. 487 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019, cu modificările și completările ulterioare, și ale Hotărârii Guvernului nr. 302/2022 pentru aprobarea normelor privind modul de constituire, organizare și funcționare a comisiilor paritare, componența, atribuțiile și procedura de lucru ale acestora, precum și a normelor privind încheierea și monitorizarea aplicării acordurilor colective, dacă este cazul 2.9. Protecția datelor cu caracter personal - informații privind responsabilul de protecția datelor cu caracter personal de la nivelul instituției; legislația în domeniu; nota de informare privind prelucrarea datelor cu caracter personal/politica de confidențialitate; politica de utilizare a cookie-urilor. 3. Transparență decizională 3.1. Proiecte de acte normative aflate în consultare publică - autoritățile/instituțiile publice vor publica proiectele de acte normative aflate în procesul de consultare publică, conform prevederilor Legii nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică, republicată, cu modificările ulterioare, indicând data publicării, data până la care se pot transmite sugestii, adresa la care se pot da sugestii, coordonatele persoanei responsabile de colectarea propunerilor sau sugestiilor 3.2. Formular pentru colectarea de propuneri/opinii/ recomandări - destinat preluării într-un mod standardizat a propunerilor și observațiilor, formularul va cuprinde datele de identificare ale emitentului (persoană fizică/organizație/grup informal), adresa, datele de contact, spațiul destinat propunerii și justificării acesteia, precum și spațiul destinat indicării articolului care se dorește a fi modificat 3.3. Registru pentru consemnarea și analizarea propunerilor, opiniilor sau recomandărilor primite, conform art. 7 alin. (5) și art. 12 alin. (3) din Legea nr. 52/2003, republicată, cu modificările ulterioare. Acesta va cuprinde datele de identificare ale autorității/instituției publice și persoanei responsabile, furnizând informații cu privire la data primirii propunerii, emitent, conținutul propunerii, stadiul acesteia (preluată/nepreluată), precum și justificarea în caz de nepreluare. 3.4. Dezbateri publice - autoritățile/instituțiile publice vor publica în prezenta secțiune informațiile referitoare la organizarea dezbaterilor publice ale proiectelor de acte normative, după cum urmează: anunț pentru organizarea dezbaterii publice, procedura de înscriere și desfășurare a dezbaterii publice, persoana responsabilă, minuta dezbaterii publice, centralizatorul propunerilor primite în cadrul dezbaterii publice. 3.5. Consultări interministeriale - vor fi publicate versiunile îmbunătățite ale proiectului de act normativ și rapoartele de avizare conform art. 7 alin. 10 lit. d) din Legea nr. 52/2003, republicată, cu modificările ulterioare. 3.6. Proiecte de acte normative pentru care nu mai pot fi trimise sugestii - vor fi publicate proiectele pentru care procesul de consultare publică s-a încheiat și care nu au fost încă aprobate. 3.7. Proiecte de acte normative adoptate - vor fi publicate formele proiectelor inițiate și adoptate de entitatea publică, însoțite de forma inițială și cele intermediare, rezultate în urma procesului de consultare publică. 3.8. Ședințe publice/Anunțuri/Minute - vor fi publicate anunțurile privind organizarea ședințelor publice, precum și minutele încheiate în urma acestora. 3.9. Rapoartele de aplicare a Legii nr. 52/2003, republicată, cu modificările ulterioare - autoritățile/instituțiile publice vor publica Raportul anual privind transparența decizională, întocmit conform art. 13 din Legea nr. 52/2003, republicată, cu modificările ulterioare. Aceste rapoarte vor fi publicate până cel târziu la data de 30 aprilie a fiecărui an, pentru anul precedent, iar această secțiune va cuprinde și o arhivă pentru păstrarea rapoartelor anterioare. 3.10. Numele și prenumele persoanei desemnate responsabilă pentru relația cu societatea civilă și datele de contact ale acesteia 3.11. Registrul asociațiilor, fundațiilor și federațiilor luate în evidență de autoritatea/instituția publică, potrivit prevederilor art. 51 și 52 din Ordonanța Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 246/2005, cu modificările și completările ulterioare 4. Contact 4.1. Datele de contact ale autorității/instituției publice - denumire, sediu, numere de telefon/fax, adresă de e-mail oficială, adresă pagină de internet, instrumente social media (pagină Facebook etc.), formular electronic de contact 4.2. Relații cu presa - persoană desemnată, date de contact 4.3. Programul de funcționare al autorității/instituției publice 4.4. Program de audiențe, cu precizarea modului de înscriere pentru audiențe și a datelor de contact pentru înscriere 4.5. Petiții: adresă de e-mail/formular electronic pentru transmiterea electronică a petițiilor 5. Integritate instituțională 5.1. Cod etic/deontologic/de conduită 5.2. Lista cuprinzând cadourile primite, potrivit Legii nr. 251/2004 privind unele măsuri referitoare la bunurile primite cu titlu gratuit cu prilejul unor acțiuni de protocol în exercitarea mandatului sau a funcției și destinația acestora 5.3. Mecanismul de raportare a încălcărilor legii 5.4. Declarația privind asumarea unei agende de integritate organizațională 5.5. Planul de integritate al instituției 5.6. Un raport narativ referitor la stadiul implementării măsurilor atât prevăzute în SNA, cât și în planul de integritate ce revin în sarcina fiecărei instituții 5.7. Situația incidentelor de integritate, precum și o prezentare succintă a măsurilor adoptate pentru remedierea aspectelor care au favorizat producerea incidentului 5.8. Studii/Cercetări/Ghiduri/Materiale informative relevante
1.2. Tipuri de formate pentru publicarea pe pagina de internet proprie a informațiilor de interes public
Formatul documentelor comunicate din oficiu, în cazul în care acestea se regăsesc în cadrul entității publice, va fi: – legislație - actele normative vor fi publicate cu linkuri către portalul http://legislatie.just.ro; – programe și strategii - format.pdf,.pdf inteligent,.doc,.docx,.odt și alte formate text; – rapoarte și studii - format.doc,.docx,.odt și alte formate text; – formular pentru solicitare în baza Legii nr. 544/2001, cu modificările și completările ulterioare, și formular pentru contestarea deciziei - format.pdf,.pdf inteligent,.doc,.docx,.odt și alte formate text; – buget, situația plăților, situația drepturilor salariale, plan de achiziții, plan de investiții, centralizatorul contractelor de achiziție, situația anuală a finanțărilor nerambursabile acordate persoanelor fizice sau persoanelor juridice fără scop lucrativ - format.ods,.xml,.xls sau.xlsx; – formulare-tip folosite de instituție în relația cu cetățenii - format.pdf inteligent,.doc,.docx,.odt sau în variantă online (în cazul utilizării unei proceduri online de completare a respectivului formular); – proiecte de acte normative - format.pdf,.pdf inteligent,.doc,.docx,.odt și alte formate text.

(la 28-06-2022,
Anexa nr. 1 a fost modificată de Punctul 6, Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 830 din 27 iunie 2022, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 639 din 28 iunie 2022
)

Anexa nr. 2a)
la normele metodologice

Notă
Anexele nr. 2a) și 2b) au fost înlocuite cu anexa nr. 2 din HOTĂRÂREA nr. 478 din 6 iulie 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 516 din 8 iulie 2016, conform modificării aduse de pct. 26 al art. unic din același act normativ.

Anexa nr. 2b)
la normele metodologice

Notă
Anexele nr. 2a) și 2b) au fost înlocuite cu anexa nr. 2 din HOTĂRÂREA nr. 478 din 6 iulie 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 516 din 8 iulie 2016, conform modificării aduse de pct. 26 al art. unic din același act normativ.

Anexa nr. 2
la normele metodologice

Model - Buletin informativ
NOTĂ:
Fiecare categorie de informație va cuprinde o trimitere (un link) către pagina unde această informație este afișată pe site-ul autorității în cauză.

a) actele normative care reglementează organizarea

și funcționarea autorității sau instituției publice

Se vor indica actele normative în temeiul cărora autoritățile

sau instituțiile publice își desfășoară activitatea:

b) structura organizatorică, atribuțiile departamentelor

autorității sau instituției publice

Regulamentul de organizare și funcționare

Organigrama aprobată conform legii

Alte regulamente aplicabile la nivelul instituției

c) numele și prenumele persoanelor din conducerea

autorității sau a instituției publice și ale

funcționarului responsabil cu difuzarea informațiilor

publice

Numele și prenumele persoanelor responsabile (numere de

telefon/fax, adrese e-mail)

d) coordonatele de contact ale autorității sau

instituției publice

1. Datele de contact ale autorității: denumire, sediu, numere

de telefon/fax, adrese e-mail

2. Programul de funcționare al instituției

e) audiențe

Program de audiențe, cu precizarea modului de înscriere

pentru audiențe și a datelor de contact pentru înscriere

f) sursele financiare, bugetul și bilanțul contabil

Bugetul aprobat

Bilanțul contabil

g) programele și strategiile proprii

Programele și strategiile autorității sau instituției publice

h) lista cuprinzând documentele de interes public

Se vor indica documentele de interes public stabilite la

nivelul autorității sau instituției publice.

i) lista cuprinzând categoriile de documente produse

și/sau gestionate, potrivit legii

Se vor indica documente produse și/sau gestionate la nivelul

autorității sau instituției publice.

j) modalitățile de contestare a deciziei autorității sau

a instituției publice în situația în care persoana se

consideră vătămată în privința dreptului de acces la

informațiile de interes public solicitate

Se vor indica prevederea legală, termene și instanța la care

se va introduce acțiunea. După caz, se vor prezenta alte

moduri de contestare, cu indicarea procedurii specifice.

----------

Anexele nr. 2a) și 2b) au fost înlocuite cu anexa nr. 2 din HOTĂRÂREA nr. 478 din 6 iulie 2016 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 516 din 8 iulie 2016, conform modificării aduse de pct. 26 al art. unic din același act normativ.

Anexa nr. 3
la normele metodologice

Model - Raport periodic de activitate

Categorie de informații

Detalii

Corelare cu alte acte normative/documente

PROFIL ORGANIZAȚIONAL

- cuvânt înainte din partea conducătorului instituției

- misiunea instituției și responsabilități

- contribuția pe care trebuie să o aducă la obiectivele guvernării și la obiectivele asumate de România

- datele de contact (adresă, telefon, email)

Hotărârea Guvernului nr. 123/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public

Anexă - Norme metodologice de aplicare a Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile deinteres public

POLITICI PUBLICE

Informații privind rezultatele implementării Planului strategic instituțional (PSI). Acest document are o perspectivă de 3-4 ani - termen mediu - și trebuie să descrie mandatul, viziunea, obiectivul general, obiectivele specifice împreună cu programele bugetare pentru fiecare minister

- prioritățile pentru perioada de raportare

- pentru fiecare prioritate: obiective, rezultate, chestiuni bugetare, alocare bugetară

- indici de performanță, cu prezentarea gradului de realizare a acestora

- prezentare a programelor desfășurate și a modului de raportare a acestora la obiectivele autorității sau instituției publice

- ce rezultate s-au obținut cu resursele avute la dispoziție (monitorizarea implementării)

- raportarea cheltuielilor, defalcate pe programe, respectiv pe obiective

- nerealizări, cu menționarea cauzelor acestora (acolo unde este cazul)

- propuneri pentru remedierea deficiențelor

- informații relevante privind performanța ministeruluidin rapoartele de audit intern sau extern (ale Curții de Conturi)

- politici publice aflate în implementare

- rezultatele așteptate ale documentelor de politici publice

- stadiul îndeplinirii obiectivelor generale și obiectivelor specifice

- Hotărârea Guvernului nr. 1.807/2006 pentru aprobarea Componentei de management din cadrul Metodologiei privind sistemul de planificare strategică pe termen mediu al instituțiilor administrației publice de la nivel central

- Hotărârea Guvernului nr. 158/2008 pentru aprobarea Componentei de programare bugetară din cadrul Metodologiei privind sistemul de planificare strategică pe termen mediu al instituțiilor administrației publice de la nivel central

- Hotărârea Guvernului nr. 123/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile deinteres public

Anexă - Norme metodologice de aplicare a Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile deinteres public

Priorități pentru perioada următoare

Teme, investiții etc. - corelate cu contribuția pe careinstituția trebuie să o aducă la obiectivele guvernăriiși la obiectivele asumate de România

Menționarea perioadei - 1 sau 5 ani sau altă perioadă la alegerea instituției

Prioritățile strategice ale instituției Planul de guvernare/Planul sectorial de acțiune al instituției

TRANSPARENȚĂ INSTITUȚIONALĂ

Bugetul instituției

Sinteza bugetului pe surse de finanțare, cel puțin referitor la:

- finanțare de la bugetul de stat

- finanțare rambursabilă

- fondurile externe nerambursabile postaderare primite în cadrul unor proiecte/programe/instrumente/facilitățifinanțate conform unor decizii/acorduri/ înțelegeri/ memorandumuri ale Uniunii Europene și/sau ale altor donatori

- venituri proprii etc.

- o sinteză a cheltuielilor detaliate pe părți, capitole, subcapitole, titluri, articole, precum și alineate, după caz

Anexat

- bugetul complet în format de date deschise, inclusiv programele de investiții publice, care se prezintă ca anexă la bugetul fiecărui ordonator principal de credite

Informații legate de procesul de achiziții publice, achizițiile sectoriale și concesiunile de lucrări și servicii

- lista de contracte încheiate (obiectul contractului, suma, procedura de achiziții publice folosită, numele câștigătorului)

- numărul de procese de achiziții pe categorii, pentru anul încheiat

- câte achiziții s-au realizat prin sistemul electronic din totalul achizițiilor desfășurate pe parcursul exercițiului anului calendaristic de raportare

- durata medie a unui proces de achiziție publică pe categorii de achiziții

- număr de contestații formulate la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor

- câte proceduri au fost anulate sau sunt în procedura de anulare

Informații despre litigii în care este implicată instituția (în general, nu doar cele legate de achiziții publice)

- număr de litigii aflate pe rolul instanțelor de judecată pe tipuri și obiectul lor, cu indicarea contextului litigiului - câte au fost pierdute

- câte au fost câștigate

Organigrama

Afișarea organigramei cu evidențierea numelor persoanelor cu funcții de conducere și a numărului de posturi ocupate, respectiv a numărului total de posturidisponibile, precum și a departamentelor cu date de contact

Informații despre managementul resurselor umane

- informații despre fluctuația de personal

- numărul de concursuri organizate

- fluctuația la nivelul funcțiilor de conducere

- numărul de funcții de conducere exercitate temporar

- venitul mediu, inclusiv diferitele sporuri

RELAȚIA CU COMUNITATEA

Raport de activitate Legea nr. 544/2001, cu modificările și completările ulterioare

Raportul de activitate va fi întocmit și publicat într-un document distinct, în conformitate cu prevederile anexei nr. 10 la normele metodologice.

Raport de activitate Legea nr. 52/2003, republicată)

Raportul de activitate va fi întocmit și publicat într-un document distinct, în raportul anual de activitate al instituției făcându-se trimitere la acesta.

Conform art. 13 din Legea nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică, republicată

Informații despre atragereade resurse din comunitate

- lucrul cu voluntari

- parteneriate cu alte instituții publice, mediul de afaceri, participări în asociații internaționale, înfrățiri

LEGISLAȚIE

Informații despre proiecte de acte normative inițiate de către instituție

- nr. de inițiative

- denumirea fiecărui proiect, tipul de act normativ și subiectul abordat, codul actului normativ

- puncte de vedere la proiectele altor instituții

- priorități legislative pentru perioada următoare

----------

Anexa nr. 3 a fost înlocuită cu anexa nr. 3 din HOTĂRÂREA nr. 478 din 6 iulie 2016 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 516 din 8 iulie 2016, conform modificării aduse de pct. 26 al art. unic din același act normativ.

Anexa nr. 4
la normele metodologice

Model - Formular-tip cerere de informații de interes public
Denumirea autorității sau instituției publice.................

Sediul/Adresa.....................................

Data.................................

Stimate domnule/Stimată doamnă.........................,

Prin prezenta formulez o cerere conform Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, cu modificările și completările ulterioare. Doresc să primesc o copie de pe următoarele documente (petentul este rugat să enumere cât mai concret documentele sau informațiile solicitate):

....................................................................

Doresc ca informațiile solicitate să îmi fie furnizate:

Pe e-mail, la adresa............................

Pe e-mail în format editabil:......... la adresa.............

Pe format de hârtie, la adresa................................

.....................................................................

Sunt dispus să plătesc costurile aferente serviciilor de copiere a documentelor solicitate (dacă se solicită copii în format scris).

Vă mulțumesc pentru solicitudine,

...............................
semnătura petentului (opțional)
Numele și prenumele petentului...................................

Adresa la care se solicită primirea răspunsului/E-mail.............

Profesia (opțional)................................................

Telefon (opțional).................................................
----------

Anexa nr. 4 a fost înlocuită cu anexa nr. 4 din HOTĂRÂREA nr. 478 din 6 iulie 2016 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 516 din 8 iulie 2016, conform modificării aduse de pct. 26 al art. unic din același act normativ.

Anexa nr. 5
la normele metodologice

Model - Reclamație administrativă (1)
Denumirea autorității sau instituției publice........................

Sediul/Adresa........................................................

Data.................................................................

Stimate domnule/Stimată doamnă.........................................,

Prin prezenta formulez o reclamație administrativă, conform Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, cu modificările și completările ulterioare, întrucât la cererea nr........... din data de............... am primit un răspuns negativ, la data de............., de la.................. (completați numele respectivului funcționar)

Documentele de interes public solicitate erau următoarele:.............................

Documentele solicitate se încadrează în categoria informațiilor de interes public, din următoarele considerente:........................

Prin prezenta solicit revenirea asupra deciziei de refuz al comunicării/netransmitere în termenul legal a informațiilor de interes public solicitate în scris/în format electronic, considerând că dreptul meu la informație, conform legii, a fost lezat.

Vă mulțumesc pentru solicitudine,

.................................

(semnătura petentului)

Numele și adresa petentului...............................

Adresa....................................................

Telefon...................................................

Fax.......................................................
----------

Anexa nr. 5 a fost înlocuită cu anexa nr. 5 din HOTĂRÂREA nr. 478 din 6 iulie 2016 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 516 din 8 iulie 2016, conform modificării aduse de pct. 26 al art. unic din același act normativ.

Anexa nr. 6
la normele metodologice

Model - Reclamație administrativă (2)
Denumirea autorității sau instituției publice....................

Sediul/Adresa....................................................

Data.............................................................

Stimate domnule/Stimată doamnă...................................,

Prin prezenta formulez o reclamație administrativă, conform Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, cu modificările și completările ulterioare, întrucât la cererea nr.......... din data de............ nu am primit informațiile solicitate în termenul legal, stabilit de lege.

Documentele de interes public solicitate erau următoarele:........................

Documentele solicitate se încadrează în categoria informațiilor de interes public, din următoarele considerente:....................

Prin prezenta solicit revenirea asupra deciziei de a nu primi informațiile de interes public solicitate în scris/în format electronic, considerând că dreptul meu la informație, conform legii, a fost lezat.

Vă mulțumesc pentru solicitudine,

................................

(semnătura petentului)

Numele și adresa petentului..........................

Adresa...............................................

Telefon..............................................

Fax..................................................
----------

Anexa nr. 6 a fost înlocuită cu anexa nr. 6 din HOTĂRÂREA nr. 478 din 6 iulie 2016 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 516 din 8 iulie 2016, conform modificării aduse de pct. 26 al art. unic din același act normativ.

Anexa nr. 7
la normele metodologice

Model - Scrisoare de răspuns la cerere
De la:

Denumirea autorității sau instituției publice.....................

Sediul/Adresa.....................................................

Persoana de contact *).......................

Notă
*) Funcționarul responsabil cu aplicarea Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informații de interes public, cu modificările și completările ulterioare.
Nr. **)......... Data.....................

Notă
**) Numărul curent din Registrul pentru înregistrarea cererilor și răspunsurilor privind accesul la informațiile de interes public.
Către:

Numele și prenumele petentului.........................

Adresa................................................

Stimate domnule/Stimată doamnă........................,

În urma cererii dumneavoastră nr......... din data de..............., prin care, conform Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, cu modificările și completările ulterioare, solicitați o copie de pe următoarele documente:..................
1. vă trimitem, în anexa la prezenta scrisoare, informațiile solicitate; 2. vă informăm că informațiile solicitate nu au putut fi expediate în termenul inițial de 10 zile datorită complexității acestora, urmând să vă parvină în termen de 30 de zile de la data înregistrării cererii dumneavoastră; 3. vă informăm că pentru rezolvarea cererii dumneavoastră, întrucât instituția noastră nu deține informațiile la care faceți referire, solicitarea dumneavoastră a fost redirecționată către.... (instituția/autoritatea publică competentă)...., de unde urmează să primiți răspuns; 4. vă informăm că informațiile solicitate nu se încadrează în categoria informațiilor de interes public, fiind exceptate de la accesul liber al cetățenilor.
Informațiile solicitate v-au fost furnizate în format electronic, la următoarea adresă de e-mail (opțional):.................

Vă informăm că costurile aferente serviciilor de copiere a documentelor solicitate sunt următoarele (când este cazul):................

După plata serviciilor de copiere a documentelor solicitate la casierie, în contul de trezorerie....... (al fiecărei autorități sau instituții publice) sau prin transfer bancar în contul.................., vă rugăm să vă prezentați pentru înmânarea documentelor solicitate.

Cu stimă,

............................
(semnătura funcționarului)

(la 08-07-2016,
Anexa nr. 7 a fost introdusă de pct. 27 al art. unic din HOTĂRÂREA nr. 478 din 6 iulie 2016 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 516 din 8 iulie 2016 și are conținutul anexei 7 din același act normativ.
)

Anexa nr. 8
la normele metodologice

Model - Răspuns la reclamație
De la:

Denumirea autorității sau instituției publice....................

Sediul/Adresa....................................................

Persoana de contact..............................................

Data...........................

Către:

Numele și prenumele petentului...................................

Adresa...........................................................

Stimate domnule/Stimată doamnă...................................,

În urma reclamației dumneavoastră nr............. din data de................., conform Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, cu modificările și completările ulterioare, după răspunsul negativ primit/întârzierea răspunsului la cererea nr.............. din data de..........................., prin care, conform legii sus-menționate, solicitați documentele de mai jos:..........................

vă informăm că decizia de a nu primi (la termen) documentele solicitate:
1. se încadrează în prevederile legii, fiind vorba despre informații exceptate de la accesul liber al cetățenilor; 2. nu se încadrează în prevederile legii, fiind o eroare a unui funcționar.
Funcționarul vinovat pentru decizia eronată în ceea ce vă privește a fost sancționat cu..............

Al dumneavoastră,

..............................................................

(semnătura conducătorului autorității sau instituției publice)

(la 08-07-2016,
Anexa nr. 8 a fost introdusă de pct. 27 al art. unic din HOTĂRÂREA nr. 478 din 6 iulie 2016 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 516 din 8 iulie 2016 și are conținutul anexei 8 din același act normativ.
)

Anexa nr. 9
la normele metodologice
1. Model - Registru pentru înregistrarea solicitărilor și răspunsurilor privind accesul la informațiile de interes public și pentru gestionarea procesului de acces la informații de interes public
NOTĂ:
Folosirea acestor registre va permite o ușoară realizare a raportului anual de activitate.

Nr. și

data

cererii

Modalitatea

de primire

a cererii*1)

Numele și

prenumele

solicitantului

Persoană

fizică/

Persoană

juridică

Informațiile

solicitate

Domeniul de

interes*2)

Natura

răspunsului*3)

Modul de

comunicare*4)

Termen*5)

(zile)

Nr. și data

răspunsului

Notă
*1) Verbal/Electronic/Suport hârtie.
*2) * Utilizarea banilor publici (contracte, investiții, cheltuieli etc.)
* Modul de îndeplinire a atribuțiilor instituției publice
* Acte normative, reglementări
* Activitatea liderilor instituției
* Informații privind modul de aplicare a Legii nr. 544/2001
* Altele (cu menționarea acestora)
*3) Soluționată favorabil/Informație exceptată/Redirecționată/Alte motive (precizare).
*4) Verbal/Electronic/Suport hârtie.
*5) 5 zile/10 zile/30 de zile/termen depășit. 2. Model - Registru reclamații administrative și plângeri în instanță

Numărul de reclamații administrative la adresa

instituției publice în baza Legii nr. 544/2001,

cu modificările și completările ulterioare

Numărul de plângeri în instanță la adresa

instituției în baza Legii nr. 544/2001, cu

modificările și completările ulterioare

Soluționate

favorabil

Respinse

În curs de

soluționare

Total

Soluționate

favorabil

Respinse

În curs de

soluționare

Total

(la 08-07-2016,
Anexa nr. 9 a fost introdusă de pct. 27 al art. unic din HOTĂRÂREA nr. 478 din 6 iulie 2016 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 516 din 8 iulie 2016 și are conținutul anexei 9 din același act normativ.
)

Anexa nr. 10
la normele metodologice
10.1. Model - Raport de evaluare a implementării Legii nr. 544/2001
(antet)

Numele autorității sau instituției publice.....

Elaborat.......

Responsabil/Șef compartiment

RAPORT DE EVALUARE
a implementării Legii nr. 544/2001 în anul.....
Subsemnatul,....., responsabil de aplicarea Legii nr. 544/2001, cu modificările și completările ulterioare, în anul....., prezint actualul raport de evaluare internă finalizat în urma aplicării procedurilor de acces la informații de interes public, prin care apreciez că activitatea specifică a instituției a fost:
[] Foarte bună

[] Bună

[] Satisfăcătoare

[] Nesatisfăcătoare

Îmi întemeiez aceste observații pe următoarele considerente și rezultate privind anul.....
I. Resurse și proces 1. Cum apreciați resursele umane disponibile pentru activitatea de furnizare a informațiilor de interes public?
[] Suficiente

[] Insuficiente
2. Apreciați că resursele materiale disponibile pentru activitatea de furnizare a informațiilor de interes public sunt:
[] Suficiente

[] Insuficiente
3. Cum apreciați colaborarea cu direcțiile de specialitate din cadrul instituției dumneavoastră în furnizarea accesului la informații de interes public:
[] Foarte bună

[] Bună

[] Satisfăcătoare

[] Nesatisfăcătoare
II. Rezultate

A.

Informații publicate din oficiu 1. Instituția dumneavoastră a afișat informațiile/documentele comunicate din oficiu, conform art. 5 din Legea nr. 544/2001, cu modificările și completările ulterioare?
[] Pe pagina de internet

[] La sediul instituției

[] În presă

[] În Monitorul Oficial al României

[] În altă modalitate:.....
2. Apreciați că afișarea informațiilor a fost suficient de vizibilă pentru cei interesați?
[] Da

[] Nu
3. Care sunt soluțiile pentru creșterea vizibilității informațiilor publicate pe care instituția dumneavoastră le-a aplicat?

a)

.....

b)

.....

c)

.....

4. A publicat instituția dumneavoastră seturi de date suplimentare din oficiu, față de cele minimale prevăzute de lege?
[] Da, acestea fiind:.....

[] Nu
5. Sunt informațiile publicate într-un format deschis?
[] Da

[] Nu
6. Care sunt măsurile interne pe care intenționați să le aplicați pentru publicarea unui număr cât mai mare de seturi de date în format deschis?
.....

B.

Informații furnizate la cerere

1. Numărul total de solicitări de informații de interes public

În funcție de solicitant

După modalitatea de adresare

de la persoane fizice

de la persoane juridice

pe suport hârtie

pe suport electronic

verbal

Departajare pe domenii de interes

a) Utilizarea banilor publici (contracte, investiții, cheltuieli etc.)

b) Modul de îndeplinire a atribuțiilor instituției publice

c) Acte normative, reglementări

d) Activitatea liderilor instituției

e) Informații privind modul de aplicare a Legii nr. 544/2001, cu modificările și completările ulterioare

f) Altele, cu menționarea acestora:

2. Număr total de solicitări soluționate favorabil

Termen de răspuns

Modul de comunicare

Departajate pe domenii de interes

Redirecționate către alte instituții în termen de 5 zile

Soluționate favorabil în termen de 10 zile

Soluționate favorabil în termen de 30 de zile

Solicitări pentru care termenul a fost depășit

Comunicare electronică

Comunicare în format hârtie

Comunicare verbală

Utilizarea banilor publici (contracte, investiții, cheltuieli etc.)

Modul de îndeplinire a atribuțiilor instituției publice

Acte normative, reglementări

Activitatea liderilor instituției

Informații privind modul de aplicare a Legii

nr. 544/2001, cu modificările și completările ulterioare

Altele (se precizează care)

3. Menționați principalele cauze pentru care anumite răspunsuri nu au fost transmise în termenul legal: 3.1...... 3.2...... 3.3...... 4. Ce măsuri au fost luate pentru ca această problemă să fie rezolvată? 4.1...... 4.2......

5. Număr total de solicitări respinse

Motivul respingerii

Departajate pe domenii de interes

Exceptate, conform legii

Informații inexistente

Alte motive

(cu precizarea acestora)

Utilizarea banilor publici (contracte, investiții, cheltuieli etc.)

Modul de îndeplinire a atribuțiilor instituției publice

Acte normative, reglementări

Activitatea liderilor instituției

Informații privind modul de aplicare a Legii nr. 544/2001, cu modificările și completările ulterioare

Altele (se precizează care)

5.1. Informațiile solicitate nefurnizate pentru motivul exceptării acestora conform legii (enumerarea numelor documentelor/informațiilor solicitate):
.....
6. Reclamații administrative și plângeri în instanță

6.1. Numărul de reclamații administrative la adresa instituției publice în baza Legii nr. 544/2001, cu modificările și completările ulterioare

6.2. Numărul de plângeri în instanță la adresa instituției în baza Legii nr. 544/2001, cu modificările și completările ulterioare

Soluționate favorabil

Respinse

În curs de soluționare

Total

Soluționate favorabil

Respinse

În curs de soluționare

Total

7. Creșterea eficienței accesului la informații de interes public

a)

Instituția dumneavoastră deține un punct de informare/o bibliotecă virtuală în care sunt publicate seturi de date de interes public?
[] Da

[] Nu

b)

Enumerați punctele pe care le considerați necesar a fi îmbunătățite la nivelul instituției dumneavoastră pentru creșterea eficienței procesului de asigurare a accesului la informații de interes public:

c)

Enumerați măsurile luate pentru îmbunătățirea procesului de asigurare a accesului la informații de interes public:

10.2. Instrucțiuni privind completarea Raportului de evaluare a implementării Legii nr. 544/2001 1. La secțiunea B. Informații furnizate la cerere

1. Numărul total de solicitări de informații de interes public

În funcție de solicitant

După modalitatea de adresare

de la persoane fizice

de la persoane juridice

pe suport hârtie

pe suport electronic

verbal

Nr. total =

A + B = A1 + B1 + C = a + b + c + d + e + f

A

B

A1

B1

C

Departajare pe domenii de interes

Suma celor de mai jos trebuie să fie egală cu numărul total de solicitări de informații de interes public

a) Utilizarea banilor publici (contracte, investiții, cheltuieli etc.)

a

b) Modul de îndeplinire a atribuțiilor instituției publice

b

c) Acte normative, reglementări

c

d) Activitatea liderilor instituției

d

e) Informații privind modul de aplicare a Legii nr. 544/2001, cu modificările și completările ulterioare

e

f) Altele, cu menționarea acestora:

f

2. Număr total de solicitări soluționate favorabil

Termen de răspuns

Modul de comunicare

Departajate pe domenii de interes

Redirecționate către alte instituții în termen de 5 zile

Soluționate favorabil în termen de 10 zile

Soluționate favorabil în termen de 30 de zile

Solicitări pentru care termenul a fost depășit

Comunicare electronică

Comunicare în format hârtie

Comunicare verbală

Utilizarea banilor publici (contracte, investiții, cheltuieli etc.)

Modul de îndeplinire a atribuțiilor instituției publice

Acte normative,

reglementări

Activitatea liderilor instituției

Informații privind modul de aplicare a Legii nr. 544/2001

Altele (se precizează care)

Număr total =

A + B + C + D = A1 + B1 + C1 = A2 + B2 + C2 + D2 + E2+F2

A

B

C

D

A1

B1

C1

A2

B2

C2

D2

E2

F2

5. Număr total de solicitări respinse

Motivul respingerii

Departajate pe domenii de interes

Exceptate, conform legii

Informații inexistente

Alte motive (cu precizarea acestora)

Utilizarea banilor publici (contracte, investiții, cheltuieli etc.)

Modul de îndeplinire a atribuțiilor instituției publice

Acte normative, reglementări

Activitatea liderilor instituției

Informații privind modul de aplicare a Legii

nr. 544/2001

Altele (se precizează care)

Nr. total = A + B + C = A1+

B1 + C1 + D1 + E1 + F1

A

B

C

A1

B1

C1

D1

E1

F1

OBSERVAȚIE
Numărul total de solicitări de informații de interes public este format din suma numărului total de solicitări soluționate favorabil și numărului total de solicitări respinse.

2. La secțiunea 6. Reclamații administrative și plângeri în instanță

6.1. Numărul de reclamații administrative la adresa instituției publice în baza Legii nr. 544/2001, cu modificările și completările ulterioare

6.2. Numărul de plângeri în instanță la adresa instituției în baza Legii nr. 544/2001, cu modificările și| completările ulterioare

Soluționate favorabil

Respinse

În curs de soluționare

Total

Soluționate favorabil

Respinse

În curs de soluționare

Total

A

B

C

= A + B + C

A1

B1

C1

= A1 + B1 + C1

(la 28-06-2022,
Anexa nr. 10 a fost modificată de Punctul 7, Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 830 din 27 iunie 2022, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 639 din 28 iunie 2022
)

------

Textul actului pentru consultare

O.G. nr. 27/2002 privind reglementarea activității de soluționare a petițiilor

Sursă

Portal Legislativ ID 290817; M.Of. nr. 84/01.02.2002

Versiunea textului

Forma consolidată din 1 decembrie 2024, pe care se bazează textul păstrat de Fundația Freies Europa Weltanschauung.

Data verificării

5 septembrie 2026

FUNDAȚIA FREIES EUROPA WELTANSCHAUUNG — COPIE LOCALĂ ÎN FORMAT TEXT PENTRU CONSULTARE

O.G. nr. 27/2002 privind petițiile

Statut: În vigoare; forma oficială trebuie reverificată înaintea utilizării într-un caz concret.
Identificator oficial: Portal Legislativ ID 290817; M.Of. nr. 84/01.02.2002
Versiune și limită: Corpul și selecția versiunii au fost confruntate cu istoricul oficial. Consolidări selectate pentru act/anexe: 2024-12-01.
Sursa oficială: https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/290817
Data controlului: 5 septembrie 2026
Această copie facilitează lectura. Pentru forma la zi și efecte juridice, verifică sursa oficială.

TEXT EXTRAS DIN SURSA OFICIALĂ

ORDONANȚA nr. 27 din 30 ianuarie 2002
privind reglementarea activității de soluționare a petițiilor

EMITENT

GUVERNUL

Publicat în

MONITORUL OFICIAL nr. 84 din 1 februarie 2002

În temeiul prevederilor art. 107 din Constitutia României și ale art. 1 pct. IV.7 din Legea nr. 751/2001 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe,

Guvernul României adoptă prezenta ordonanță.

Articolul 1

(1)

Prezenta ordonanță are ca obiect reglementarea modului de exercitare de către cetățeni a dreptului de a adresa autorităților și instituțiilor publice petiții formulate în nume propriu, precum și modul de soluționare a acestora.

(la 30-04-2002,
Alin. (1) al art. 1 a fost modificat de pct. 1 al articolului unic din LEGEA nr. 233 din 23 aprilie 2002, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 296 din 30 aprilie 2002.
)

(2)

Dreptul de petiționare este recunoscut și organizațiilor legal constituite, acestea putând formula petiții în numele colectivelor pe care le reprezintă.

Articolul 2

În sensul prezentei ordonanțe, prin petiție se înțelege cererea, reclamația, sesizarea sau propunerea formulată în scris ori prin poștă electronică, pe care un cetățean sau o organizație legal constituită o poate adresa autorităților și instituțiilor publice centrale și locale, serviciilor publice descentralizate ale ministerelor și ale celorlalte organe centrale, companiilor și societăților naționale, societăților comerciale de interes județean sau local, precum și regiilor autonome, denumite în continuare autorități și instituții publice.

(la 30-04-2002,
Art. 2 a fost modificat de pct. 2 al articolului unic din LEGEA nr. 233 din 23 aprilie 2002, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 296 din 30 aprilie 2002.
)

Articolul 3

Petițiile adresate autorităților și instituțiilor publice prevăzute la art. 2 vor fi soluționate în termenele și în condițiile stabilite prin prezenta ordonanță.

Articolul 4

Conducătorii autorităților și instituțiilor publice prevăzute la art. 2 sunt direct răspunzători de buna organizare și desfășurare a activității de primire, evidențiere și rezolvare a petițiilor ce le sunt adresate, precum și de legalitatea soluțiilor și comunicarea acestora în termenul legal.

Articolul 5

Pentru soluționarea legală a petițiilor ce le sunt adresate conducătorii autorităților și instituțiilor publice sesizate vor dispune măsuri de cercetare și analiză detaliată a tuturor aspectelor sesizate.

Articolul 6

(1)

Autoritățile și instituțiile publice prevăzute la art. 2 sunt obligate să organizeze un compartiment distinct pentru relații cu publicul, care să primească, să înregistreze, să se ingrijească de rezolvarea petițiilor și să expedieze răspunsurile către petiționari.

(2)

Compartimentul prevăzut la alin. (1) înaintează petițiile înregistrate către compartimentele de specialitate, în funcție de obiectul acestora, cu precizarea termenului de trimitere a răspunsului.

(3)

Compartimentul prevăzut la alin. (1) este obligat să urmărească soluționarea și redactarea în termen a răspunsului.

(4)

Expedierea răspunsului către petiționar se face numai de către compartimentul pentru relații cu publicul, care se îngrijește și de clasarea și arhivarea petițiilor.

(la 30-04-2002,
Art. 6 a fost modificat de pct. 3 al articolului unic din LEGEA nr. 233 din 23 aprilie 2002, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 296 din 30 aprilie 2002.
)

Articolul 6^1

Petițiile greșit îndreptate vor fi trimise în termen de 5 zile de la înregistrare de către compartimentul prevăzut la art. 6 alin. (1) autorităților sau instituțiilor publice care au ca atribuții rezolvarea problemelor sesizate, urmând ca petiționarul să fie înștiințat despre aceasta.

(la 30-04-2002,
Art. 6^1 a fost introdus de pct. 4 al articolului unic din LEGEA nr. 233 din 23 aprilie 2002, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 296 din 30 aprilie 2002.
)

Articolul 7

(1)

Petițiile anonime sau cele în care nu sunt trecute datele de identificare a petiționarului nu se iau în considerare și se clasează, potrivit prezentei ordonanțe.

(2)

Dispozițiile alin. (1) nu se aplică în cazul petițiilor anonime sau al celor în care nu sunt menționate datele de identificare a petiționarului și care se referă la cazuri de hărțuire pe criteriu de sex ori de hărțuire morală.

(la 01-12-2024,
Articolul 7 a fost completat de Articolul I din LEGEA nr. 296 din 27 noiembrie 2024, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1185 din 28 noiembrie 2024
)

(3)

Petițiile prevăzute la alin. (2) sunt supuse analizei persoanei responsabile sau, după caz, Comisiei de primire și soluționare a cazurilor de hărțuire, în conformitate cu metodologia privind prevenția și combaterea hărțuirii pe criteriu de sex, precum și a hărțuirii morale, aprobată prin hotărâre a Guvernului.

(la 01-12-2024,
Articolul 7 a fost completat de Articolul I din LEGEA nr. 296 din 27 noiembrie 2024, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1185 din 28 noiembrie 2024
)

(4)

Dacă în urma analizării petițiilor prevăzute la alin. (2) rezultă că ar putea întruni elementele constitutive ale unei infracțiuni în condițiile prevăzute de legea penală, de hărțuire sexuală, agresiune sexuală sau folosirea abuzivă a funcției în scop sexual, persoana responsabilă sau, după caz, președintele Comisiei de primire și soluționare a cazurilor de hărțuire are obligația sesizării de îndată a organelor de urmărire penală, în condițiile Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările și completările ulterioare.

(la 01-12-2024,
Articolul 7 a fost completat de Articolul I din LEGEA nr. 296 din 27 noiembrie 2024, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1185 din 28 noiembrie 2024
)

(la 30-04-2002,
Art. 7 a fost modificat de pct. 5 al articolului unic din LEGEA nr. 233 din 23 aprilie 2002, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 296 din 30 aprilie 2002.
)

Articolul 8

(1)

Autoritățile și instituțiile publice sesizate au obligația să comunice petiționarului, în termen de 30 de zile de la data înregistrării petiției, răspunsul, indiferent dacă soluția este favorabilă sau nefavorabilă.

(2)

Pentru soluționarea petițiilor transmise, potrivit art. 6^1, de la alte autorități sau instituții publice, termenul de 30 de zile curge de la data înregistrării petiției la autoritatea sau instituția publică competentă.

(la 30-04-2002,
Alin. (2) al art. 8 a fost modificat de pct. 6 al articolului unic din LEGEA nr. 233 din 23 aprilie 2002, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 296 din 30 aprilie 2002.
)

Articolul 9

În situația în care aspectele sesizate prin petiție necesită o informare și o cercetare mai amănunțită, conducătorul autorității sau instituției publice poate prelungi termenul prevăzut la art. 8 cu cel mult 15 zile, iar în domeniul energiei și gazelor naturale, termenul poate fi prelungit cu cel mult 30 de zile, cu notificarea prealabilă a petentului.

(la 21-01-2018,
Articolul 9 a fost modificat de ARTICOLUL UNIC din LEGEA nr. 31 din 15 ianuarie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 49 din 18 ianuarie 2018
)

Articolul 10

(1)

În cazul în care un petiționar adresează aceleiași autorități sau instituții publice mai multe petiții, sesizând aceeași problemă, acestea se vor conexa, petentul urmând să primească un singur răspuns care trebuie să faca referire la toate petițiile primite.

(2)

Dacă după trimiterea răspunsului se primește o nouă petiție de la același petiționar ori de la o autoritate sau instituție publică greșit sesizată, cu același conținut, aceasta se clasează, la numărul inițial făcându-se mențiune despre faptul ca s-a răspuns.

(la 30-04-2002,
Art. 10 a fost modificat de pct. 7 al articolului unic din LEGEA nr. 233 din 23 aprilie 2002, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 296 din 30 aprilie 2002.
)

Articolul 11

În cazul în care prin petiție sunt sesizate anumite aspecte din activitatea unei persoane, aceasta nu poate fi soluționată de persoana în cauză sau de către un subordonat al acesteia.

Articolul 12

(1)

Repartizarea petițiilor în vederea soluționării lor de către personalul de specialitate se face de către șeful compartimentului căruia i s-a trimis petiția de către compartimentul prevăzut la alin. (1) al art. 6.

(2)

Funcționarii publici și persoanele încadrate cu contract individual de muncă sunt obligate să rezolve numai petițiile care le sunt repartizate potrivit alin. (1), fiindu-le interzis să le primească direct de la petenți, să intervină sau să depună stăruință pentru soluționarea acestora în afara cadrului legal.

Articolul 13

Semnarea răspunsului se face de către conducătorul autorității sau instituției publice ori de persoana împuternicită de acesta, precum și de șeful compartimentului care a soluționat petiția. În răspuns se va indica, în mod obligatoriu, temeiul legal al soluției adoptate.

(la 20-08-2002,
Art. 13 a fost modificat de RECTIFICAREA nr. 233 din 23 aprilie 2002, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 613 din 20 august 2002
)

Articolul 14

Semestrial autoritățile și instituțiile publice vor analiza activitatea proprie de soluționare a petițiilor, pe baza raportului întocmit de compartimentul prevăzut la alin. (1) al art. 6.

Articolul 15

Constituie abatere disciplinară și se sancționează potrivit prevederilor Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici sau, după caz, potrivit legislației muncii următoarele fapte:

a)

nerespectarea termenelor de soluționare a petițiilor, prevăzute în prezenta ordonanță;

b)

intervențiile sau stăruințele pentru rezolvarea unor petiții în afara cadrului legal;

c)

primirea direct de la petiționar a unei petiții, în vederea rezolvării, fără să fie înregistrată și fără să fie repartizată de șeful compartimentului de specialitate.

(la 30-04-2002,
Litera c) a art. 15 a fost modificată de pct. 9 al articolului unic din LEGEA nr. 233 din 23 aprilie 2002, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 296 din 30 aprilie 2002.
)

Articolul 15^1

Modul de soluționare a petițiilor adresate Parlamentului și Președintelui României se face potrivit reglementărilor proprii.

(la 30-04-2002,
Art. 15^1 a fost introdus de pct. 10 al articolului unic din LEGEA nr. 233 din 23 aprilie 2002, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 296 din 30 aprilie 2002.
)

Articolul 16

Abrogat.

(la 30-04-2002,
Art. 16 a fost abrogat de pct. 11 al articolului unic din LEGEA nr. 233 din 23 aprilie 2002, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 296 din 30 aprilie 2002.
)

PRIM-MINISTRU
ADRIAN NASTASE
Contrasemnează:
Ministrul administrației publice,

Octav Cozmanca
Ministrul informațiilor publice,
Vasile Dincu

Textul actului pentru consultare

Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ

Sursă

Portal Legislativ ID 298762; M.Of. nr. 1.154/07.12.2004

Versiunea textului

Forma consolidată din 10 iulie 2025, pe care se bazează textul păstrat de Fundația Freies Europa Weltanschauung.

Data verificării

5 septembrie 2026

FUNDAȚIA FREIES EUROPA WELTANSCHAUUNG — COPIE LOCALĂ ÎN FORMAT TEXT PENTRU CONSULTARE

Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ

Statut: În vigoare; forma oficială trebuie reverificată înaintea utilizării într-un caz concret.
Identificator oficial: Portal Legislativ ID 298762; M.Of. nr. 1.154/07.12.2004
Versiune și limită: Corpul și selecția versiunii au fost confruntate cu istoricul oficial. Consolidări selectate pentru act/anexe: 2025-07-10.
Sursa oficială: https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/298762
Data controlului: 5 septembrie 2026
Această copie facilitează lectura. Pentru forma la zi și efecte juridice, verifică sursa oficială.

TEXT EXTRAS DIN SURSA OFICIALĂ

LEGE nr. 554 din 2 decembrie 2004
contenciosului administrativ

EMITENT

PARLAMENTUL

Publicat în

MONITORUL OFICIAL nr. 1154 din 7 decembrie 2004

Notă
Decizie de admitere: RIL nr. 22/2020, publicată în Monitorul Oficial nr. 1208 din 10 decembrie 2020:
În litigiile de funcție publică vizând obligarea angajatorului la plata unor drepturi salariale neacordate, precum și atunci când angajatorul nu a emis un act administrativ ori actul respectiv nu a fost comunicat funcționarului public, acesta se poate adresa direct instanței de contencios administrativ, fără a fi necesar ca anterior sesizării instanței să fi solicitat angajatorului acordarea acelorași drepturi.
Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Capitolul I

Dispoziții generale

Articolul 1

Subiectele de sesizare a instanței

(la 02-08-2007,
Denumirea marginală a art. 1 a fost modificată de pct. 1 al art. I din LEGEA nr. 262 din 19 iulie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 510 din 30 iulie 2007.
)

(1)

Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei ce i-a fost cauzată. Interesul legitim poate fi atât privat, cât și public.

Notă
Decizie de admitere: RIL nr. 8/2020, publicată în Monitorul Oficial nr. 580 din 2 iulie 2020:
În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 1 alin. (1), art. 2 alin. (1) lit. a), r) și s) și art. 8 alin. (1^1) și (1^2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, stabilește că:
În vederea exercitării controlului de legalitate asupra actelor administrative la cererea asociațiilor, în calitate de organisme sociale interesate, invocarea interesului legitim public trebuie să fie subsidiară invocării unui interes legitim privat, acesta din urmă decurgând din legătura directă dintre actul administrativ supus controlului de legalitate și scopul direct și obiectivele asociației, potrivit statutului.

(2)

Se poate adresa instanței de contencios administrativ și persoana vătămată într-un drept al său sau într-un interes legitim printr-un act administrativ cu caracter individual, adresat altui subiect de drept.

(3)

Avocatul Poporului, în urma controlului realizat, potrivit legii sale organice, dacă apreciază că ilegalitatea actului sau refuzul autorității administrative de a-și realiza atribuțiile legale nu poate fi înlăturat decât prin justiție, poate sesiza instanța competentă de contencios administrativ de la domiciliul petentului. Petiționarul dobândește de drept calitatea de reclamant, urmând a fi citat în această calitate. Dacă petiționarul nu își însușește acțiunea formulată de Avocatul Poporului la primul termen de judecată, instanța de contencios administrativ anulează cererea.

(la 02-08-2007,
Alin. (3) al art. 1 a fost modificat de pct. 2 al art. I din LEGEA nr. 262 din 19 iulie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 510 din 30 iulie 2007.
)

(4)

Ministerul Public, atunci când, în urma exercitării atribuțiilor prevăzute de legea sa organică, apreciază că încălcările drepturilor, libertăților și intereselor legitime ale persoanelor se datorează existenței unor acte administrative unilaterale individuale ale autorităților publice emise cu exces de putere, cu acordul prealabil al acestora, sesizează instanța de contencios administrativ de la domiciliul persoanei fizice sau de la sediul persoanei juridice vătămate. Petiționarul dobândește de drept calitatea de reclamant, urmând a fi citat în această calitate.

(la 02-08-2007,
Alin. (4) al art. 1 a fost modificat de pct. 2 al art. I din LEGEA nr. 262 din 19 iulie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 510 din 30 iulie 2007.
)

(5)

Când Ministerul Public apreciază că prin emiterea unui act administrativ normativ se vatămă un interes legitim public, sesizează instanța de contencios administrativ competentă de la sediul autorității publice emitente.

(la 02-08-2007,
Alin. (5) al art. 1 a fost modificat de pct. 2 al art. I din LEGEA nr. 262 din 19 iulie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 510 din 30 iulie 2007.
)

(6)

Autoritatea publică emitentă a unui act administrativ unilateral nelegal poate să solicite instanței anularea acestuia, în situația în care actul nu mai poate fi revocat întrucât a intrat în circuitul civil și a produs efecte juridice. În cazul admiterii acțiunii, instanța se pronunță, dacă a fost sesizată prin cererea de chemare în judecată, și asupra validității actelor juridice încheiate în baza actului administrativ nelegal, precum și asupra efectelor juridice produse de acestea. Acțiunea poate fi introdusă în termen de un an de la data emiterii actului.

(la 02-08-2007,
Alin. (6) al art. 1 a fost modificat de pct. 2 al art. I din LEGEA nr. 262 din 19 iulie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 510 din 30 iulie 2007.
)

Notă
Decizie de admitere: HP nr. 74/2023, publicată în Monitorul Oficial nr. 12 din 8 ianuarie 2024:
În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 1 alin. (6) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, autoritatea publică emitentă a unui act administrativ unilateral cu caracter normativ nu poate solicita instanței anularea acestuia.
Decizie de respingere: HP nr. 74/2018, publicată în Monitorul Oficial nr. 25 din 10 ianuarie 2019.

(7)

Persoana vătămată în drepturile sau în interesele sale legitime prin ordonanțe sau dispoziții din ordonanțe ale Guvernului neconstituționale se poate adresa instanței de contencios administrativ, în condițiile prezentei legi.

(la 02-08-2007,
Alin. (7) al art. 1 a fost modificat de pct. 2 al art. I din LEGEA nr. 262 din 19 iulie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 510 din 30 iulie 2007.
)

(8)

Prefectul, Agenția Națională a Funcționarilor Publici și orice subiect de drept public pot introduce acțiuni în contencios administrativ, în condițiile prezentei legi și ale legilor speciale.

(la 02-08-2007,
Alin. (8) al art. 1 a fost modificat de pct. 2 al art. I din LEGEA nr. 262 din 19 iulie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 510 din 30 iulie 2007.
)

Notă
Decizie de admitere: HP nr. 12/2015, publicată în Monitorul Oficial nr. 773 din 16 octombrie 2015:
În condițiile Legii administrației publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și ale Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, unitatea administrativ-teritorială, prin autoritatea sa executivă, respectiv primarul, nu are dreptul de a ataca în fața instanței de contencios administrativ hotărârile adoptate de autoritatea sa deliberativă, respectiv consiliul local sau, după caz, Consiliul General al Municipiului București.
Decizie de admitere: HP nr. 357/2025, publicată în Monitorul Oficial nr. 1016 din 3 noiembrie 2025:
În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 1 alin. (8) din Legea nr. 554/2004, orice subiect de drept public are dreptul de a formula acțiuni în contencios administrativ obiectiv, întemeiate exclusiv pe încălcarea unui interes legitim public, astfel cum acesta este definit în art. 2 alin. (1) lit. r) din Legea nr. 554/2004, numai în condițiile unei prevederi exprese în acest sens.

(9)

La soluționarea cererilor în contencios administrativ, reprezentantul Ministerului Public poate participa, în orice fază a procesului, ori de câte ori apreciază că este necesar pentru apărarea ordinii de drept, a drepturilor și libertăților cetățenilor.

(la 02-08-2007,
Alin. (9) al art. 1 a fost modificat de pct. 2 al art. I din LEGEA nr. 262 din 19 iulie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 510 din 30 iulie 2007.
)

Articolul 2

Semnificația unor termeni

(1)

În înțelesul prezentei legi, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații:

a)

persoană vătămată - orice persoană titulară a unui drept ori a unui interes legitim, vătămată de o autoritate publică printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri; în sensul prezentei legi, sunt asimilate persoanei vătămate și grupul de persoane fizice, fără personalitate juridică, titular al unor drepturi subiective sau interese legitime private, precum și organismele sociale care invocă vătămarea prin actul administrativ atacat fie a unui interes legitim public, fie a drepturilor și intereselor legitime ale unor persoane fizice determinate;

Notă
Decizie de admitere: RIL nr. 8/2020, publicată în Monitorul Oficial nr. 580 din 2 iulie 2020:
În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 1 alin. (1), art. 2 alin. (1) lit. a), r) și s) și art. 8 alin. (1^1) și (1^2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, stabilește că:
În vederea exercitării controlului de legalitate asupra actelor administrative la cererea asociațiilor, în calitate de organisme sociale interesate, invocarea interesului legitim public trebuie să fie subsidiară invocării unui interes legitim privat, acesta din urmă decurgând din legătura directă dintre actul administrativ supus controlului de legalitate și scopul direct și obiectivele asociației, potrivit statutului.

b)

autoritate publică - orice organ de stat sau al unităților administrativ-teritoriale care acționează, în regim de putere publică, pentru satisfacerea unui interes legitim public; sunt asimilate autorităților publice, în sensul prezentei legi, persoanele juridice de drept privat care, potrivit legii, au obținut statut de utilitate publică sau sunt autorizate să presteze un serviciu public, în regim de putere publică;

Notă
Decizie de admitere: HP nr. 28/2017, publicată în Monitorul Oficial nr. 378 din 22 mai 2017:
Noțiunea de „autoritate publică“, astfel cum este definită de art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, nu este similară cu cea de „instituție publică“, astfel cum este prevăzută de art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006 privind finanțele locale, cu modificările și completările ulterioare.

c)

act administrativ - actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publică, în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, care dă naștere, modifică sau stinge raporturi juridice;

(la 02-08-2018,
Litera c) din Alineatul (1), Articolul 2, Capitolul I a fost modificată de Punctul 1, Articolul I din LEGEA nr. 212 din 25 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 658 din 30 iulie 2018
)

Notă
Decizie de admitere: HP nr. 11/2015, publicată în Monitorul Oficial nr. 501 din 8 iulie 2015:
În interpretarea dispozițiilor art. 3 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, coroborate cu dispozițiile art. 63 alin. (5) lit. e) și art. 115 alin. (2) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și ale art. 19 alin. (1) lit. a) și lit. e) din Legea nr. 340/2004 privind prefectul și instituția prefectului, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și ale art. 123 alin. (5) din Constituție, prefectului îi este recunoscut dreptul de a ataca în fața instanței de contencios administrativ actele administrative emise de autoritățile administrației publice locale, în înțelesul prevederilor art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare.
Decizie de admitere: RIL nr. 28/2021, publicată în Monitorul Oficial nr. 95 din 31 ianuarie 2022:
În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 58 alin. (5) din Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, republicată, cu modificările și completările ulterioare, art. 94 pct. 1 lit. b) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările și completările ulterioare (atât în redactarea anterioară Legii nr. 310/2018, cât și în redactarea ulterioară acestei legi), art. 100 alin. (2) și (4) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, art. 2 alin. (1) lit. c), f) și i) și alin. (2) și art. 5 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, revine judecătoriilor competența materială procesuală de soluționare în primă instanță a cererilor în anulare/contestațiilor formulate împotriva dispozițiilor emise de primari în soluționarea cererilor de rectificare a actelor de stare civilă.
Decizie de admitere: RIL nr. 2/2026, publicată în Monitorul Oficial nr. 196 din 13 martie 2026:
În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 61 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, cu modificările și completările ulterioare, decizia motivată a șefului unității ierarhic superioare, prin care se dispun respingerea contestației, ca neîntemeiată sau ca tardiv introdusă, precum și menținerea sancțiunii aplicate, reprezintă un act administrativ, în sensul art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare.

c^1)

sunt asimilate actelor administrative, în sensul prezentei legi, și contractele încheiate de autoritățile publice care au ca obiect punerea în valoare a bunurilor proprietate publică, executarea lucrărilor de interes public, prestarea serviciilor publice, achizițiile publice; prin legi speciale pot fi prevăzute și alte categorii de contracte administrative;

(la 02-08-2018,
Alineatul (1) din Articolul 2, Capitolul I a fost completat de Punctul 2, Articolul I din LEGEA nr. 212 din 25 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 658 din 30 iulie 2018
)

d)

act administrativ-jurisdicțional - actul emis de o autoritate administrativă învestită, prin lege organică, cu atribuții de jurisdicție administrativă specială;

e)

jurisdicție administrativă specială - activitatea înfăptuită de o autoritate administrativă care are, conform legii organice speciale în materie, competența de soluționare a unui conflict privind un act administrativ, după o procedură bazată pe principiile contradictorialității, asigurării dreptului la apărare și independenței activității administrativ-jurisdicționale;

f)

contencios administrativ - activitatea de soluționare de către instanțele de contencios administrativ competente potrivit legii organice a litigiilor în care cel puțin una dintre părți este o autoritate publică, iar conflictul s-a născut fie din emiterea sau încheierea, după caz, a unui act administrativ, în sensul prezentei legi, fie din nesoluționarea în termenul legal ori din refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau la un interes legitim;

Notă
Decizie de admitere: RIL nr. 13/2015, publicată în Monitorul Oficial nr. 690 din 11 septembrie 2015:
În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 2 alin. (1) lit. f) și art. 10 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, respectiv art. 94 și art. 95 din Codul de procedură civilă, litigiile având ca obiect acțiuni prin care se solicită de către o direcție generală de asistență socială și protecția copilului obligarea unui consiliu județean sau local ori a unei alte direcții generale de asistență socială și protecția copilului la suportarea cheltuielilor de întreținere pentru persoane care beneficiază de măsuri de protecție prevăzute de Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, republicată, cu modificările și completările ulterioare, sunt de competența instanțelor de contencios administrativ.
Decizie de admitere: RIL nr. 16/2016, publicată în Monitorul Oficial nr. 110 din 9 februarie 2017:
În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 1, art. 231 și art. 278 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, art. 55 din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, cu modificările și completările ulterioare, art. 2 alin. (1) lit. f) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, și art. 109 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată, cu modificările și completările ulterioare:
Prevederile Codului muncii se aplică raporturilor juridice dintre primar/viceprimar și unitatea administrativ-teritorială, dacă legi speciale nu conțin dispoziții specifice, inclusiv după încetarea mandatelor.
Decizie de admitere: RIL nr. 28/2021, publicată în Monitorul Oficial nr. 95 din 31 ianuarie 2022:
În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 58 alin. (5) din Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, republicată, cu modificările și completările ulterioare, art. 94 pct. 1 lit. b) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările și completările ulterioare (atât în redactarea anterioară Legii nr. 310/2018, cât și în redactarea ulterioară acestei legi), art. 100 alin. (2) și (4) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, art. 2 alin. (1) lit. c), f) și i) și alin. (2) și art. 5 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, revine judecătoriilor competența materială procesuală de soluționare în primă instanță a cererilor în anulare/contestațiilor formulate împotriva dispozițiilor emise de primari în soluționarea cererilor de rectificare a actelor de stare civilă.

g)

instanță de contencios administrativ, denumită în continuare instanță - Secția de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel și tribunalele administrativ-fiscale;

h)

nesoluționare în termenul legal a unei cereri - faptul de a nu răspunde solicitantului în termen de 30 de zile de la înregistrarea cererii, dacă prin lege nu se prevede alt termen;

i)

refuz nejustificat de a soluționa o cerere - exprimarea explicită, cu exces de putere, a voinței de a nu rezolva cererea unei persoane; este asimilată refuzului nejustificat și nepunerea în executare a actului administrativ emis ca urmare a soluționării favorabile a cererii sau, după caz, a plângerii prealabile;

Notă
Decizie de admitere: RIL nr. 28/2021, publicată în Monitorul Oficial nr. 95 din 31 ianuarie 2022:
În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 58 alin. (5) din Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, republicată, cu modificările și completările ulterioare, art. 94 pct. 1 lit. b) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările și completările ulterioare (atât în redactarea anterioară Legii nr. 310/2018, cât și în redactarea ulterioară acestei legi), art. 100 alin. (2) și (4) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, art. 2 alin. (1) lit. c), f) și i) și alin. (2) și art. 5 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, revine judecătoriilor competența materială procesuală de soluționare în primă instanță a cererilor în anulare/contestațiilor formulate împotriva dispozițiilor emise de primari în soluționarea cererilor de rectificare a actelor de stare civilă.

j)

plângere prealabilă - cererea prin care se solicită autorității publice emitente sau celei ierarhic superioare, după caz, reexaminarea unui act administrativ cu caracter individual sau normativ, în sensul revocării sau modificării acestuia;

k)

acte care privesc raporturile cu Parlamentul - actele emise de o autoritate publică, în realizarea atribuțiilor sale, prevăzute de Constituție sau de o lege organică, în raporturile de natură politică cu Parlamentul;

l)

act de comandament cu caracter militar - actul administrativ referitor la problemele strict militare ale activității din cadrul forțelor armate, specifice organizării militare, care presupun dreptul comandanților de a da ordine subordonaților în aspecte privitoare la conducerea trupei, în timp de pace sau război ori, după caz, la îndeplinirea serviciului militar;

m)

serviciu public - activitatea organizată sau, după caz, autorizată de o autoritate publică, în scopul satisfacerii unui interes legitim public;

n)

exces de putere - exercitarea dreptului de apreciere al autorităților publice prin încălcarea limitelor competenței prevăzute de lege sau prin încălcarea drepturilor și libertăților cetățenilor;

o)

drept vătămat - orice drept prevăzut de Constituție, de lege sau de alt act normativ, căruia i se aduce o atingere printr-un act administrativ;

p)

interes legitim privat - posibilitatea de a pretinde o anumită conduită, în considerarea realizării unui drept subiectiv viitor și previzibil, prefigurat;

r)

interes legitim public - interesul care vizează ordinea de drept și democrația constituțională, garantarea drepturilor, libertăților și îndatoririlor fundamentale ale cetățenilor, satisfacerea nevoilor comunitare, realizarea competenței autorităților publice;

Notă
Decizie de admitere: RIL nr. 8/2020, publicată în Monitorul Oficial nr. 580 din 2 iulie 2020:
În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 1 alin. (1), art. 2 alin. (1) lit. a), r) și s) și art. 8 alin. (1^1) și (1^2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, stabilește că:
În vederea exercitării controlului de legalitate asupra actelor administrative la cererea asociațiilor, în calitate de organisme sociale interesate, invocarea interesului legitim public trebuie să fie subsidiară invocării unui interes legitim privat, acesta din urmă decurgând din legătura directă dintre actul administrativ supus controlului de legalitate și scopul direct și obiectivele asociației, potrivit statutului.

s)

organisme sociale interesate - structuri neguvernamentale, sindicate, asociații, fundații și altele asemenea, care au ca obiect de activitate protecția drepturilor diferitelor categorii de cetățeni sau, după caz, buna funcționare a serviciilor publice administrative;

Notă
Decizie de admitere: RIL nr. 8/2020, publicată în Monitorul Oficial nr. 580 din 2 iulie 2020:
În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 1 alin. (1), art. 2 alin. (1) lit. a), r) și s) și art. 8 alin. (1^1) și (1^2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, stabilește că:
În vederea exercitării controlului de legalitate asupra actelor administrative la cererea asociațiilor, în calitate de organisme sociale interesate, invocarea interesului legitim public trebuie să fie subsidiară invocării unui interes legitim privat, acesta din urmă decurgând din legătura directă dintre actul administrativ supus controlului de legalitate și scopul direct și obiectivele asociației, potrivit statutului.

ș)

pagubă iminentă - prejudiciul material viitor și previzibil sau, după caz, perturbarea previzibilă gravă a funcționării unei autorități publice sau a unui serviciu public;

t)

cazuri bine justificate - împrejurările legate de starea de fapt și de drept, care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ;

ț)

instanță de executare - instanța care a soluționat fondul litigiului de contencios administrativ.

(la 02-08-2007,
Alin. (1) al art. 2 a fost modificat de pct. 3 al art. I din LEGEA nr. 262 din 19 iulie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 510 din 30 iulie 2007.
)

Notă
Prin DECIZIA CURȚII CONSTITUȚIONALE nr. 459 din 16 septembrie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 712 din 30 septembrie 2014 a fost admisă excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 8 alin. (1) raportate la art. 2 alin. (1) lit. c) teza întâi din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, constatându-se că dispozițiile art. 8 alin. (1) raportate la art. 2 alin. (1) lit. c) teza întâi din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 sunt constituționale în măsura în care se interpretează în sensul că decretele Președintelui privind numirea judecătorilor la Curtea Constituțională sunt excluse din sfera controlului judecătoresc sub aspectul verificării îndeplinirii condiției "înaltei competențe profesionale".
Prin urmare, conform art. 147 alin. (1) din CONSTITUȚIA ROMÂNIEI republicată în MONITORUL OFICIAL nr. 767 din 31 octombrie 2003 dispozițiile din legile și ordonanțele în vigoare, precum și cele din regulamente, constatate ca fiind neconstituționale, își încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curții Constituționale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituționale cu dispozițiile Constituției. Pe durata acestui termen, dispozițiile constatate ca fiind neconstituționale sunt suspendate de drept.
În concluzie, în intervalul 30 septembrie 2014-14 noiembrie 2014, dispozițiile art. 8 alin. (1) raportate la art. 2 alin. (1) lit. c) teza întâi din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 în măsura în care, decretele Președintelui privind numirea judecătorilor la Curtea Constituțională nu sunt excluse din sfera controlului judecătoresc sub aspectul verificării îndeplinirii condiției "înaltei competențe profesionale" au fost suspendate de drept, încetându-și efectele juridice începând cu data de 15 noiembrie 2014, întrucât legiuitorul nu a intervenit pentru modificarea prevederilor atacate.

(2)

Se asimilează actelor administrative unilaterale și refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau la un interes legitim ori, după caz, faptul de a nu răspunde solicitantului în termenul legal.

Notă
Decizie de admitere: HP nr. 26/2016, publicată în Monitorul Oficial nr. 996 din 12 decembrie 2016:
Dispozițiile art. 3 „Tutela administrativă“ din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, se interpretează în sensul că prefectul nu poate ataca în fața instanțelor de contencios administrativ refuzul [asimilat unui act administrativ, potrivit dispozițiilor art. 2 alin. (2) din Legea nr. 554/2004] consiliului local de a pune pe ordinea de zi a ședinței și de a lua act de încetarea de drept a mandatului de consilier local înainte de termen, refuz exprimat la cererea prefectului adresată potrivit atribuțiilor reglementate de dispozițiile art. 19 alin. (1) lit. a) și e) din Legea nr. 340/2004 privind prefectul și instituția prefectului, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Decizie de admitere: RIL nr. 28/2021, publicată în Monitorul Oficial nr. 95 din 31 ianuarie 2022:
În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 58 alin. (5) din Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, republicată, cu modificările și completările ulterioare, art. 94 pct. 1 lit. b) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările și completările ulterioare (atât în redactarea anterioară Legii nr. 310/2018, cât și în redactarea ulterioară acestei legi), art. 100 alin. (2) și (4) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, art. 2 alin. (1) lit. c), f) și i) și alin. (2) și art. 5 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, revine judecătoriilor competența materială procesuală de soluționare în primă instanță a cererilor în anulare/contestațiilor formulate împotriva dispozițiilor emise de primari în soluționarea cererilor de rectificare a actelor de stare civilă.

Articolul 3

Tutela administrativă

(1)

Prefectul poate ataca direct în fața instanței de contencios administrativ actele emise de autoritățile administrației publice locale, dacă le consideră nelegale; acțiunea se formulează în termenul prevăzut la art. 11 alin. (1), care începe să curgă de la momentul comunicării actului către prefect și în condițiile prevăzute de prezenta lege. Acțiunea introdusă de prefect este scutită de taxa de timbru.

(la 02-08-2007,
Alin. (1) al art. 3 a fost modificat de pct. 4 al art. I din LEGEA nr. 262 din 19 iulie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 510 din 30 iulie 2007.
)

(2)

Agenția Națională a Funcționarilor Publici poate ataca în fața instanței de contencios administrativ actele autorităților publice centrale și locale prin care se încalcă legislația privind funcția publică, în condițiile prezentei legi și ale Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată.

(3)

Până la soluționarea cauzei, actul atacat potrivit alin. (1) este suspendat de drept.

(la 05-07-2019,
Alineatul (3) din Articolul 3, Capitolul I a fost modificat de Articolul 633, PARTEA a X-a din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 57 din 3 iulie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 555 din 05 iulie 2019
)

Notă
Decizie de admitere: HP nr. 11/2015, publicată în Monitorul Oficial nr. 501 din 8 iulie 2015:
În interpretarea dispozițiilor art. 3 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, coroborate cu dispozițiile art. 63 alin. (5) lit. e) și art. 115 alin. (2) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și ale art. 19 alin. (1) lit. a) și lit. e) din Legea nr. 340/2004 privind prefectul și instituția prefectului, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și ale art. 123 alin. (5) din Constituție, prefectului îi este recunoscut dreptul de a ataca în fața instanței de contencios administrativ actele administrative emise de autoritățile administrației publice locale, în înțelesul prevederilor art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare.
Decizie de admitere: HP nr. 26/2016, publicată în Monitorul Oficial nr. 996 din 12 decembrie 2016:
Dispozițiile art. 3 „Tutela administrativă“ din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, se interpretează în sensul că prefectul nu poate ataca în fața instanțelor de contencios administrativ refuzul [asimilat unui act administrativ, potrivit dispozițiilor art. 2 alin. (2) din Legea nr. 554/2004] consiliului local de a pune pe ordinea de zi a ședinței și de a lua act de încetarea de drept a mandatului de consilier local înainte de termen, refuz exprimat la cererea prefectului adresată potrivit atribuțiilor reglementate de dispozițiile art. 19 alin. (1) lit. a) și e) din Legea nr. 340/2004 privind prefectul și instituția prefectului, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Articolul 4

Excepția de nelegalitate

(1)

Legalitatea unui act administrativ cu caracter individual, indiferent de data emiterii acestuia, poate fi cercetată oricând în cadrul unui proces, pe cale de excepție, din oficiu sau la cererea părții interesate.

Notă
Decizie de admitere: RIL nr. 9/2021, publicată în Monitorul Oficial nr. 976 din 13 octombrie 2021:
În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 4 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, excepția de nelegalitate poate fi invocată și cu privire la actele administrative cu caracter individual adoptate sau emise anterior intrării în vigoare a Legii nr. 554/2004.

(2)

Instanța învestită cu fondul litigiului și în fața căreia a fost invocată excepția de nelegalitate, constatând că de actul administrativ cu caracter individual depinde soluționarea litigiului pe fond, este competentă să se pronunțe asupra excepției, fie printr-o încheiere interlocutorie, fie prin hotărârea pe care o va pronunța în cauză. În situația în care instanța se pronunță asupra excepției de nelegalitate prin încheiere interlocutorie, aceasta poate fi atacată odată cu fondul.

(3)

În cazul în care a constatat nelegalitatea actului administrativ cu caracter individual, instanța în fața căreia a fost invocată excepția de nelegalitate va soluționa cauza, fără a ține seama de actul a cărui nelegalitate a fost constatată.

(4)

Actele administrative cu caracter normativ nu pot forma obiect al excepției de nelegalitate. Controlul judecătoresc al actelor administrative cu caracter normativ se exercită de către instanța de contencios administrativ în cadrul acțiunii în anulare, în condițiile prevăzute de prezenta lege.

(la 02-06-2012,
Art. 4 a fost modificat de pct. 1 al art. 54 din LEGEA nr. 76 din 24 mai 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 365 din 30 mai 2012.
)

Notă
Decizie de admitere: HP nr. 36/2016, publicată în Monitorul Oficial nr. 104 din 7 februarie 2017:
Dispozițiile art. 4 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, permit invocarea excepției de nelegalitate a unui act administrativ cu caracter individual, direct în recurs.

Articolul 5

Actele nesupuse controlului și limitele controlului

(1)

Nu pot fi atacate în contenciosul administrativ:

a)

actele administrative ale autorităților publice care privesc raporturile acestora cu Parlamentul;

b)

actele de comandament cu caracter militar.

(2)

Nu pot fi atacate pe calea contenciosului administrativ actele administrative pentru modificarea sau desființarea cărora se prevede, prin lege organică, o altă procedură judiciară.

Notă
Decizie de admitere: RIL nr. 28/2021, publicată în Monitorul Oficial nr. 95 din 31 ianuarie 2022:
În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 58 alin. (5) din Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, republicată, cu modificările și completările ulterioare, art. 94 pct. 1 lit. b) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările și completările ulterioare (atât în redactarea anterioară Legii nr. 310/2018, cât și în redactarea ulterioară acestei legi), art. 100 alin. (2) și (4) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, art. 2 alin. (1) lit. c), f) și i) și alin. (2) și art. 5 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, revine judecătoriilor competența materială procesuală de soluționare în primă instanță a cererilor în anulare/contestațiilor formulate împotriva dispozițiilor emise de primari în soluționarea cererilor de rectificare a actelor de stare civilă.
Decizie de admitere: RIL nr. 3/2023, publicată în Monitorul Oficial nr. 542 din 16 iunie 2023:
În interpretarea și aplicarea art. 9 alin. (2) lit. a) și art. 56 alin. (2) din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, precum și a art. 5 alin. (2) și art. 10 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, stabilește că revine curții de apel, prin secția de contencios administrativ sau completurile specializate în litigii de contencios administrativ, competența de soluționare a cererilor privind anularea deciziei directorului Administrației Naționale a Penitenciarelor de stabilire a locului de detenție pentru executarea pedepsei sau a deciziei de respingere a cererii de transfer la alt penitenciar.

(3)

În litigiile referitoare la actele administrative emise pentru aplicarea regimului stării de război, al stării de asediu sau al celei de urgență, cele care privesc apărarea și securitatea națională ori cele emise pentru restabilirea ordinii publice, precum și pentru înlăturarea consecințelor calamităților naturale, epidemiilor și epizootiilor nu sunt aplicabile prevederile art. 14.

(la 02-08-2018,
Alineatul (3) din Articolul 5, Capitolul I a fost modificat de Punctul 3, Articolul I din LEGEA nr. 212 din 25 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 658 din 30 iulie 2018
)

(4)

Abrogat.

(la 02-08-2018,
Alineatul (4) din Articolul 5, Capitolul I a fost abrogat de Punctul 4, Articolul I din LEGEA nr. 212 din 25 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 658 din 30 iulie 2018
)

Articolul 6

Actele administrativ-jurisdicționale

(1)

Jurisdicțiile administrative speciale sunt facultative și gratuite.

(2)

Actele administrative susceptibile, potrivit legii organice, să facă obiectul unei jurisdicții speciale administrative pot fi atacate la instanța de contencios administrativ, cu respectarea dispozițiilor art. 7 alin. (1), dacă partea înțelege să nu exercite procedura administrativ-jurisdicțională.

(la 02-08-2007,
Alin. (2) al art. 6 a fost modificat de pct. 6 al art. I din LEGEA nr. 262 din 19 iulie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 510 din 30 iulie 2007.
)

(3)

Actul administrativ-jurisdicțional pentru care, prin lege organică specială, se prevede o cale de atac în fața unei alte jurisdicții administrative speciale poate fi atacat direct la instanța de contencios administrativ, în termen de 15 zile de la comunicare, dacă partea înțelege să renunțe la calea administrativ-jurisdicțională de atac.

(la 02-08-2007,
Alin. (3) al art. 6 a fost modificat de pct. 6 al art. I din LEGEA nr. 262 din 19 iulie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 510 din 30 iulie 2007.
)

(4)

Dacă partea care a optat pentru jurisdicția administrativă specială sau pentru calea de atac la un alt organ administrativ-jurisdicțional înțelege să renunțe la aceasta în timpul soluționării litigiului, este obligată să notifice decizia de renunțare organului administrativ-jurisdicțional în cauză. Partea sesizează instanța de contencios administrativ în termen de 15 zile de la notificare. În această situație, procedura administrativă prealabilă prevăzută de art. 7 nu se mai efectuează.

(la 02-08-2007,
Alin. (4) al art. 6 a fost modificat de pct. 6 al art. I din LEGEA nr. 262 din 19 iulie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 510 din 30 iulie 2007.
)

Capitolul II

Procedura de soluționare a cererilor în contenciosul administrativ

Articolul 7

Procedura prealabilă

(1)

Înainte de a se adresa instanței de contencios administrativ competente, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim printr-un act administrativ individual care i se adresează trebuie să solicite autorității publice emitente sau autorității ierarhic superioare, dacă aceasta există, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia. Pentru motive temeinice, persoana vătămată, destinatar al actului, poate introduce plângerea prealabilă, în cazul actelor administrative unilaterale, și peste termenul prevăzut la alin. (1), dar nu mai târziu de 6 luni de la data emiterii actului.

(la 02-08-2018,
Alineatul (1) din Articolul 7, Capitolul II a fost modificat de Punctul 5, Articolul I din LEGEA nr. 212 din 25 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 658 din 30 iulie 2018
)

Notă
Decizie de respingere: HP nr. 74/2018, publicată în Monitorul Oficial nr. 25 din 10 ianuarie 2019.
Decizie de respingere: HP nr. 54/2018, publicată în Monitorul Oficial nr. 807 din 20 septembrie 2018.

(1^1)

În cazul actului administrativ normativ, plângerea prealabilă poate fi formulată oricând.

(la 02-08-2007,
Alin. (1^1) al art. 7 a fost introdus de pct. 8 al art. I din LEGEA nr. 262 din 19 iulie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 510 din 30 iulie 2007.
)

(2)

Prevederile alin. (1) sunt aplicabile și în ipoteza în care legea specială prevede o procedură administrativ-jurisdicțională, iar partea nu a optat pentru aceasta.

(3)

Este îndreptățită să introducă plângere prealabilă și persoana vătămată într-un drept al său sau într-un interes legitim, printr-un act administrativ cu caracter individual, adresat altui subiect de drept. Plângerea prealabilă, în cazul actelor administrative unilaterale, se va introduce în termen de 30 de zile din momentul în care persoana vătămată a luat cunoștință, pe orice cale, de conținutul actului. Pentru motive temeinice, plângerea prealabilă se poate formula și peste termenul de 30 de zile, dar nu mai târziu de 6 luni de la data la care a luat cunoștință, pe orice cale, de conținutul acestuia. Termenul de 6 luni prevăzut în prezentul alineat, precum și cel prevăzut la alin. (1) sunt termene de prescripție.

(la 02-08-2018,
Alineatul (3) din Articolul 7, Capitolul II a fost modificat de Punctul 5, Articolul I din LEGEA nr. 212 din 25 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 658 din 30 iulie 2018
)

Notă
Decizie de respingere: HP nr. 74/2018, publicată în Monitorul Oficial nr. 25 din 10 ianuarie 2019.

(4)

Plângerea prealabilă, formulată potrivit prevederilor alin. (1), se soluționează în termenul prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. h) *).

(5)

În cazul acțiunilor introduse de prefect, Avocatul Poporului, Ministerul Public, Agenția Națională a Funcționarilor Publici, al celor care privesc cererile persoanelor vătămate prin ordonanțe sau dispoziții din ordonanțe sau al acțiunilor îndreptate împotriva actelor administrative care nu mai pot fi revocate întrucât au intrat în circuitul civil și au produs efecte juridice, precum și în cazurile prevăzute la art. 2 alin. (2) și la art. 4 nu este obligatorie plângerea prealabilă.

(la 02-08-2018,
Alineatul (5) din Articolul 7, Capitolul II a fost modificat de Punctul 5, Articolul I din LEGEA nr. 212 din 25 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 658 din 30 iulie 2018
)

(6)

Plângerea prealabilă în cazul acțiunilor care au ca obiect contracte administrative trebuie făcută în termen de 6 luni, care va începe să curgă:

(la 02-08-2018,
Partea introductivă a Alineatului (6) din Articolul 7, Capitolul II a fost modificată de Punctul 6, Articolul I din LEGEA nr. 212 din 25 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 658 din 30 iulie 2018
)

a)

de la data încheierii contractului, în cazul litigiilor legate de încheierea lui;

b)

de la data când reclamantul a cunoscut cauza anulării, dar nu mai târziu de un an de la încheierea contractului.

(la 02-08-2018,
Litera b) din Alineatul (6), Articolul 7, Capitolul II a fost modificată de Punctul 6, Articolul I din LEGEA nr. 212 din 25 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 658 din 30 iulie 2018
)

c)

Abrogată.

(la 02-08-2018,
Litera c) din Alineatul (6), Articolul 7, Capitolul II a fost abrogată de Punctul 7, Articolul I din LEGEA nr. 212 din 25 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 658 din 30 iulie 2018
)

d)

Abrogată.

(la 02-08-2018,
Litera d) din Articolul 7, Capitolul II a fost abrogată de Punctul 7, Articolul I din LEGEA nr. 212 din 25 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 658 din 30 iulie 2018
)

e)

Abrogată.

(la 02-08-2018,
Litera e) din Alineatul (6), Articolul 7, Capitolul II a fost abrogată de Punctul 7, Articolul I din LEGEA nr. 212 din 25 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 658 din 30 iulie 2018
)

(la 02-08-2007,
Alin. (6) al art. 7 a fost modificat de pct. 9 al art. I din LEGEA nr. 262 din 19 iulie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 510 din 30 iulie 2007.
)

Notă
Prin DECIZIA nr. 12 din 14 ianuarie 2020, publicată în Monitorul Oficial nr. 198 din 11 martie 2020, Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că:
- dispozițiile art. 7 alin. (6) din Legea nr. 554/2004, în redactarea anterioară modificării prin Legea nr. 212/2018, sunt constituționale numai în măsura în care nu impun autorității publice contractante parcurgerea procedurii prealabile;
- sintagma „are semnificația concilierii în cazul litigiilor comerciale, dispozițiile Codului de procedură civilă fiind aplicabile în mod corespunzător“ din cuprinsul dispozițiilor art. 7 alin. (6) din Legea nr. 554/2004, în redactarea anterioară modificării prin Legea nr. 212/2018 este neconstituțională.

Notă
Decizie de respingere: HP nr. 75/2018, publicată în Monitorul Oficial nr. 1066 din 17 decembrie 2018.

(7)

Abrogat.

(la 02-08-2018,
Alineatul (7) din Articolul 7, Capitolul II a fost abrogat de Punctul 8, Articolul I din LEGEA nr. 212 din 25 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 658 din 30 iulie 2018
)

Articolul 8

Obiectul acțiunii judiciare

(1)

Persoana vătămată într-un drept recunoscut de lege sau într-un interes legitim printr-un act administrativ unilateral, nemulțumită de răspunsul primit la plângerea prealabilă sau care nu a primit niciun răspuns în termenul prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. h), poate sesiza instanța de contencios administrativ competentă, pentru a solicita anularea în tot sau în parte a actului, repararea pagubei cauzate și, eventual, reparații pentru daune morale. De asemenea se poate adresa instanței de contencios administrativ și cel care se consideră vătămat într-un drept sau interes legitim al său prin nesoluționarea în termen sau prin refuzul nejustificat de soluționare a unei cereri, precum și prin refuzul de efectuare a unei anumite operațiuni administrative necesare pentru exercitarea sau protejarea dreptului sau interesului legitim. Motivele invocate în cererea de anulare a actului nu sunt limitate la cele invocate prin plângerea prealabilă.

(la 02-08-2018,
Alineatul (1) din Articolul 8, Capitolul II a fost modificat de Punctul 9, Articolul I din LEGEA nr. 212 din 25 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 658 din 30 iulie 2018
)

Notă
Prin DECIZIA CURȚII CONSTITUȚIONALE nr. 459 din 16 septembrie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 712 din 30 septembrie 2014 a fost admisă excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 8 alin. (1) raportate la art. 2 alin. (1) lit. c) teza întâi din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, constatându-se că dispozițiile art. 8 alin. (1) raportate la art. 2 alin. (1) lit. c) teza întâi din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 sunt constituționale în măsura în care se interpretează în sensul că decretele Președintelui privind numirea judecătorilor la Curtea Constituțională sunt excluse din sfera controlului judecătoresc sub aspectul verificării îndeplinirii condiției "înaltei competențe profesionale".
Prin urmare, conform art. 147 alin. (1) din CONSTITUȚIA ROMÂNIEI republicată în MONITORUL OFICIAL nr. 767 din 31 octombrie 2003 dispozițiile din legile și ordonanțele în vigoare, precum și cele din regulamente, constatate ca fiind neconstituționale, își încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curții Constituționale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituționale cu dispozițiile Constituției. Pe durata acestui termen, dispozițiile constatate ca fiind neconstituționale sunt suspendate de drept.
În concluzie, în intervalul 30 septembrie 2014-14 noiembrie 2014, dispozițiile art. 8 alin. (1) raportate la art. 2 alin. (1) lit. c) teza întâi din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 în măsura în care, decretele Președintelui privind numirea judecătorilor la Curtea Constituțională nu sunt excluse din sfera controlului judecătoresc sub aspectul verificării îndeplinirii condiției "înaltei competențe profesionale" au fost suspendate de drept, încetându-și efectele juridice începând cu data de 15 noiembrie 2014, întrucât legiuitorul nu a intervenit pentru modificarea prevederilor atacate.

Notă
Decizie de admitere: RIL nr. 1/2017, publicată în Monitorul Oficial nr. 223 din 31 martie 2017:
În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 85 alin. (2) din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările și completările ulterioare, art. 115 alin. (1) lit. a) și art. 133 alin. (1) din Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și art. 10 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 1.437/2004 privind organizarea și metodologia de funcționare a comisiei pentru protecția copilului, raportate la art. 2 alin. (1) lit. b), c) și f), art. 8 alin. (1) și art. 10 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, competența de soluționare în primă instanță a litigiilor având ca obiect anularea hotărârilor comisiei pentru protecția copilului de încadrare în grad și tip de handicap a copilului cu dizabilități revine tribunalelor - secțiile de contencios administrativ/completele specializate în materia contenciosului administrativ.
Notă
Decizie de admitere: HP nr. 20/2023, publicată în Monitorul Oficial nr. 579 din 27 iunie 2023:
În interpretarea și aplicarea art. 281 alin. (2) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, prin raportare la prevederile art. 8 alin. (1) teza finală din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, motivele de nelegalitate invocate în cererea de anulare a deciziei de soluționare a contestației și a actelor administrative fiscale la care aceasta se referă nu sunt limitate la cele invocate în contestația administrativă.
În interpretarea și aplicarea art. 266 alin. (4^1) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, anularea obligației fiscale datorate de debitorul persoană fizică care desfășoară activități în mod independent, ca urmare a radierii debitorului din registrul în care a fost înregistrat potrivit legii, nu împiedică preluarea obligației fiscale de către persoana fizică în condițiile art. 23 alin. (3) și (4) din Codul de procedură fiscală.

(1^1)

Persoanele fizice și persoanele juridice de drept privat pot formula capete de cerere prin care invocă apărarea unui interes legitim public numai în subsidiar, în măsura în care vătămarea interesului legitim public decurge logic din încălcarea dreptului subiectiv sau a interesului legitim privat.

(la 02-08-2007,
Alin. (1^1) al art. 8 a fost introdus de pct. 11 al art. I din LEGEA nr. 262 din 19 iulie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 510 din 30 iulie 2007.
)

Notă
Decizie de admitere: RIL nr. 8/2020, publicată în Monitorul Oficial nr. 580 din 2 iulie 2020
În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 1 alin. (1), art. 2 alin. (1) lit. a), r) și s) și art. 8 alin. (1^1) și (1^2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, stabilește că:
În vederea exercitării controlului de legalitate asupra actelor administrative la cererea asociațiilor, în calitate de organisme sociale interesate, invocarea interesului legitim public trebuie să fie subsidiară invocării unui interes legitim privat, acesta din urmă decurgând din legătura directă dintre actul administrativ supus controlului de legalitate și scopul direct și obiectivele asociației, potrivit statutului.

(1^2)

Prin derogare de la dispozițiile alin. (1), acțiunile întemeiate pe încălcarea unui interes legitim public pot avea ca obiect numai anularea actului sau obligarea autorității pârâte să emită un act sau un alt înscris, respectiv să efectueze o anumită operațiune administrativă, sub sancțiunea penalităților de întârziere sau a amenzii, prevăzute la art. 24 alin. (2) *).

(la 02-08-2007,
Alin. (1^2) al art. 8 a fost introdus de pct. 11 al art. I din LEGEA nr. 262 din 19 iulie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 510 din 30 iulie 2007.
)

Notă
Decizie de admitere: RIL nr. 8/2020, publicată în Monitorul Oficial nr. 580 din 2 iulie 2020:
În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 1 alin. (1), art. 2 alin. (1) lit. a), r) și s) și art. 8 alin. (1^1) și (1^2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, stabilește că:
În vederea exercitării controlului de legalitate asupra actelor administrative la cererea asociațiilor, în calitate de organisme sociale interesate, invocarea interesului legitim public trebuie să fie subsidiară invocării unui interes legitim privat, acesta din urmă decurgând din legătura directă dintre actul administrativ supus controlului de legalitate și scopul direct și obiectivele asociației, potrivit statutului.

(2)

Instanța de contencios administrativ este competentă să soluționeze litigiile care apar în fazele premergătoare încheierii unui contract administrativ, precum și orice litigii legate de încheierea contractului administrativ, inclusiv litigiile având ca obiect anularea unui contract administrativ. Litigiile care decurg din executarea contractelor administrative sunt în competența de soluționare a instanțelor civile de drept comun.

(la 02-08-2018,
Alineatul (2) din Articolul 8, Capitolul II a fost modificat de Punctul 9, Articolul I din LEGEA nr. 212 din 25 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 658 din 30 iulie 2018
)

Notă
Decizie de admitere: RIL nr. 25/2021, publicată în Monitorul Oficial nr. 180 din 23 februarie 2022:
În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 166 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziție publică/acordului-cadru din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 395/2016, cu modificările și completările ulterioare, respectiv a dispozițiilor art. 97^1 din Hotărârea Guvernului nr. 925/2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achiziție publică din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii, cu modificările și completările ulterioare, raportat la art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, competența de soluționare a litigiilor având ca obiect anularea documentului constatator care conține informații referitoare la neîndeplinirea obligațiilor contractuale de către contractant/contractantul asociat și la eventualele prejudicii aparține instanței civile, în condițiile art. 53 alin. (1^1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările și completările ulterioare, și ale art. 8 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare

(3)

La soluționarea litigiilor prevăzute la alin. (2) se are în vedere regula după care principiul libertății contractuale este subordonat principiului priorității interesului public.

(la 02-08-2007,
Alin. (3) al art. 8 a fost modificat de pct. 12 al art. I din LEGEA nr. 262 din 19 iulie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 510 din 30 iulie 2007.
)

Articolul 9

Acțiunile împotriva ordonanțelor Guvernului

(1)

Persoana vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim prin ordonanțe sau dispoziții din ordonanțe poate introduce acțiune la instanța de contencios administrativ, însoțită de excepția de neconstituționalitate, în măsura în care obiectul principal nu este constatarea neconstituționalității ordonanței sau a dispoziției din ordonanță.

(la 19-05-2008,
Alin. (1) al art. 9 a fost modificat de articolul unic din LEGEA nr. 100 din 9 mai 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 375 din 16 mai 2008.
)

(2)

Instanța de contencios administrativ, dacă apreciază că excepția îndeplinește condițiile prevăzute de art. 29 alin. (1) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, sesizează, prin încheiere motivată, Curtea Constituțională și suspendă soluționarea cauzei pe fond.

(3)

După pronunțarea Curții Constituționale, instanța de contencios administrativ repune cauza pe rol și dă termen, cu citarea părților. Dacă ordonanța sau o dispoziție a acesteia a fost declarată neconstituțională, instanța soluționează fondul cauzei; în caz contrar, acțiunea se respinge ca inadmisibilă.

(la 02-08-2007,
Alin. (3) al art. 9 a fost modificat de pct. 13 al art. I din LEGEA nr. 262 din 19 iulie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 510 din 30 iulie 2007.
)

(4)

În situația în care decizia de declarare a neconstituționalității este urmarea unei excepții ridicate în altă cauză, acțiunea poate fi introdusă direct la instanța de contencios administrativ competentă, în limitele unui termen de decădere de un an, calculat de la data publicării deciziei Curții Constituționale în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(la 02-08-2007,
Alin. (4) al art. 9 a fost modificat de pct. 13 al art. I din LEGEA nr. 262 din 19 iulie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 510 din 30 iulie 2007.
)

(5)

Acțiunea prevăzută de prezentul articol poate avea ca obiect acordarea de despăgubiri pentru prejudiciile cauzate prin ordonanțe ale Guvernului, anularea actelor administrative emise în baza acestora, precum și, după caz, obligarea unei autorități publice la emiterea unui act administrativ sau la realizarea unei anumite operațiuni administrative.

(la 02-08-2007,
Alin. (5) al art. 9 a fost introdus de pct. 14 al art. I din LEGEA nr. 262 din 19 iulie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 510 din 30 iulie 2007.
)

Notă
Prin DECIZIA CURȚII CONSTITUȚIONALE nr. 660 din 4 iulie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 525 din 2 august 2007, a fost admisă excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 9 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 în măsura în care permit ca acțiunea introdusă la instanța de contencios administrativ să aibă ca obiect principal constatarea neconstituționalității unei ordonanțe sau a unei dispoziții dintr-o ordonanță.
DECIZIA CURȚII CONSTITUȚIONALE nr. 660 din 4 iulie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 525 din 2 august 2007 se referea la art. 9 din Legea nr. 554/2004 în forma pe care o avea înainte de LEGEA nr. 262 din 19 iulie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 510 din 30 iulie 2007.
Conform art. 147 din CONSTITUȚIA ROMÂNIEI republicată în MONITORUL OFICIAL nr. 767 din 31 octombrie 2003, dispozițiile din legile și ordonanțele în vigoare, precum și cele din regulamente, constatate ca fiind neconstituționale, își încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curții Constituționale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituționale cu dispozițiile Constituției. Pe durata acestui termen, dispozițiile constatate ca fiind neconstituționale sunt suspendate de drept.
În aceste condiții, dispozițiile art. 9, în forma avută anterior ultimelor modificări, au fost suspendate în intervalul 2 august 2007-16 septembrie 2007, în măsura în care permit ca acțiunea introdusă la instanța de contencios administrativ să aibă ca obiect principal constatarea neconstituționalității unei ordonanțe sau a unei dispoziții dintr-o ordonanță, încetându-și efectele juridice în data de 17 septembrie 2007, întrucât legiuitorul nu a intervenit pentru modificarea prevederilor atacate.

Notă
Decizie de admitere: RIL nr. 6/2024, publicată în Monitorul Oficial nr. 548 din 12 iunie 2024:
Acțiunile în contencios administrativ introduse de sindicate și asociații (în calitate de organisme sociale interesate), în reprezentarea salariaților/funcționarilor publici din aparatul de specialitate al primarului (membri ai sindicatelor), primarilor și viceprimarilor din orașe și comune (membri ai asociațiilor), având ca obiect acordarea de despăgubiri pentru repararea prejudiciilor cauzate prin punerea în aplicare a prevederilor art. I pct. 13 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare, art. I alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, cu modificările ulterioare, art. I alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare, art. I alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare, întemeiate în drept pe dispozițiile art. 9 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, sunt evaluabile în bani și se timbrează de către fiecare reclamant în parte cu taxa judiciară de timbru prevăzută de art. 16 lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările și completările ulterioare.

Decizie de admitere: RIL nr. 19/2025, publicată în Monitorul Oficial nr. 1020 din 4 noiembrie 2025:
În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 9 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, în ipoteza în care ordonanța de Guvern ce constituie cauza vătămării pretinse de partea reclamantă a fost aprobată de către Parlament printr-o lege care a preluat dispozițiile considerate ca fiind neconstituționale, acțiunea întemeiată pe dispozițiile anterior menționate este admisibilă pentru perioada cuprinsă între data intrării în vigoare a ordonanței de Guvern și data intrării în vigoare a legii de aprobare a acesteia.

Articolul 10

Instanța competentă

(1)

Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale și județene, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora de până la 3.000.000 de lei se soluționează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora mai mari de 3.000.000 de lei se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel.

(la 02-08-2018,
Alineatul (1) din Articolul 10, Capitolul II a fost modificat de Punctul 10, Articolul I din LEGEA nr. 212 din 25 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 658 din 30 iulie 2018
)

Notă
Decizie de admitere: RIL nr. 1/2017, publicată în Monitorul Oficial nr. 223 din 31 martie 2017:
În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 85 alin. (2) din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările și completările ulterioare, art. 115 alin. (1) lit. a) și art. 133 alin. (1) din Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și art. 10 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 1.437/2004 privind organizarea și metodologia de funcționare a comisiei pentru protecția copilului, raportate la art. 2 alin. (1) lit. b), c) și f), art. 8 alin. (1) și art. 10 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, competența de soluționare în primă instanță a litigiilor având ca obiect anularea hotărârilor comisiei pentru protecția copilului de încadrare în grad și tip de handicap a copilului cu dizabilități revine tribunalelor - secțiile de contencios administrativ/completele specializate în materia contenciosului administrativ.
Decizie de admitere: RIL nr. 3/2023, publicată în Monitorul Oficial nr. 542 din 16 iunie 2023:
În interpretarea și aplicarea art. 9 alin. (2) lit. a) și art. 56 alin. (2) din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, precum și a art. 5 alin. (2) și art. 10 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, stabilește că revine curții de apel, prin secția de contencios administrativ sau completurile specializate în litigii de contencios administrativ, competența de soluționare a cererilor privind anularea deciziei directorului Administrației Naționale a Penitenciarelor de stabilire a locului de detenție pentru executarea pedepsei sau a deciziei de respingere a cererii de transfer la alt penitenciar.

(1^1)

Cererile privind actele administrative care au ca obiect sume reprezentând finanțarea nerambursabilă din partea Uniunii Europene se soluționează potrivit criteriului valoric, iar cererile care au ca obiect acte administrative neevaluabile se soluționează potrivit rangului autorității, conform prevederilor alin. (1).

(la 02-08-2018,
Alineatul (1^1) din Articolul 10, Capitolul II a fost modificat de Punctul 10, Articolul I din LEGEA nr. 212 din 25 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 658 din 30 iulie 2018
)

(2)

Recursul împotriva sentințelor pronunțate de tribunalele administrativ-fiscale se judecă de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel, iar recursul împotriva sentințelor pronunțate de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel se judecă de Secția de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel.

(la 02-08-2007,
Alin. (2) al art. 10 a fost modificat de pct. 15 al art. I din LEGEA nr. 262 din 19 iulie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 510 din 30 iulie 2007.
)

(3)

Reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul său. Reclamantul autoritate publică, instituție publică sau asimilată acestora se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul pârâtului.

(la 02-08-2018,
Alineatul (3) din Articolul 10, Capitolul II a fost modificat de Punctul 10, Articolul I din LEGEA nr. 212 din 25 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 658 din 30 iulie 2018
)

(4)

Competența teritorială de soluționare a cauzei se va respecta și atunci când acțiunea se introduce în numele reclamantului de orice persoană de drept public sau privat, indiferent de calitatea acestuia din proces.

(la 02-08-2018,
Articolul 10 din Capitolul II a fost completat de Punctul 11, Articolul I din LEGEA nr. 212 din 25 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 658 din 30 iulie 2018
)

Notă
Decizie de admitere: RIL nr. 13/2015, publicată în Monitorul Oficial nr. 690 din 11 septembrie 2015:
În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 2 alin. (1) lit. f) și art. 10 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, respectiv art. 94 și art. 95 din Codul de procedură civilă, litigiile având ca obiect acțiuni prin care se solicită de către o direcție generală de asistență socială și protecția copilului obligarea unui consiliu județean sau local ori a unei alte direcții generale de asistență socială și protecția copilului la suportarea cheltuielilor de întreținere pentru persoane care beneficiază de măsuri de protecție prevăzute de Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, republicată, cu modificările și completările ulterioare, sunt de competența instanțelor de contencios administrativ.
Decizie de admitere: RIL nr. 13/2025, publicată în Monitorul Oficial nr. 846 din 15 septembrie 2025:
În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 118 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, cu modificările și completările ulterioare, art. 31 alin. (1) și art. 32 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare, și art. 10 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, judecătoria este instanța competentă material procesual să soluționeze acțiunile având ca obiect anularea dispozițiilor de ridicare a autovehiculelor staționate neregulamentar pe domeniul public al municipalității, întocmite în temeiul art. 7 lit. h) din Legea poliției locale nr. 155/2010, republicată, cu modificările și completările ulterioare, chiar și în situația în care nu se contestă ori nu este întocmit un proces-verbal de contravenție.

Notă
Decizie de admitere: RIL nr. 4/2026, publicată în Monitorul Oficial nr. 239 din 27 martie 2026:
În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 10 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, și art. 129 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii, competența materială de soluționare a litigiilor având ca obiect restituirea sumelor reprezentând contribuții de asigurări sociale de sănătate (CASS), reținute din pensii, cereri formulate în contradictoriu cu casa teritorială de pensii, revine tribunalului - secției/completului specializate/specializat pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale.

Articolul 11

Termenul de introducere a acțiunii

(1)

Cererile prin care se solicită anularea unui act administrativ individual, a unui contract administrativ, recunoașterea dreptului pretins și repararea pagubei cauzate se pot introduce în termen de 6 luni de la:

a)

data comunicării răspunsului la plângerea prealabilă;

b)

data comunicării refuzului nejustificat de soluționare a cererii;

c)

data expirării termenului de soluționare a plângerii prealabile, respectiv data expirării termenului legal de soluționare a cererii;

d)

data expirării termenului prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. h), calculat de la comunicarea actului administrativ emis în soluționarea favorabilă a cererii sau, după caz, a plângerii prealabile;

d^1)

data luării la cunoștință a conținutului actului, dacă plângerea prealabilă nu mai este obligatorie;

(la 21-04-2023,
Alineatul (1) din Articolul 11, Capitolul II a fost completat de Punctul 1, Articolul II din LEGEA nr. 102 din 13 aprilie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 322 din 18 aprilie 2023
)

e)

abrogată.

(la 02-08-2018,
Litera e) din Alineatul (1), Articolul 11, Capitolul II a fost abrogată de Punctul 12, Articolul I din LEGEA nr. 212 din 25 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 658 din 30 iulie 2018
)

Notă
Prin DECIZIA nr. 12 din 14 ianuarie 2020, publicată în Monitorul Oficial nr. 198 din 11 martie 2020, Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art. 11 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 554/2004, în redactarea anterioară modificării prin Legea nr. 212/2018, sunt neconstituționale.

(la 02-08-2007,
Alin. (1) al art. 11 a fost modificat de pct. 16 al art. I din LEGEA nr. 262 din 19 iulie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 510 din 30 iulie 2007.
)

(2)

Pentru motive temeinice, în cazul actului administrativ individual, cererea poate fi introdusă și peste termenul prevăzut la alin. (1), dar nu mai târziu de un an de la data comunicării actului, data luării la cunoștință, data introducerii cererii sau data încheierii procesului-verbal de conciliere, după caz.

(la 02-08-2007,
Alin. (2) al art. 11 a fost modificat de pct. 16 al art. I din LEGEA nr. 262 din 19 iulie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 510 din 30 iulie 2007.
)

Notă
Prin DECIZIA nr. 12 din 14 ianuarie 2020, publicată în Monitorul Oficial nr. 198 din 11 martie 2020, Curții Constituționale a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că sintagma „data încheierii procesului-verbal de conciliere“ din art. 11 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 este neconstituțională.
Conform art. 147 alin. (1) din Constituția României, republicată în Monitorul Oficial nr. 767 din 31 octombrie 2003, dispozițiile din legile și ordonantele în vigoare, precum și cele din regulamente, constatate ca fiind neconstituționale, își încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curții Constituționale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstițutionale cu dispozițiile Constituției. Pe durata acestui termen, dispozițiile constatate ca fiind neconstițutionale sunt suspendate de drept.
Prin urmare, în intervalul 11 martie-24 aprilie 2020, sintagma „data încheierii procesului-verbal de conciliere“ din art. 11 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 a fost suspendată de drept, încetându-și efectele juridice incepând cu data de 25 aprilie 2020, întrucât legiuitorul nu a intervenit pentru modificarea prevederii atacate.

Notă
Decizie de admitere: RIL nr. 22/2019, publicată în Monitorul Oficial nr. 853 din 22 octombrie 2019:
În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 19 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, prin raportare la dispozițiile art. 11 alin. (2) din același act normativ, data la care începe să curgă termenul de prescripție pentru introducerea acțiunii în despăgubire reprezintă momentul la care persoana vătămată printr-un act administrativ nelegal a cunoscut sau ar fi trebuit să cunoască întinderea pagubei, nefiind legat în mod direct și aprioric nici de comunicarea actului administrativ nelegal și nici de momentul rămânerii definitive a hotărârii de anulare a acestuia.
Decizie de respingere: HP nr. 61/2018, publicată în Monitorul Oficial nr. 905 din 26 octombrie 2018.

(2^1)

În cazul suspendării, potrivit legii speciale, a procedurii de soluționare a plângerii prealabile, termenul prevăzut la alin. (1) curge după reluarea procedurii, de la momentul finalizării acesteia sau de la data expirării termenului legal de soluționare, după caz, dacă a expirat termenul prevăzut la alin. (2).

(la 02-08-2007,
Alin. (2^1) al art. 11 a fost introdus de pct. 17 al art. I din LEGEA nr. 262 din 19 iulie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 510 din 30 iulie 2007.
)

(3)

În cazul acțiunilor formulate de prefect, Avocatul Poporului, Ministerul Public sau Agenția Națională a Funcționarilor Publici, termenul curge de la data când s-a cunoscut existența actului nelegal, fiind aplicabile în mod corespunzător prevederile alin. (2).

(4)

Ordonanțele sau dispozițiile din ordonanțe care se consideră a fi neconstituționale, precum și actele administrative cu caracter normativ care se consideră a fi nelegale pot fi atacate oricând.

(5)

Termenul prevăzut la alin. (1) este termen de prescripție, iar termenul prevăzut la alin. (2) este termen de decădere.

Articolul 12

Documentele necesare

Reclamantul anexează la acțiune copia actului administrativ pe care îl atacă sau, după caz, răspunsul autorității publice prin care i se comunică refuzul rezolvării cererii sale. În situația în care reclamantul nu a primit niciun răspuns la cererea sa, va depune la dosar copia cererii, certificată prin numărul și data înregistrării la autoritatea publică, precum și orice înscris care face dovada îndeplinirii procedurii prealabile, dacă acest demers era obligatoriu. În situația în care reclamantul introduce acțiune împotriva autorității care refuză să pună în executare actul administrativ emis în urma soluționării favorabile a cererii ori a plângerii prealabile, va depune la dosar și copia certificată după acest act.

(la 02-08-2007,
Art. 12 a fost modificat de pct. 18 al art. I din LEGEA nr. 262 din 19 iulie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 510 din 30 iulie 2007.
)

Articolul 13

Citarea părților, relații

(1)

La primirea cererii, instanța dispune citarea părților. Autoritatea publică emitentă va comunica împreună cu întâmpinarea actul atacat împreună cu întreaga documentație care a stat la baza emiterii lui, precum și orice alte lucrări necesare pentru soluționarea cauzei. Instanța poate solicita emitentului orice alte lucrări necesare pentru soluționarea cauzei.

(la 02-08-2018,
Alineatul (1) din Articolul 13, Capitolul II a fost modificat de Punctul 13, Articolul I din LEGEA nr. 212 din 25 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 658 din 30 iulie 2018
)

(2)

În situația în care reclamant este un terț în sensul art. 1 alin. (2) sau când acțiunea este introdusă de Avocatul Poporului ori de Ministerul Public, instanța va cere autorității publice emitente să îi comunice de urgență actul atacat împreună cu documentația care a stat la baza emiterii lui, precum și orice alte lucrări necesare pentru soluționarea cauzei.

(3)

În mod corespunzător situațiilor prevăzute la alin. (1) și (2), după caz, se procedează și în cazul acțiunilor care au ca obiect refuzul de rezolvare a cererii privind un drept recunoscut de lege sau un interes legitim.

(la 02-08-2007,
Alin. (3) al art. 13 a fost modificat de pct. 19 al art. I din LEGEA nr. 262 din 19 iulie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 510 din 30 iulie 2007.
)

(4)

Dacă autoritatea publică nu trimite în termenul stabilit de instanță lucrările cerute, conducătorul acesteia va fi obligat, prin încheiere interlocutorie, să plătească statului, cu titlu de amendă judiciară, 10% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere nejustificată.

Articolul 14

Suspendarea executării actului

(1)

În cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în condițiile prevederilor art. 7, a autorității publice care a emis actul sau a autorității ierarhic superioare sau în termen de maximum 30 de zile de la luarea la cunoștință a conținutului actului care nu mai poate fi revocat, persoana vătămată poate să ceară instanței competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunțarea instanței de fond. În cazul în care persoana vătămată nu introduce acțiunea în anulare a actului în termen de maximum 60 de zile de la introducerea acțiunii în suspendare și dacă fondul cererii de suspendare nu a fost soluționat, instanța învestită cu cererea de suspendare va constata această împrejurare și va respinge cererea de suspendare ca lipsită de interes. Dacă suspendarea s-a dispus, aceasta încetează de drept și fără nicio formalitate.

(la 21-04-2023,
Alineatul (1) din Articolul 14, Capitolul II a fost modificat de Punctul 2, Articolul II din LEGEA nr. 102 din 13 aprilie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 322 din 18 aprilie 2023
)

(2)

Instanța soluționează cererea de suspendare, de urgență și cu precădere, cu citarea părților. Procedura prevăzută la art. 200 și 201 din Codul de procedură civilă nu este aplicabilă. Întâmpinarea este obligatorie și se depune la dosarul cauzei cu cel puțin 3 zile înainte de termenul de judecată. Reclamantul va lua cunoștință de conținutul întâmpinării de la dosarul cauzei. Instanța poate acorda un nou termen de judecată în cazul în care reclamantul solicită amânarea pentru a lua cunoștință de conținutul întâmpinării.

(la 02-08-2018,
Alineatul (2) din Articolul 14, Capitolul II a fost modificat de Punctul 14, Articolul I din LEGEA nr. 212 din 25 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 658 din 30 iulie 2018
)

(3)

Când în cauză este un interes public major, de natură a perturba grav funcționarea unui serviciu public administrativ, cererea de suspendare a actului administrativ normativ poate fi introdusă și de Ministerul Public, din oficiu sau la sesizare, prevederile alin. (2) aplicându-se în mod corespunzător.

(4)

Hotărârea prin care se pronunță suspendarea este executorie de drept. Ea poate fi atacată cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare. Recursul nu este suspensiv de executare.

(5)

În ipoteza în care se emite un nou act administrativ cu același conținut ca și cel suspendat de către instanță, acesta este suspendat de drept. În acest caz nu este obligatorie plângerea prealabilă.

(6)

Nu pot fi formulate mai multe cereri de suspendare succesive pentru aceleași motive.

(7)

Suspendarea executării actului administrativ are ca efect încetarea oricărei forme de executare, până la expirarea duratei suspendării.

(la 02-08-2007,
Art. 14 a fost modificat de pct. 20 al art. I din LEGEA nr. 262 din 19 iulie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 510 din 30 iulie 2007.
)

Notă
Decizie de respingere: HP nr. 297/2025, publicată în Monitorul Oficial nr. 990 din 28 octombrie 2025.

Articolul 15

Solicitarea suspendării prin acțiunea principală

(1)

Suspendarea executării actului administrativ unilateral poate fi solicitată de reclamant, pentru motivele prevăzute la art. 14, și prin cererea adresată instanței competente pentru anularea, în tot sau în parte, a actului atacat. În acest caz, instanța poate dispune suspendarea actului administrativ atacat, până la soluționarea definitivă a cauzei. Cererea de suspendare se poate formula odată cu acțiunea principală sau printr-o acțiune separată, în termen de maximum 60 de zile de la introducerea acțiunii principale.

(la 21-04-2023,
Alineatul (1) din Articolul 15, Capitolul II a fost modificat de Punctul 3, Articolul II din LEGEA nr. 102 din 13 aprilie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 322 din 18 aprilie 2023
)

(2)

Dispozițiile art. 14 alin. (2)-(7) se aplică în mod corespunzător.

(la 02-08-2007,
Alin. (2) al art. 15 a fost modificat de pct. 21 al art. I din LEGEA nr. 262 din 19 iulie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 510 din 30 iulie 2007.
)

(3)

Hotărârea dată cererii de suspendare este executorie de drept, iar introducerea recursului, potrivit art. 14 alin. (4), nu suspendă executarea.

(4)

În ipoteza admiterii acțiunii de fond, măsura suspendării, dispusă în condițiile art. 14, se prelungește de drept până la soluționarea definitivă a cauzei, chiar dacă reclamantul nu a solicitat suspendarea executării actului administrativ în temeiul alin. (1).

(la 02-08-2018,
Alineatul (4) din Articolul 15, Capitolul II a fost modificat de Punctul 15, Articolul I din LEGEA nr. 212 din 25 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 658 din 30 iulie 2018
)

Notă
Decizie de respingere: HP nr. 297/2025, publicată în Monitorul Oficial nr. 990 din 28 octombrie 2025.

Articolul 16

Introducerea în cauză a funcționarului

(1)

Cererile în justiție prevăzute de prezenta lege pot fi formulate și personal împotriva persoanei care a contribuit la elaborarea, emiterea, adoptarea sau încheierea actului ori, după caz, care se face vinovată de refuzul de a rezolva cererea referitoare la un drept subiectiv sau la un interes legitim, dacă se solicită plata unor despăgubiri pentru prejudiciul cauzat ori pentru întârziere. În cazul în care acțiunea se admite, persoana respectivă poate fi obligată la plata despăgubirilor, solidar cu autoritatea publică pârâtă.

(la 02-08-2018,
Alineatul (1) din Articolul 16, Capitolul II a fost modificat de Punctul 16, Articolul I din LEGEA nr. 212 din 25 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 658 din 30 iulie 2018
)

(2)

Persoana acționată astfel în justiție îl poate chema în garanție pe superiorul său ierarhic, de la care a primit ordin scris să elaboreze sau să nu elaboreze actul.

Articolul 16^1

Când raportul juridic dedus judecății o impune, instanța de contencios administrativ va pune în discuția părților necesitatea introducerii în cauză a altei persoane. Dacă niciuna dintre părți nu solicită introducerea în cauză a terțului și instanța apreciază că pricina nu poate fi soluționată fără participarea terțului, aceasta va respinge cererea fără a se pronunța în fond.

(la 02-08-2018,
Articolul 16^1 din Capitolul II a fost modificat de Punctul 17, Articolul I din LEGEA nr. 212 din 25 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 658 din 30 iulie 2018
)

Articolul 17

Judecarea cererilor

(1)

Cererile adresate instanței se judecă în ședință publică, în completul stabilit de lege. Întâmpinarea este obligatorie și se va comunica reclamantului cu cel puțin 15 zile înainte de primul termen de judecată.

(la 02-08-2018,
Alineatul (1) din Articolul 17, Capitolul II a fost modificat de Punctul 18, Articolul I din LEGEA nr. 212 din 25 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 658 din 30 iulie 2018
)

(2)

Pentru cererile formulate în baza prezentei legi se percep taxele de timbru prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările și completările ulterioare.

(la 02-08-2018,
Alineatul (2) din Articolul 17, Capitolul II a fost modificat de Punctul 18, Articolul I din LEGEA nr. 212 din 25 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 658 din 30 iulie 2018
)

(3)

Hotărârile se redactează și se motivează în cel mult 30 de zile de la pronunțare.

(la 02-08-2007,
Alin. (3) al art. 17 a fost modificat de pct. 25 al art. I din LEGEA nr. 262 din 19 iulie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 510 din 30 iulie 2007.
)

Articolul 18

Soluțiile pe care le poate da instanța

(1)

Instanța, soluționând cererea la care se referă art. 8 alin. (1), poate, după caz, să anuleze, în tot sau în parte, actul administrativ, să oblige autoritatea publică să emită un act administrativ, să elibereze un alt înscris sau să efectueze o anumită operațiune administrativă.

(la 02-08-2007,
Alin. (1) al art. 18 a fost modificat de pct. 26 al art. I din LEGEA nr. 262 din 19 iulie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 510 din 30 iulie 2007.
)

(2)

Instanța este competentă să se pronunțe, în afara situațiilor prevăzute la art. 1 alin. (6), și asupra legalității operațiunilor administrative care au stat la baza emiterii actului supus judecății.

(la 02-08-2007,
Alin. (2) al art. 18 a fost modificat de pct. 26 al art. I din LEGEA nr. 262 din 19 iulie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 510 din 30 iulie 2007.
)

Notă
Decizie de respingere: HP nr. 13/2018, publicată în Monitorul Oficial nr. 432 din 22 mai 2018.

(3)

În cazul soluționării cererii, instanța va hotărî și asupra despăgubirilor pentru daunele materiale și morale cauzate, dacă reclamantul a solicitat acest lucru.

(4)

Atunci când obiectul acțiunii în contencios administrativ îl formează un contract administrativ, în funcție de starea de fapt, instanța poate:

a)

dispune anularea acestuia, în tot sau în parte;

b)

obliga autoritatea publică să încheie contractul la care reclamantul este îndrituit;

c)

impune uneia dintre părți îndeplinirea unei anumite obligații;

d)

suplini consimțământul unei părți, când interesul public o cere;

e)

obliga la plata unor despăgubiri pentru daunele materiale și morale.

(5)

Soluțiile prevăzute la alin. (1) și alin. (4) lit. b) și c) pot fi stabilite sub sancțiunea unei penalități aplicabile părții obligate, pentru fiecare zi de întârziere.

(la 02-08-2007,
Alin. (5) al art. 18 a fost modificat de pct. 26 al art. I din LEGEA nr. 262 din 19 iulie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 510 din 30 iulie 2007.
)

(6)

În toate situațiile, instanța poate stabili, prin dispozitiv, la cererea părții interesate, un termen de executare, precum și amenda prevăzută la art. 24 alin. (2) *).

(la 02-08-2007,
Alin. (6) al art. 18 a fost introdus de pct. 27 al art. I din LEGEA nr. 262 din 19 iulie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 510 din 30 iulie 2007.
)

Articolul 19

Termenul de prescripție pentru despăgubiri

(1)

Când persoana vătămată a cerut anularea actului administrativ, fără a cere în același timp și despăgubiri, termenul de prescripție pentru cererea de despăgubire curge de la data la care acesta a cunoscut sau trebuia să cunoască întinderea pagubei.

(2)

Cererile se adresează instanțelor de contencios administrativ competente, în termenul de un an prevăzut la art. 11 alin. (2) *).

(2^1)

Dispozițiile alin. (1) și (2) se aplică, în mod corespunzător, și contractelor administrative.

(la 02-08-2007,
Alin. (2^1) al art. 19 a fost introdus de pct. 28 al art. I din LEGEA nr. 262 din 19 iulie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 510 din 30 iulie 2007.
)

(3)

Cererile prevăzute la alin. (2) se supun normelor prezentei legi în ceea ce privește procedura de judecată și taxele de timbru.

Notă
Decizie de admitere: RIL nr. 22/2019, publicată în Monitorul Oficial nr. 853 din 22 octombrie 2019:
În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 19 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, prin raportare la dispozițiile art. 11 alin. (2) din același act normativ, data la care începe să curgă termenul de prescripție pentru introducerea acțiunii în despăgubire reprezintă momentul la care persoana vătămată printr-un act administrativ nelegal a cunoscut sau ar fi trebuit să cunoască întinderea pagubei, nefiind legat în mod direct și aprioric nici de comunicarea actului administrativ nelegal și nici de momentul rămânerii definitive a hotărârii de anulare a acestuia.
Decizie de respingere: HP nr. 61/2018, publicată în Monitorul Oficial nr. 905 din 26 octombrie 2018.
Decizie de respingere: HP nr. 44/2023, publicată în Monitorul Oficial nr. 689 din 27 iulie 2023.
Decizie de respingere: HP nr. 429/2025, publicată în Monitorul Oficial nr. 70 din 29 ianuarie 2026.

Articolul 20

Recursul

(1)

Hotărârea pronunțată în primă instanță poate fi atacată cu recurs, în termen de 15 zile de la comunicare.

(la 02-08-2007,
Alin. (1) al art. 20 a fost modificat de pct. 29 al art. I din LEGEA nr. 262 din 19 iulie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 510 din 30 iulie 2007.
)

Notă
Decizie de admitere: RIL nr. 17/2017, publicată în Monitorul Oficial nr. 930 din 27 noiembrie 2017:
În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor legale privind calea de atac în materia contenciosului administrativ, împotriva hotărârilor pronunțate în această materie poate fi exercitată numai calea de atac a recursului, cu excepția cazului prevăzut de dispozițiile art. 25 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare.

(2)

Recursul suspendă executarea și se judecă de urgență. Procedura prevăzută la art. 493 din Codul de procedură civilă nu se aplică în materia contenciosului administrativ.

(la 02-08-2018,
Alineatul (2) din Articolul 20, Capitolul II a fost modificat de Punctul 19, Articolul I din LEGEA nr. 212 din 25 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 658 din 30 iulie 2018
)

(3)

În cazul admiterii recursului, instanța de recurs, casând sentința, va rejudeca litigiul în fond. Când hotărârea primei instanțe a fost pronunțată fără a se judeca fondul ori dacă judecata s-a făcut în lipsa părții care a fost nelegal citată atât la administrarea probelor, cât și la dezbaterea fondului, cauza se va trimite, o singură dată, la această instanță. În cazul în care judecata în primă instanță s-a făcut în lipsa părții care a fost nelegal citată la administrarea probelor, dar a fost legal citată la dezbaterea fondului, instanța de recurs, casând sentința, va rejudeca litigiul în fond.

(la 02-06-2012,
Alin. (3) al art. 20 a fost modificat de pct. 4 al art. 54 din LEGEA nr. 76 din 24 mai 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 365 din 30 mai 2012.
)

Articolul 21

(1)

Constituie motiv de revizuire, care se adaugă la cele prevăzute de Codul de procedură civilă, pronunțarea hotărârilor rămase definitive prin încălcarea principiului priorității dreptului Uniunii Europene, reglementat la art. 148 alin. (2) coroborat cu art. 20 alin. (2) din Constituția României, republicată.

(2)

Sunt supuse revizuirii, pentru motivul prevăzut la alin. (1), și hotărârile definitive care nu evocă fondul.

Notă
Decizie de admitere: HP nr. 45/2016, publicată în Monitorul Oficial nr. 386 din 23 mai 2017:
În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 21 alin. (2) teza I din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, cererea de revizuire este admisibilă în baza unor decizii ale Curții de Justiție a Uniunii Europene, indiferent de momentul pronunțării acestora și de împrejurarea invocării sau nu în litigiul de bază a dispozițiilor de drept european preexistente, încălcate prin hotărârea a cărei revizuire se cere.
Termenul în care poate fi formulată cererea de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 21 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 este de o lună și curge de la data comunicării hotărârii definitive, supusă revizuirii.

(3)

Cererea de revizuire se introduce în termen de o lună de la data comunicării hotărârii definitive și se soluționează de urgență și cu precădere.

(la 02-08-2018,
Articolul 21 din Capitolul II a fost modificat de Punctul 20, Articolul I din LEGEA nr. 212 din 25 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 658 din 30 iulie 2018
)

Capitolul III

Procedura de executare

Articolul 22

Titlul executoriu

Hotărârile judecătorești definitive pronunțate potrivit prezentei legi sunt titluri executorii.

(la 02-06-2012,
Art. 22 a fost modificat de pct. 6 al art. 54 din LEGEA nr. 76 din 24 mai 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 365 din 30 mai 2012.
)

Articolul 23

Obligația publicării

Hotărârile judecătorești definitive și irevocabile prin care s-a anulat în tot sau în parte un act administrativ cu caracter normativ sunt general obligatorii și au putere numai pentru viitor. Acestea se publică obligatoriu după motivare, la solicitarea instanțelor, în Monitorul Oficial al României, Partea I, sau, după caz, în monitoarele oficiale ale județelor ori al municipiului București, fiind scutite de plata taxelor de publicare.

(la 02-08-2007,
Art. 23 a fost modificat de pct. 32 al art. I din LEGEA nr. 262 din 19 iulie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 510 din 30 iulie 2007.
)

Notă
Prin DECIZIA CURȚII CONSTITUȚIONALE nr. 208 din 9 aprilie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 649 din 10 iulie 2025, s-a admis excepția de neconstituționalitate, constatându-se că dispozițiile art. 23 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, în interpretarea dată prin Decizia nr. 10 din 11 mai 2015, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, sunt neconstituționale.
Decizie de admitere: HP nr. 10/2015, publicată în Monitorul Oficial nr. 458 din 25 iunie 2015:
Dispozițiile art. 23 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, se interpretează în sensul că hotărârea judecătorească irevocabilă/definitivă prin care s-a anulat în tot sau în parte un act administrativ cu caracter normativ produce efecte și în privința actelor administrative individuale emise în temeiul acestuia care, la data publicării hotărârii judecătorești de anulare, sunt contestate în cauze aflate în curs de soluționare pe rolul instanțelor judecătorești.
Notă
Decizie de respingere: HP nr. 4/2016, publicată în Monitorul Oficial nr. 226 din 28 martie 2016.
Decizie de respingere: HP nr. 61/2025, publicată în Monitorul Oficial nr. 333 din 15 aprilie 2025.

Articolul 24

Obligația executării

(1)

Dacă în urma admiterii acțiunii autoritatea publică este obligată să încheie, să înlocuiască sau să modifice actul administrativ, să elibereze un alt înscris sau să efectueze anumite operațiuni administrative, executarea hotărârii definitive se face de bunăvoie în termenul prevăzut în cuprinsul acesteia, iar în lipsa unui astfel de termen, în termen de cel mult 30 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii.

Notă
Decizie de admitere: HP nr. 35/2016, publicată în Monitorul Oficial nr. 1023 din 20 decembrie 2016:
În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 24 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, trebuie să se țină seama de termenele prevăzute de acest articol, nu și de cele reglementate de art. 32 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, cu modificările și completările ulterioare.
Decizie de admitere: HP nr. 2/2023, publicată în Monitorul Oficial nr. 141 din 20 februarie 2023:
Dispozițiile art. 24 alin. (1)-(3) din Legea nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, trebuie interpretate în sensul că procedura de executare a unei hotărâri judecătorești definitive pronunțate de o instanță de contencios administrativ este aplicabilă inclusiv în situația în care obligația stabilită prin respectiva hotărâre este aceea de adoptare a unui act administrativ unilateral cu caracter individual.
Prevederile art. 24 alin. (3) și (4) din Legea nr. 554/2004 trebuie interpretate în sensul că procedura de fixare a sumei definitive datorate creditorului cu titlu de penalități se aplică inclusiv în situația în care, prin titlul executoriu, instanța de judecată a stabilit penalități aplicabile părții obligate, pentru fiecare zi de întârziere, conform art. 18 alin. (5) din Legea nr. 554/2004.
Notă
Decizie de respingere: HP nr. 17/2023, publicată în Monitorul Oficial nr. 468 din 26 mai 2023.

(2)

În cazul în care debitorul nu execută de bunăvoie obligația sa, aceasta se duce la îndeplinire prin executare silită, parcurgându-se procedura prevăzută de prezenta lege.

Notă
Decizie de respingere: HP nr. 17/2023, publicată în Monitorul Oficial nr. 468 din 26 mai 2023.

(3)

La cererea creditorului, în termenul de prescripție a dreptului de a obține executarea silită, care curge de la expirarea termenelor prevăzute la alin. (1) și care nu au fost respectate în mod culpabil, instanța de executare, prin hotărâre dată cu citarea părților, aplică persoanei juridice, autorității sau instituției publice, după caz, o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere, care se face venit la bugetul de stat, iar reclamantului îi acordă penalități, în condițiile art. 906 din Codul de procedură civilă, pentru un termen maximum de 3 luni, socotit de la data comunicării încheierii privind stabilirea amenzii.

(la 10-04-2023,
Alineatul (3) din Articolul 24, Capitolul III a fost modificat de Punctul 1, ARTICOLUL UNIC din LEGEA nr. 84 din 6 aprilie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 294 din 07 aprilie 2023
)

Notă
Decizie de admitere: HP nr. 12/2018, publicată în Monitorul Oficial nr. 418 din 16 mai 2018:
În interpretarea prevederilor art. 24 alin. (4) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare:
– termenul în care creditorul poate solicita fixarea sumei ce i se datorează de către debitor cu titlu de penalități este termenul de prescripție a executării silite, de 3 ani, reglementat de art. 706 din Codul de procedură civilă, termen care curge de la data executării obligației sau, în caz de neexecutare, de la data expirării termenului de trei luni, înăuntrul căruia debitorul avea posibilitatea să execute în natură obligația;
– penalitățile stabilite în procent pe zi de întârziere se calculează de la momentul indicat în încheierea pronunțată în cadrul procedurii reglementate de art. 24 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, până la executarea obligației, dar nu mai târziu de momentul expirării termenului de trei luni, înăuntrul căruia debitorul avea posibilitatea să execute în natură obligația, în caz de neexecutare;
– în cadrul procedurii reglementate de art. 24 alin. (4) din Legea nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, instanța de judecată poate stabili valoarea obiectului obligației la care se aplică penalitățile de întârziere stabilite în procent pe zi de întârziere, în ipoteza în care instanța prevăzută la art. 24 alin. (3) din aceeași lege nu a stabilit acest lucru.
Decizie de admitere: HP nr. 2/2023, publicată în Monitorul Oficial nr. 141 din 20 februarie 2023:
Dispozițiile art. 24 alin. (1)-(3) din Legea nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, trebuie interpretate în sensul că procedura de executare a unei hotărâri judecătorești definitive pronunțate de o instanță de contencios administrativ este aplicabilă inclusiv în situația în care obligația stabilită prin respectiva hotărâre este aceea de adoptare a unui act administrativ unilateral cu caracter individual.
Prevederile art. 24 alin. (3) și (4) din Legea nr. 554/2004 trebuie interpretate în sensul că procedura de fixare a sumei definitive datorate creditorului cu titlu de penalități se aplică inclusiv în situația în care, prin titlul executoriu, instanța de judecată a stabilit penalități aplicabile părții obligate, pentru fiecare zi de întârziere, conform art. 18 alin. (5) din Legea nr. 554/2004.
Notă
Decizie de respingere: HP nr. 17/2023, publicată în Monitorul Oficial nr. 468 din 26 mai 2023.
Decizie de respingere: HP nr. 31/2023, publicată în Monitorul Oficial nr. 693 din 28 iulie 2023.

(4)

Dacă în termen de 3 luni de la data comunicării hotărârii de aplicare a amenzii și de acordare a penalităților debitorul, în mod culpabil, nu execută obligația prevăzută în titlul executoriu, instanța de executare, la cererea creditorului, va fixa suma ce se va datora statului și suma ce i se va datora lui cu titlu de penalități, prin hotărâre dată cu citarea părților. Totodată, prin aceeași hotărâre, instanța va stabili, în condițiile art. 892 din Codul de procedură civilă, despăgubirile pe care debitorul le datorează creditorului pentru neexecutarea în natură a obligației.

(la 02-08-2018,
Alineatul (4) din Articolul 24, Capitolul III a fost modificat de Punctul 21, Articolul I din LEGEA nr. 212 din 25 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 658 din 30 iulie 2018
)

Notă
Decizie de admitere: HP nr. 12/2018, publicată în Monitorul Oficial nr. 418 din 16 mai 2018:
În interpretarea prevederilor art. 24 alin. (4) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare:
– termenul în care creditorul poate solicita fixarea sumei ce i se datorează de către debitor cu titlu de penalități este termenul de prescripție a executării silite, de 3 ani, reglementat de art. 706 din Codul de procedură civilă, termen care curge de la data executării obligației sau, în caz de neexecutare, de la data expirării termenului de trei luni, înăuntrul căruia debitorul avea posibilitatea să execute în natură obligația;
– penalitățile stabilite în procent pe zi de întârziere se calculează de la momentul indicat în încheierea pronunțată în cadrul procedurii reglementate de art. 24 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, până la executarea obligației, dar nu mai târziu de momentul expirării termenului de trei luni, înăuntrul căruia debitorul avea posibilitatea să execute în natură obligația, în caz de neexecutare;
– în cadrul procedurii reglementate de art. 24 alin. (4) din Legea nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, instanța de judecată poate stabili valoarea obiectului obligației la care se aplică penalitățile de întârziere stabilite în procent pe zi de întârziere, în ipoteza în care instanța prevăzută la art. 24 alin. (3) din aceeași lege nu a stabilit acest lucru.
Decizie de admitere: HP nr. 2/2023, publicată în Monitorul Oficial nr. 141 din 20 februarie 2023:
Dispozițiile art. 24 alin. (1)-(3) din Legea nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, trebuie interpretate în sensul că procedura de executare a unei hotărâri judecătorești definitive pronunțate de o instanță de contencios administrativ este aplicabilă inclusiv în situația în care obligația stabilită prin respectiva hotărâre este aceea de adoptare a unui act administrativ unilateral cu caracter individual.
Prevederile art. 24 alin. (3) și (4) din Legea nr. 554/2004 trebuie interpretate în sensul că procedura de fixare a sumei definitive datorate creditorului cu titlu de penalități se aplică inclusiv în situația în care, prin titlul executoriu, instanța de judecată a stabilit penalități aplicabile părții obligate, pentru fiecare zi de întârziere, conform art. 18 alin. (5) din Legea nr. 554/2004.
Decizie de respingere: HP nr. 31/2023, publicată în Monitorul Oficial nr. 693 din 28 iulie 2023.

(5)

În lipsa cererii creditorului, după împlinirea termenului prevăzut la alin. (4), compartimentul executări civile al instanței de executare va solicita autorității publice relații referitoare la executarea obligației cuprinse în titlul executoriu și, în cazul în care obligația nu a fost integral executată, instanța de executare va fixa suma definitivă ce se va datora statului prin hotărâre dată cu citarea părților.

Notă
Decizie de admitere: HP nr. 3/2016, publicată în Monitorul Oficial nr. 243 din 1 aprilie 2016:
Dispozițiile art. 24 alin. (5) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, introduse prin Legea nr. 138/2014 pentru modificarea și completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative conexe, se aplică și în ipoteza executării obligațiilor stabilite prin hotărâri judecătorești rămase definitive înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 138/2014.

(la 19-10-2014,
Art. 24 a fost modificat de pct. 1 al art. IV din LEGEA nr. 138 din 15 octombrie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 753 din 16 octombrie 2014.
)

Articolul 25

Instanța de executare

(1)

Instanța de executare, care în materia contenciosului administrativ este, potrivit art. 2 alin. (1) lit. ț), instanța care a soluționat fondul litigiului de contencios administrativ, aplică, respectiv acordă sancțiunea și penalitățile prevăzute la art. 24 alin. (3), fără a fi nevoie de învestirea cu formulă executorie și de încuviințarea executării silite de către executorul judecătoresc.

Notă
Decizie de admitere: RIL nr. 17/2017, publicată în Monitorul Oficial nr. 930 din 27 noiembrie 2017:
În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor legale privind calea de atac în materia contenciosului administrativ, împotriva hotărârilor pronunțate în această materie poate fi exercitată numai calea de atac a recursului, cu excepția cazului prevăzut de dispozițiile art. 25 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare.

(2)

Cererile prevăzute la art. 24 alin. (3) și (4) se judecă în camera de consiliu, de urgență, și sunt scutite de taxa judiciară de timbru. Procedura prevăzută la art. 200 și 201 din Codul de procedură civilă nu este aplicabilă. Întâmpinarea este obligatorie și se depune la dosarul cauzei cu cel puțin 3 zile înainte de termenul de judecată. Reclamantul va lua cunoștință de conținutul întâmpinării de la dosarul cauzei. Instanța poate acorda un nou termen de judecată în cazul în care reclamantul solicită amânarea pentru a lua cunoștință de conținutul întâmpinării.

(la 02-08-2018,
Alineatul (2) din Articolul 25, Capitolul III a fost modificat de Punctul 22, Articolul I din LEGEA nr. 212 din 25 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 658 din 30 iulie 2018
)

(3)

Hotărârile pronunțate în condițiile art. 24 alin. (3) și (4) sunt supuse numai recursului, în termen de 5 zile de la comunicare.

(la 02-08-2018,
Alineatul (3) din Articolul 25, Capitolul III a fost modificat de Punctul 22, Articolul I din LEGEA nr. 212 din 25 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 658 din 30 iulie 2018
)

Notă
Decizie de admitere: RIL nr. 17/2017, publicată în Monitorul Oficial nr. 930 din 27 noiembrie 2017:
În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor legale privind calea de atac în materia contenciosului administrativ, împotriva hotărârilor pronunțate în această materie poate fi exercitată numai calea de atac a recursului, cu excepția cazului prevăzut de dispozițiile art. 25 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare.

(4)

Prevederile alin. (1)-(3) se aplică, în mod corespunzător, și pentru punerea în executare a hotărârilor de contencios administrativ date pentru soluționarea litigiilor ce au avut ca obiect contracte administrative.

(la 19-10-2014,
Art. 25 a fost modificat de pct. 2 al art. IV din LEGEA nr. 138 din 15 octombrie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 753 din 16 octombrie 2014.
)

Articolul 26

Acțiunea în regres

Persoana juridică, autoritatea sau instituția publică se îndreaptă cu acțiune împotriva celor vinovați de neexecutarea hotărârii, potrivit dreptului comun. În cazul în care cei vinovați sunt demnitari sau funcționari publici, se aplică reglementările speciale.

(la 27-04-2023,
sintagma: se poate îndrepta a fost înlocuită de RECTIFICAREA nr. 84 din 6 aprilie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 362 din 27 aprilie 2023
)

(la 10-04-2023,
Articolul 26 din Capitolul III a fost modificat de Punctul 2, ARTICOLUL UNIC din LEGEA nr. 84 din 6 aprilie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 294 din 07 aprilie 2023
)

Capitolul IV

Dispoziții tranzitorii și finale

Articolul 27

Judecarea cauzelor aflate pe rol

Cauzele aflate pe rolul instanțelor la data intrării în vigoare a prezentei legi vor continua să se judece potrivit legii aplicabile în momentul sesizării instanței.

Articolul 28

Completarea cu dreptul comun

(1)

Dispozițiile prezentei legi se completează cu prevederile Codului civil și cu cele ale Codului de procedură civilă, în măsura în care nu sunt incompatibile cu specificul raporturilor de putere dintre autoritățile publice, pe de o parte, și persoanele vătămate în drepturile sau interesele lor legitime, pe de altă parte.

(la 02-06-2012,
Alin. (1) al art. 28 a fost modificat de pct. 9 al art. 54 din LEGEA nr. 76 din 24 mai 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 365 din 30 mai 2012.
)

(2)

Instanța de contencios administrativ nu poate suspenda judecarea pricinii când s-a început urmărirea penală pentru o infracțiune săvârșită în legătură cu actul administrativ atacat, dacă reclamantul - persoană vătămată - stăruie în continuarea judecării pricinii.

(3)

Acțiunile introduse de persoanele de drept public și de orice autoritate publică, în apărarea unui interes public, precum și cele introduse împotriva actelor administrative normative nu mai pot fi retrase, cu excepția situației în care sunt formulate și pentru apărarea drepturilor sau intereselor legitime de care pot dispune persoanele fizice sau juridice de drept privat.

(la 02-08-2007,
Art. 28 a fost modificat de pct. 36 al art. I din LEGEA nr. 262 din 19 iulie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 510 din 30 iulie 2007.
)

Notă
Decizie de respingere: HP nr. 68/2026, publicată în Monitorul Oficial nr. 466 din 3 iunie 2026.

Articolul 29

Corelarea terminologică

Ori de câte ori într-o lege specială anterioară prezentei legi se face trimitere la Legea contenciosului administrativ nr. 29/1990 sau generic la instanța de contencios administrativ, trimiterea se va socoti făcută la dispozițiile corespunzătoare din prezenta lege.

Articolul 30

Dispoziții tranzitorii

Până la constituirea tribunalelor administrativ-fiscale, litigiile se soluționează de secțiile de contencios administrativ ale tribunalelor.

Articolul 31

Intrarea în vigoare

(1)

Prezenta lege intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(2)

Pe aceeași dată se abrogă Legea contenciosului administrativ nr. 29/1990, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 122 din 8 noiembrie 1990, cu modificările ulterioare, precum și orice alte dispoziții contrare.

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (1) din Constituția României, republicată.

PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR
VALER DORNEANU
p. PREȘEDINTELE SENATULUI,
DORU IOAN TĂRĂCILĂ
București, 2 decembrie 2004.

Nr. 554.

Textul actului pentru consultare

H.G. nr. 878/2005 privind accesul publicului la informația privind mediul

Sursă

Portal Legislativ ID 64373; M.Of. nr. 760/22.08.2005

Versiunea textului

Forma consolidată din 8 aprilie 2024, pe care se bazează textul păstrat de Fundația Freies Europa Weltanschauung.

Data verificării

5 septembrie 2026

FUNDAȚIA FREIES EUROPA WELTANSCHAUUNG — COPIE LOCALĂ ÎN FORMAT TEXT PENTRU CONSULTARE

H.G. nr. 878/2005 privind informația despre mediu

Statut: În vigoare; forma oficială trebuie reverificată înaintea utilizării într-un caz concret.
Identificator oficial: Portal Legislativ ID 64373; M.Of. nr. 760/22.08.2005
Versiune și limită: Corpul și selecția versiunii au fost confruntate cu istoricul oficial. Consolidări selectate pentru act/anexe: 2024-04-08.
Sursa oficială: https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/64373
Data controlului: 5 septembrie 2026
Această copie facilitează lectura. Pentru forma la zi și efecte juridice, verifică sursa oficială.

TEXT EXTRAS DIN SURSA OFICIALĂ

HOTĂRÂRE nr. 878 din 28 iulie 2005
privind accesul publicului la informația privind mediul

EMITENT

GUVERNUL

Publicat în

MONITORUL OFICIAL nr. 760 din 22 august 2005

În temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, și al dispozițiilor Convenției privind accesul la informație, participarea publicului la luarea deciziei și accesul la justiție în probleme de mediu, semnată la Aarhus la 25 iunie 1998, ratificată prin Legea nr. 86/2000,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

Capitolul I

Dispoziții generale

Articolul 1

(1)

Prezenta hotărâre asigură dreptul de acces la informația privind mediul deținută de sau pentru autoritățile publice și stabilește condițiile, termenii de bază și modalitățile de exercitare a acestui drept.

(2)

Informația privind mediul este în mod progresiv diseminată și pusă la dispoziția publicului în scopul realizării celei mai largi posibile și sistematice accesibilități și diseminări a acestei informații. În vederea atingerii scopului propus se promovează, în special, utilizarea tehnologiei electronice și/sau a telecomunicațiilor computerizate.

Articolul 2

Pentru aplicarea prezentei hotărâri, termenii și expresiile de mai jos semnifică după cum urmează:
1. informația privind mediul - orice informație scrisă, vizuală, audio, electronică sau sub orice formă materială despre:

a)

starea elementelor de mediu, cum sunt aerul și atmosfera, apa, solul, suprafața terestră, peisajul și ariile naturale, inclusiv zonele umede, marine și costiere, diversitatea biologică și componentele sale, inclusiv organismele modificate genetic, precum și interacțiunea dintre aceste elemente;

b)

factorii, cum sunt substanțele, energia, zgomotul, radiațiile sau deșeurile, inclusiv deșeurile radioactive, emisiile, deversările și alte evacuări în mediu, ce afectează sau pot afecta elementele de mediu prevăzute la lit. a);

c)

măsurile, inclusiv măsurile administrative, cum sunt politicile, legislația, planurile, programele, convențiile încheiate între autoritățile publice și persoanele fizice și/sau juridice privind obiectivele de mediu, activitățile care afectează sau pot afecta elementele și factorii prevăzuți la lit. a) și b), precum și măsurile sau activitățile destinate să protejeze elementele prevăzute la lit. a);

d)

rapoartele referitoare la implementarea legislației privind protecția mediului;

e)

analizele cost-beneficiu sau alte analize și prognoze economice folosite în cadrul măsurilor și activităților prevăzute la lit. c);

f)

starea sănătății și siguranței umane, inclusiv contaminarea, ori de câte ori este relevantă, a lanțului trofic, condițiile de viață umană, siturile arheologice, monumentele istorice și orice construcții, în măsura în care acestea sunt sau pot fi afectate de starea elementelor de mediu prevăzute la lit. a) sau, prin intermediul acestor elemente, de factorii, măsurile și activitățile prevăzute la lit. b) și c);

2. autoritate publică:

a)

Guvernul, alte organe ale administrației publice, inclusiv organismele lor publice consultative, constituite la nivel național, regional sau local;

b)

orice persoană fizică sau juridică care îndeplinește funcții publice administrative conform legislației naționale, inclusiv responsabilități, activități sau servicii în legătură cu mediul;

c)

orice persoană fizică sau juridică care îndeplinește responsabilități sau funcții ori furnizează servicii publice în legătură cu mediul și este sub controlul unui organism sau al unei persoane prevăzute la lit. a) sau b).

Prezenta definiție nu include instituții sau organisme, atunci când acestea acționează în calitate de organ judiciar sau legislativ;
3. informația deținută de o autoritate publică - informația privind mediul aflată în posesia sa și care a fost elaborată sau primită de acea autoritate; 4. informația deținută pentru o autoritate publică informația privind mediul care este deținută în fapt de o persoană fizică sau juridică, în numele unei autorități publice; 5. solicitant - orice persoană fizică sau juridică care solicită informații privind mediul, indiferent de cetățenie, naționalitate sau domiciliu, iar în cazul persoanelor juridice, indiferent de locul în care sunt înregistrate sau în care se află centrul efectiv al activității lor; 6. public - una sau mai multe persoane fizice sau juridice și, în conformitate cu legislația ori practica națională, asociațiile, organizațiile sau grupurile acestora.

Capitolul II

Accesul, la cerere, la informația privind mediul

Secțiunea 1

Prevederi generale

Articolul 3

(1)

Solicitarea și furnizarea informației privind mediul se fac în conformitate cu prevederile Convenției privind accesul la informație, participarea publicului la luarea deciziei și accesul la justiție în probleme de mediu, semnată la Aarhus la 25 iunie 1998, ratificată prin Legea nr. 86/2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 224 din 22 mai 2000.

(2)

Primirea cererilor de informații privind mediul și furnizarea răspunsurilor se realizează de către compartimentele specializate de informare și relații publice organizate în cadrul autorităților publice.

(3)

Autoritățile publice sunt obligate să pună la dispoziția oricărui solicitant, la cererea acestuia, informația privind mediul deținută de sau pentru ele, fără justificarea scopului în care această informație a fost cerută.

Articolul 4

(1)

Informația privind mediul se pune la dispoziția solicitantului, ținând cont de termenul specificat de acesta, cât mai repede posibil sau cel mai târziu în termen de o lună de la data primirii cererii de către autoritatea publică.

(2)

În cazul în care volumul și complexitatea informației solicitate sunt atât de mari încât termenul de o lună prevăzut la alin. (1) nu poate fi respectat, informația privind mediul se pune la dispoziția solicitantului în termen de două luni de la data primirii cererii de către autoritatea publică. În astfel de cazuri solicitantul este informat, cât mai curând posibil și cel mai târziu înaintea expirării termenului de o lună, despre prelungirea termenului de răspuns și motivele care stau la baza acestei prelungiri.

Articolul 5

(1)

În cazul în care cererea este generală, neclară sau nu permite identificarea informației solicitate, autoritatea publică cere solicitantului, cât mai curând posibil și cel mai târziu în termenul prevăzut la art. 4 alin. (1), să specifice ce solicită. În acest sens autoritatea publică ajută solicitantul și prin furnizarea de informații cu privire la utilizarea registrelor publice prevăzute în art. 7 alin. (2) lit. c).

(2)

Autoritatea publică poate refuza cererea de informații, în baza prevederilor art. 11 alin. (1) lit. c), dacă solicitantul nu a specificat ceea ce cere, conform prevederilor alin. (1), în termen de două luni de la data transmiterii de către autoritatea publică a indicațiilor de specificare.

Articolul 6

(1)

În cazul în care solicitantul cere autorității publice punerea la dispoziție a informației privind mediul într-o anumită formă sau într-un anumit format, inclusiv sub formă de copii, autoritatea publică pune la dispoziție informația în forma sau în formatul cerut, cu excepția cazului în care:

a)

este deja pusă la dispoziția publicului, conform art. 20-25, într-o altă formă sau într-un alt format ușor accesibil solicitantului;

b)

este convenabil pentru autoritatea publică să o pună la dispoziția publicului într-o altă formă sau într-un alt format, caz în care motivează furnizarea informației în forma sau în formatul disponibil.

(2)

În acest scop autoritățile publice sunt obligate să păstreze informația privind mediul deținută de ele sau pentru ele, în forme sau în formate care sunt ușor reproductibile și accesibile prin folosirea telecomunicațiilor computerizate sau a altor mijloace electronice.

(3)

Respingerea cererii de furnizare a informației privind mediul, în totalitate sau în parte, în forma sau în formatul solicitat, se motivează și se comunică solicitantului în termenul prevăzut la art. 4 alin. (1).

Articolul 7

(1)

Pentru a facilita accesul oricărei persoane la informația privind mediul, autoritățile publice sunt obligate să asigure:

a)

îndrumarea publicului, prin reprezentanții proprii din compartimentele specializate de informare și relații publice, în exercitarea dreptului de acces la informația privind mediul;

b)

accesul publicului la listele cu autorități publice.

(2)

În vederea exercitării efective a dreptului de acces la informația privind mediul, autoritățile publice asigură:

a)

desemnarea persoanelor responsabile cu furnizarea informațiilor, din cadrul compartimentelor specializate de informare și relații publice;

b)

înființarea și menținerea spațiilor și a altor facilități pentru examinarea informației solicitate;

c)

punerea la dispoziția publicului a registrelor sau listelor conținând informația privind mediul deținută de acestea ori înființarea unor puncte de informare unde se găsesc indicații precise asupra locului în care poate fi găsită informația privind mediul deținută de autoritățile publice.

Articolul 8

(1)

Autoritățile publice au obligația de a informa publicul despre drepturile ce decurg din prevederile prezentei hotărâri, scop în care furnizează informațiile necesare, îndrumă și ajută publicul.

(2)

În vederea îndeplinirii prevederilor alin. (1), autoritățile publice au următoarele obligații:

a)

afișarea pe propria pagină web a drepturilor pe care le are publicul în baza prezentei hotărâri, potrivit prevederilor art. 38;

b)

editarea și punerea la dispoziția publicului de pliante conținând drepturile pe care le are publicul în baza prezentei hotărâri, potrivit prevederilor art. 39;

c)

utilizarea oricăror alte mijloace de informare corespunzătoare.

Secțiunea a 2-a

Măsuri de implementare

Articolul 9

(1)

Cererile pentru furnizarea informațiilor privind mediul, modalitatea și termenul de rezolvare a acestora se înscriu într-un registru pentru înregistrarea solicitărilor de informații la nivelul fiecărei autorități publice.

(2)

Autoritățile publice raportează lunar evidența cererilor prevăzute la alin. (1), până la data de 10 a lunii ulterioare celei pentru care se face raportarea, la autoritatea publică centrală în a cărei subordine, coordonare sau autoritate se află, precum și la autoritatea publică locală pentru protecția mediului în a cărei rază teritorială își au sediul.

(3)

Autoritățile publice locale pentru protecția mediului centralizează rapoartele prevăzute la alin. (2) și transmit autorității publice regionale pentru protecția mediului situația centralizată a rapoartelor, până la data de 15 a lunii ulterioare celei pentru care se face raportarea. Autoritățile regionale pentru protecția mediului întocmesc evidența centralizată pe regiuni și o transmit Agenției Naționale pentru Protecția Mediului în termen de 5 zile de la primirea rapoartelor.

(4)

Agenția Națională pentru Protecția Mediului întocmește evidența centralizată la nivel național a rapoartelor prevăzute la alin. (2), pe care o reactualizează lunar și o afișează pe propria pagină web până la sfârșitul lunii ulterioare celei pentru care se face raportarea.

(5)

Autoritățile publice centrale controlează furnizarea informațiilor privind mediul deținute de unitățile aflate în subordinea, sub autoritatea sau în coordonarea acestora, la termenele și în condițiile prevăzute în prezenta hotărâre.

Articolul 10

(1)

În vederea aplicării dispozițiilor art. 7 alin. (2) lit. b), autoritățile publice dotează spațiile pentru examinarea informației solicitate cu următoarele facilități: un computer, mobilierul necesar consultării pe loc a informației solicitate privind mediul, precum și registrele sau listele cu informațiile privind mediul deținute de sau pentru autoritatea publică.

(2)

Consultarea pe loc a informației privind mediul se înregistrează în registrul de evidență ținut de compartimentul specializat de informare și relații publice.

Capitolul III

Excepții

Articolul 11

(1)

Autoritățile publice pot refuza o cerere privind solicitarea de informații privind mediul, în cazul în care:

a)

informația solicitată nu este deținută de sau pentru autoritatea publică la care a fost înaintată cererea. În acest caz, dacă autoritatea publică are cunoștință că informația este deținută de sau pentru o altă autoritate publică, transmite cererea acelei autorități cât mai repede posibil, dar nu mai târziu de 15 zile de la data primirii solicitării, și informează solicitantul despre aceasta ori informează solicitantul despre autoritatea publică la care consideră că este posibil să fie depusă cererea de informații;

b)

cererea este în mod evident nerezolvabilă;

c)

cererea este formulată într-o manieră prea generală, luând în considerare dispozițiile art. 5;

d)

cererea privește materiale în curs de completare sau documente ori date nefinalizate;

e)

cererea privește sistemul de comunicații interne, luând în considerare satisfacerea interesului public prin furnizarea informațiilor.

(2)

În cazul în care o cerere pentru solicitarea de informații privind mediul este refuzată pe motivul că privește un material în curs de realizare, autoritatea publică este obligată să comunice solicitantului denumirea autorității care realizează materialul și data estimativă a finalizării acestuia.

Articolul 12

(1)

Autoritățile publice pot refuza o cerere privind solicitarea de informații privind mediul, în cazul în care divulgarea informațiilor afectează:

a)

confidențialitatea procedurilor autorităților publice, atunci când aceasta este prevăzută de legislația în vigoare;

b)

relațiile internaționale, securitatea publică sau apărarea națională;

c)

cursul justiției, posibilitatea oricărei persoane de a fi subiectul unui proces corect sau posibilitatea unei autorități publice de a conduce o anchetă penală ori disciplinară;

d)

confidențialitatea informațiilor comerciale sau industriale, atunci când aceasta este prevăzută de legislația națională sau comunitară în vigoare privind protejarea unui interes economic legitim, inclusiv interesul public în păstrarea confidențialității statistice și a secretului taxelor;

e)

drepturile de proprietate intelectuală;

f)

confidențialitatea datelor personale și/sau a dosarelor privind o persoană fizică, în cazul în care acea persoană nu a consimțit la divulgarea către public a informațiilor, atunci când confidențialitatea este prevăzută de legislația națională sau comunitară în vigoare;

g)

interesele sau protecția oricărei persoane care a oferit voluntar informațiile cerute, fără ca acea parte să aibă obligația legală sau să fie posibil a fi obligată legal să furnizeze informațiile, cu excepția cazului în care acea persoană a consimțit la divulgarea informației respective;

h)

protecția mediului la care se referă astfel de informații cum ar fi localizarea speciilor rare.

(2)

Motivele de refuz prevăzute la alin. (1) și la art. 11 alin. (1) se interpretează în sens restrictiv, luându-se în considerare, pentru fiecare caz în parte, satisfacerea interesului public prin divulgarea informațiilor.

(3)

Pentru fiecare caz în parte, satisfacerea interesului public prin divulgare este analizată în comparație cu interesul satisfăcut prin păstrarea confidențialității.

(4)

Autoritățile publice nu pot refuza o cerere de informații care se referă la emisiile în mediu, invocând motivele prevăzute la alin. (1) lit. a), d), f), g) și h).

Articolul 13

În vederea aplicării prevederilor art. 11 alin. (1) și ale art. 12 alin. (1), autoritățile publice pot elabora o listă de criterii, accesibilă publicului, pe baza căreia autoritatea interesată poate decide cum să gestioneze cererile de informație privind mediul.

Articolul 14

În aplicarea prevederilor art. 12 alin. (1) lit. f), autoritățile publice iau în considerare prevederile Legii nr. 677/2001 pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 790 din 12 decembrie 2001, cu modificările și completările ulterioare.

Articolul 15

(1)

Informația privind mediul deținută de sau pentru autoritățile publice, care a fost solicitată, este furnizată parțial când este posibilă separarea acesteia de informația ce intră în domeniul de aplicare a prevederilor art. 11 alin. (1) lit. d) și e) sau ale art. 12 alin. (1).

(2)

Respingerea parțială sau în totalitate a cererii de furnizare a informațiilor privind mediul se transmite solicitantului în scris sau electronic, în cazul în care cererea a fost formulată în scris sau solicitantul a cerut astfel, în termenul prevăzut la art. 4 alin. (1) sau, după caz, la art. 4 alin. (2).

(3)

Respingerea cererii de furnizare a informațiilor privind mediul conține motivele refuzului, explicații privind modul în care autoritatea publică a luat în considerare interesul publicului de a-i fi furnizate informațiile, precum și informațiile privind procedura de revizuire prevăzută la art. 16-19.

(la 08-04-2024,
Alineatul (3), Articolul 15, Capitolul III a fost modificat de Punctul 1., Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 304 din 4 aprilie 2024, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 307 din 8 aprilie 2024
)

Capitolul IV

Accesul la justiție

Articolul 16

(1)

Orice solicitant care consideră că cererea sa pentru furnizarea unor informații privind mediul a fost respinsă nejustificat, parțial sau în totalitate, a fost ignorată ori rezolvată cu un răspuns necorespunzător din partea unei autorități publice sau că nu au fost respectate prevederile art. 3-8, art. 11-15 și ale art. 29-31, se poate adresa cu plângere prealabilă conducătorului respectivei autorități publice, solicitând reconsiderarea actelor sau omisiunilor.

(2)

Plângerea prealabilă prevăzută la alin. (1) se soluționează potrivit dispozițiilor art. 7 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004.

(3)

Procedura administrativă prealabilă prevăzută la alin. (1) este scutită de taxe.

Articolul 17

(1)

Solicitantul care, ca urmare a aplicării prevederilor art. 16 alin. (1), se consideră lezat într-un drept al său prevăzut de prezenta hotărâre sau care nu a primit răspuns la plângerea sa prealabilă în termenul legal stabilit poate depune o cerere la instanța de contencios administrativ competentă, unde sunt examinate actele sau omisiunile autorității publice în cauză.

(2)

Soluționarea cererii se face în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 554/2004.

Articolul 18

Potrivit Legii nr. 554/2004, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente și terța persoană vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim ca urmare a furnizării de informații privind mediul.

Articolul 19

(1)

Hotărârile judecătorești definitive și irevocabile prin care s-au admis acțiunile formulate potrivit dispozițiilor Legii nr. 554/2004 constituie titluri executorii împotriva autorității publice care deține informația privind mediul.

(2)

Hotărârile instanțelor de judecată se redactează în scris și se motivează în fapt și în drept.

Capitolul V

Diseminarea informației privind mediul

Articolul 20

(1)

Autoritățile publice sunt obligate să organizeze informația privind mediul, relevantă activității lor și care este deținută de sau pentru acestea, în scopul realizării diseminării active și sistematice către public a informației privind mediul, în special prin utilizarea telecomunicației computerizate și/sau a tehnologiei electronice.

(2)

Autoritățile publice au obligația de a asigura organizarea, în mod progresiv, a informațiilor privind mediul în baze de date electronice ușor accesibile publicului prin intermediul rețelelor de telecomunicații publice, luând în considerare prevederile art. 34.

(3)

Autoritățile publice au obligația de a emite comunicate de presă lunare care cuprind sinteza evenimentelor și acțiunilor care au avut loc în luna precedentă în legătură cu informațiile privind mediul prevăzute în art. 22.

Articolul 21

Informația privind mediul pusă la dispoziția publicului prin mijloacele telecomunicației computerizate și/sau ale tehnologiei electronice poate să nu includă informația privind mediul colectată înainte de data de 14 februarie 2003, cu excepția cazului în care informația privind mediul există deja în formă electronică.

Articolul 22

Informația privind mediul pusă la dispoziția publicului și diseminată în mod activ trebuie să fie permanent actualizată și să includă cel puțin:

a)

textele tratatelor, convențiilor și acordurilor internaționale la care România este parte, precum și legislația locală, regională, națională sau comunitară privind mediul ori în legătură cu mediul;

b)

politicile, planurile și programele în legătură cu mediul;

c)

rapoartele progreselor privind implementarea documentelor și instrumentelor prevăzute la lit. a) și b), atunci când sunt elaborate sau deținute în formă electronică de autoritățile publice;

d)

rapoartele privind starea mediului, prevăzute la art. 23;

e)

datele sau rezumatele datelor rezultate din monitorizarea activităților ce afectează sau pot afecta mediul;

f)

avizele, acordurile și autorizațiile pentru activitățile cu impact semnificativ asupra mediului, precum și convențiile încheiate între autoritățile publice și persoanele fizice și/sau juridice privind obiectivele de mediu ori indicarea locului unde o asemenea informație poate fi solicitată sau găsită, în condițiile prevederilor art. 3-8;

g)

studiile de impact asupra mediului și evaluările de risc privind elementele de mediu prevăzute la art. 2 pct. 1 lit. a) ori indicarea locului unde o asemenea informație poate fi solicitată sau găsită, în condițiile prevederilor art. 3-8.

Articolul 23

(1)

Fără a aduce atingere oricărei obligații specifice de raportare prevăzută de legislația comunitară, autoritățile publice pentru protecția mediului sunt obligate să publice anual pe propriile pagini web rapoarte naționale, regionale sau locale, după caz, privind starea mediului.

(2)

Rapoartele prevăzute la alin. (1) includ informații privind atât calitatea mediului, cât și presiunile asupra mediului și se publică până la data de 15 octombrie a anului următor raportării.

Articolul 24

În cazul unor amenințări iminente asupra sănătății umane sau asupra mediului, datorate unor activități umane ori unor cauze naturale, autoritățile publice sunt obligate să asigure în mod gratuit diseminarea imediată și fără întârziere a tuturor informațiilor privind mediul deținute de sau pentru aceste autorități, care ar permite publicului posibil a fi afectat să ia măsurile de prevenire ori de ameliorare a daunelor rezultate din acea amenințare.

Articolul 25

(1)

Obligațiile prevăzute la art. 20-22 pot face obiectul excepțiilor prevăzute la art. 11, 12 și 14.

(2)

Autoritățile publice pot duce la îndeplinire prevederile art. 20-24 prin crearea de legături la paginile web unde poate fi găsită informația privind mediul respectivă.

Articolul 26

(1)

În scopul diseminării active a informației privind mediul prevăzute la art. 22 lit. e), operatorii economici care își desfășoară activitatea pe baza unei autorizații/autorizații integrate de mediu au obligația de a informa trimestrial publicul, prin afișare pe propria pagină web sau prin orice alte mijloace de comunicare, despre consecințele activităților și/sau ale produselor lor asupra mediului.

(2)

Constituie contravenție neîndeplinirea obligației prevăzute la alin. (1) și se sancționează cu amendă de la 1.000 lei (RON) la 2.500 lei (RON).

(3)

Constatarea contravenției și aplicarea amenzii se fac de personalul împuternicit din cadrul autorităților publice centrale și teritoriale pentru protecția mediului, potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 440/2005 pentru reorganizarea și funcționarea Gărzii Naționale de Mediu, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 448 din 26 mai 2005.

(4)

Contravenției prevăzute la alin. (2) i se aplică prevederile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare.

Articolul 27

În vederea aplicării dispozițiilor art. 23 alin. (1), autoritățile publice pentru protecția mediului sunt obligate să-și asigure resursele financiare necesare.

Capitolul VI

Calitatea informației privind mediul

Articolul 28

(1)

Autoritățile publice asigură, în măsura posibilităților, ca orice informație privind mediul compilată de acestea sau în numele lor să fie actualizată, corectă și comparabilă.

(2)

La cerere, autoritățile publice sunt obligate să răspundă solicitantului unei informații privind mediul, prevăzută la art. 2 pct. 1 lit. b), despre locul unde poate fi găsită informația referitoare la procedurile de determinare, inclusiv despre metodele de analiză, prelevare și prelucrare a probelor folosite în compilarea informației sau despre procedura standard utilizată, dacă informația este disponibilă.

Capitolul VII

Tarife

Articolul 29

Accesul la orice liste sau registre publice elaborate și puse la dispoziția publicului, conform prevederilor art. 7 alin. (1) lit. b) și alin. (2) lit. c), precum și examinarea pe loc a informației solicitate se fac în mod gratuit.

Articolul 30

Abrogat.

(la 29-06-2009,
Art. 30 a fost abrogat de litera c) a art. VI din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 70 din 14 iunie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 444 din 29 iunie 2009.
)

Articolul 31

Abrogat.

(la 29-06-2009,
Art. 31 a fost abrogat de litera c) a art. VI din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 70 din 14 iunie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 444 din 29 iunie 2009.
)

Capitolul VIII

Dispoziții tranzitorii și finale

Articolul 32

(1)

Până la data de 14 februarie 2009, Agenția Națională pentru Protecția Mediului elaborează un raport privind experiența dobândită în aplicarea prevederilor prezentei hotărâri.

(2)

Raportul se comunică Comisiei Europene de către Agenția Națională pentru Protecția Mediului până cel mai târziu la data de 14 august 2009.

(3)

În vederea îndeplinirii obligației prevăzute la alin. (1), autoritatea publică centrală pentru protecția mediului, prin intermediul Agenției Naționale pentru Protecția Mediului, transmite celorlalte autorități publice ghidul privind modalitatea de raportare, până la data de 14 iunie 2008.

(4)

Autoritățile publice au obligația de a transmite Agenției Naționale pentru Protecția Mediului datele solicitate conform prevederilor alin. (3), până la data de 14 noiembrie 2008.

Articolul 33

Autoritatea publică centrală pentru protecția mediului informează Comisia Europeană despre actele normative naționale ce asigură conformarea cu prevederile Directivei Parlamentului European și a Consiliului 2003/4/CE din 28 ianuarie 2003 privind accesul publicului la informația privind mediul și abrogarea Directivei Consiliului 90/313/CEE, în termen de o lună de la intrarea în vigoare a fiecărui act normativ.

Articolul 34

(1)

Autoritățile publice sunt obligate să elaboreze baze de date cu informația privind mediul. Aceste baze de date cuprind:

a)

baza de date cu informația privind mediul deținută de sau pentru autoritatea publică;

b)

baza de date cu informația privind mediul diseminată în mod activ, al cărui conținut este prevăzut de art. 22.

(2)

Bazele de date prevăzute la alin. (1) se înființează în termen de maximum 8 luni de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

(3)

Autoritățile publice sunt obligate să asigure accesibilitatea bazei de date prevăzute la alin. (1) lit. b) prin intermediul rețelelor de telecomunicații publice și includerea acesteia pe pagina proprie web în termen de maximum 8 luni de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

(4)

Autoritățile publice sunt obligate să reactualizeze permanent bazele de date prevăzute la alin. (1).

(5)

Înființarea și gestionarea bazelor de date prevăzute la alin. (1) se realizează de către personalul specializat din cadrul compartimentului relații publice, angajat în acest scop.

Articolul 35

Autoritățile publice sunt obligate să înființeze la sediul lor spațiile prevăzute la art. 7 alin. (2) lit. b) pentru examinarea informației privind mediul și să le doteze conform prevederilor art. 10 alin. (1) în termen de maximum 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

Articolul 36

Autoritățile publice sunt obligate să realizeze registrele sau listele prevăzute la art. 7 alin. (1) lit. b), art. 9 alin. (1) și la art. 10, în termen de maximum 3 luni de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, și să le reactualizeze lunar.

Articolul 37

(1)

În termen de o lună de la data expirării termenului prevăzut la art. 36, autoritățile publice centrale au obligația de a transmite Agenției Naționale pentru Protecția Mediului următoarele documente:

a)

lista centralizată cu autoritățile publice din subordinea sau din coordonarea lor, care dețin informații privind mediul, precizându-se datele de contact pentru fiecare autoritate publică, respectiv denumire, sediu, telefon, fax, adresa de e-mail și a paginii web, numele și prenumele persoanei de contact;

b)

listele centralizate cu informațiile privind mediul deținute de sau pentru autoritățile publice din subordinea sau din coordonarea lor.

(2)

Agenția Națională pentru Protecția Mediului elaborează și afișează pe propria pagină web:

a)

lista la nivel național cu autoritățile publice care dețin informații privind mediul, cu datele de contact pentru fiecare autoritate publică;

b)

listele la nivel național cu informațiile privind mediul deținute de sau pentru autoritățile publice.

(3)

Listele prevăzute la alin. (1) se actualizează anual și se transmit Agenției Naționale pentru Protecția Mediului în termen de o lună de la reactualizarea lor, dar nu mai târziu de data de 31 martie 2005.

(4)

În termen de o lună de la data primirii lor, Agenția Națională pentru Protecția Mediului reactualizează și afișează pe propria pagină web listele la nivel național prevăzute la alin. (2).

Articolul 38

Autoritățile publice sunt obligate să afișeze pe propria pagină web drepturile pe care le are publicul potrivit prevederilor prezentei hotărâri, în termen de o lună de la data intrării în vigoare a acesteia.

Articolul 39

(1)

Autoritățile publice sunt obligate să elaboreze pliantele anuale prevăzute la art. 8 alin. (2) lit. b) până la data de 31 martie a anului următor celui pentru care se realizează pliantele și să le pună la dispoziția publicului în spațiile pentru examinarea informației privind mediul.

(2)

Prima ediție a pliantelor se realizează și se pune la dispoziția publicului în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

Articolul 40

În termen de 3 luni de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri se aprobă, prin ordin al conducătorului autorității publice centrale pentru protecția mediului, metodologia de colectare, gestionare și punere la dispoziția publicului a informației privind mediul pentru autoritățile publice aflate în subordinea, în coordonarea sau sub autoritatea sa.

Articolul 40^1

Ghidul autorităților publice pentru accesul publicului la informația de mediu se aprobă prin ordin al conducătorului autorității publice centrale pentru protecția mediului și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(la 08-04-2024,
Capitolul VIII a fost completat de Punctul 2., Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 304 din 4 aprilie 2024, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 307 din 8 aprilie 2024
)

Articolul 40^2

În gestionarea cererilor pentru furnizarea informațiilor privind mediul, autoritățile publice pun în aplicare ghidul prevăzut la art. 40^1.

(la 08-04-2024,
Capitolul VIII a fost completat de Punctul 2., Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 304 din 4 aprilie 2024, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 307 din 8 aprilie 2024
)

Articolul 41

Prezenta hotărâre intră în vigoare la 3 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Articolul 42

La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă Hotărârea Guvernului nr. 1.115/2002 privind accesul liber la informația privind mediul, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 781 din 28 octombrie 2002.

Prezenta hotărâre transpune prevederile Directivei Parlamentului European și a Consiliului nr. 2003/4/CE din 28 ianuarie 2003 privind accesul publicului la informația privind mediul și abrogarea Directivei Consiliului nr. 90/313/CEE, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (J.O.U.E.) nr. L 41 din 14 februarie 2003.

PRIM-MINISTRU
CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU
Contrasemnează:
Ministrul mediului și gospodăririi apelor,
Sulfina Barbu
Ministrul agriculturii,
pădurilor și dezvoltării rurale,
Gheorghe Flutur
Ministrul integrării europene,
Ene Dinga
p. Ministrul administrației și internelor,
Anghel Andreescu,
secretar de stat
Ministrul finanțelor publice,
Ionel Popescu
București, 28 iulie 2005.

Nr. 878.

-------

Textul actului pentru consultare

Legea nr. 86/2000 pentru ratificarea Convenției de la Aarhus

Sursă

Portal Legislativ ID 22438; M.Of. nr. 224/22.05.2000

Versiunea textului

Forma consolidată din 6 martie 2008 este cea consemnată în evidența actului și a anexelor din corpus.

Data verificării

5 septembrie 2026

FUNDAȚIA FREIES EUROPA WELTANSCHAUUNG — COPIE LOCALĂ ÎN FORMAT TEXT PENTRU CONSULTARE

Legea nr. 86/2000 — Convenția de la Aarhus

Statut: În vigoare; forma oficială trebuie reverificată înaintea utilizării într-un caz concret.
Identificator oficial: Portal Legislativ ID 22438; M.Of. nr. 224/22.05.2000
Versiune și limită: Corpul și selecția versiunii au fost confruntate cu istoricul oficial. Consolidări selectate pentru act/anexe: 2008-03-06.
Sursa oficială: https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/22438
Data controlului: 5 septembrie 2026
Această copie facilitează lectura. Pentru forma la zi și efecte juridice, verifică sursa oficială.

TEXT EXTRAS DIN SURSA OFICIALĂ

LEGE nr. 86 din 10 mai 2000 (*actualizată*)

pentru ratificarea Convenției privind accesul la informație, participarea publicului la luarea deciziei și accesul la justiție în probleme de mediu, semnată la Aarhus la 25 iunie 1998

(actualizată până la data de 6 martie 2008*)

EMITENT

PARLAMENTUL

---------------

*) Forma actualizată a acestui act normativ până la data de 6 martie 2008 este realizată de către Departamentul juridic din cadrul S.C. "Centrul Teritorial de Calcul Electronic" S.A. Piatra-Neamț prin includerea tuturor modificărilor și completărilor aduse de către AMENDAMENTUL din 27 mai 2005 adoptat prin DECIZIA nr. II/1 din 27 mai 2005.

Conținutul acestui act nu este un document cu caracter oficial, fiind destinat pentru informarea utilizatorilor

Parlamentul României adopta prezenta lege.

Articolul UNIC

Se ratifica Convenția privind accesul la informație, participarea publicului la luarea deciziei și accesul la justiție în probleme de mediu, semnată la Aarhus la 25 iunie 1998.

Această lege a fost adoptată de Senat în ședința din 6 martie 2000, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituția României.

PREȘEDINTELE SENATULUI

MIRCEA IONESCU-QUINTUS

Această lege a fost adoptată de Camera Deputaților în ședința din 10 aprilie 2000, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituția României.

p. PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR,

VASILE LUPU

CONVENTIE 25/06/1998

---

CONVENȚIE din 25 iunie 1998 (*actualizată*)

privind accesul la informație, participarea publicului la luarea deciziei și accesul la justiție în probleme de mediu**)

(actualizată până la data de 6 martie 2008*)

EMITENT

PARLAMENTUL

---------------

*) Forma actualizată a acestui act normativ până la data de 6 martie 2008 este realizată de către Departamentul juridic din cadrul S.C. "Centrul Teritorial de Calcul Electronic" S.A. Piatra-Neamț prin includerea tuturor modificărilor și completărilor aduse de către AMENDAMENTUL din 27 mai 2005 adoptat prin DECIZIA nr. II/1 din 27 mai 2005 conținută de LEGEA nr. 24 din 29 februarie 2008.

Conținutul acestui act nu este un document cu caracter oficial, fiind destinat pentru informarea utilizatorilor

-------------

**) Traducere.

Părțile la prezenta convenție,

reamintind principiul 1 al Declarației de la Stockholm asupra mediului uman,

reamintind, de asemenea, principiul 10 al Declarației de la Rio privind mediul și dezvoltarea,

reamintind, în continuare, rezoluțiile Adunării Generale nr. 37/7 din 28 octombrie 1982 privind Carta Mondială pentru Natura și nr. 45/94 din 14 decembrie 1990 privind necesitatea de a asigura un mediu sanatos pentru bunăstarea indivizilor,

reamintind, de asemenea, Carta Europeană privind Mediul și Sănătatea, adoptată de prima Conferința privind mediul și sănătatea a Organizației Mondiale a Sănătății la Frankfurt pe Main la 8 decembrie 1989,

afirmând necesitatea de a proteja, de a conserva și de a îmbunătăți starea mediului și de a asigura dezvoltarea durabilă și protecția mediului,

recunoscând ca protecția adecvată a mediului este esențială pentru bunăstarea umană și exercitarea drepturilor fundamentale ale omului, incluzând însuși dreptul la viața,

recunoscând, de asemenea, ca orice persoană are dreptul sa traiasca într-un mediu adecvat sănătății și bunastarii sale și ca are sarcina, atât la nivel individual, cat și în asociere cu alții, sa protejeze și sa imbunatateasca mediul în beneficiul generațiilor prezente și viitoare și să respecte prezenta îndatorire,

considerând ca pentru a fi capabili sa mențină acest drept și să respecte prezenta sarcina cetățenii trebuie să aibă acces la informație, să fie îndreptățiți de a participa la luarea deciziei și sa poată avea acces la justiție în probleme de mediu și recunoscând în aceasta privința ca cetățenii pot avea nevoie de asistență pentru a-și exercita dreptul,

recunoscând ca în domeniul mediului un acces mai bun la informație și participarea publicului la luarea deciziei imbunatatesc calitatea și implementarea deciziilor, contribuie la constientizarea publicului asupra problemelor de mediu, oferă acestuia posibilitatea de a-și arata preocuparile și dau prilejul autorităților publice sa țină seama de asemenea preocupări,

tintind spre o mai buna constientizare a luării deciziilor și spre transparenta în acest domeniu, precum și spre întărirea sprijinului publicului pentru deciziile care privesc mediul înconjurător,

recunoscând importanță transparenței în toate ramurile executivului și invitand autoritățile legislative sa implementeze principiile acestei convenții în procedurile lor,

recunoscând ca publicul trebuie să fie constient de procedurile privind participarea la procesul luării deciziilor cu implicații asupra mediului, sa aibă acces liber la aceste proceduri și sa știe cum să le folosească,

recunoscând, de asemenea, importanță rolului pe care îl pot juca în domeniul protecției mediului cetățenii, organizațiile neguvernamentale și sectorul privat,

dorind sa promoveze educația ecologica pentru o mai profunda înțelegere a mediului și dezvoltării durabile și sa încurajeze constientizarea publicului și participarea acestuia la luarea deciziilor care afectează mediul și dezvoltarea durabilă,

notând în acest context importanță utilizării mass-media, a sistemelor electronice sau a altor forme viitoare de comunicare,

recunoscând importanță deplinei integrari a consideratiilor de mediu în luarea deciziilor la nivel guvernamental și necesitatea ca autoritățile publice sa dețină informații exacte, corecte și actuale privind mediul înconjurător,

recunoscând ca autoritățile publice dețin informații privind mediul, care sunt de interes public,

preocupate de faptul ca mecanismele juridice eficiente trebuie să fie accesibile publicului, inclusiv organizațiilor, astfel încât interesele legitime să fie protejate și legea să fie aplicată,

observând importanță furnizarii unei informații adecvate către utilizatori pentru ca aceștia să fie capabili sa aleagă soluții cat mai bune,

recunoscând preocuparea publicului privind evacuarea deliberata în mediu a organismelor modificate genetic și necesitatea creșterii transparenței și angajării participării publice la luarea deciziei în acest domeniu,

convinse ca implementarea acestei convenții va contribui la întărirea democrației în regiunea Comisiei Economice pentru Europa (CEE),

constiente de rolul jucat în aceasta privința de către CEE și reamintind, între altele, liniile directoare ale CEE privind accesul la informația de mediu și participarea publicului la luarea deciziilor referitoare la mediul înconjurător, aprobate în Declarația ministerială adoptată la cea de-a treia Conferința ministerială "Mediu pentru Europa" (25 octombrie 1995, Sofia, Bulgaria),

ținând seama de prevederile pertinente ale Convenției privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontier, încheiată la Espoo, Finlanda, la 25 februarie 1991, ale Convenției asupra efectelor transfrontaliere ale accidentelor industriale și ale Convenției privind protecția și utilizarea cursurilor de apa transfrontiera și a lacurilor internaționale, ambele încheiate la Helsinki la 17 martie 1992, și ale altor convenții regionale,

constiente de faptul ca adoptarea acestei convenții va contribui la întărirea pe viitor a procesului "Mediul pentru Europa" și a rezultatelor celei de-a patra Conferințe ministeriale de la Aarhus, Danemarca, din iunie 1998,

au convenit următoarele:

Articolul 1

Obiective

Pentru a contribui la protejarea drepturilor oricărei persoane din generatiile actuale și viitoare de a trai într-un mediu adecvat sănătății și bunastarii sale, fiecare parte va garanta drepturile privind accesul la informație, participarea publicului la luarea deciziei și accesul la justiție în probleme de mediu, conform prevederilor prezentei convenții.

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentei convenții:

1. parte înseamnă, în cazul în care textul nu prevede altfel, o parte contractantă la prezenta convenție;

2. autoritate publică înseamnă:

a) guvern la nivel național, regional sau la alt nivel;

b) persoane fizice sau juridice care îndeplinesc funcții administrative publice conform legislației naționale, inclusiv sarcini specifice, activități sau servicii în legătura cu mediul;

c) orice altă persoană fizica sau juridică având responsabilități ori funcții publice sau care asigura servicii publice în legătura cu mediul sub controlul unui organism sau al unei persoane care se înscrie în prevederile subpunctelor a) sau b) ale prezentului articol;

d) instituțiile oricărei organizații de integrare economică regionala la care se face referire în art. 17 și care este parte la prezenta convenție.

Prezenta definiție nu include organisme sau instituții care acționează ca autoritate judecătorească sau legislativă;

3. informație de mediu înseamnă orice informație scrisă, vizuala, audio, electronică sau sub orice formă materială, privind:

a) starea elementelor de mediu, cum ar fi aerul și atmosfera, apa, solul, pământul, peisajul și zonele naturale, diversitatea biologica și componentele sale, inclusiv organismele modificate genetic și interactiunea dintre aceste elemente;

b) factori, cum ar fi: substanțele, energia, zgomotul și radiatia și activitățile ori măsurile, inclusiv măsurile administrative, acordurile de mediu, politicile, legislația, planurile și programele care afectează sau pot afecta elementele de mediu amintite la subpunctul a), analizele cost-beneficiu sau alte analize și prognoze economice folosite în luarea deciziei de mediu;

c) starea sănătății și siguranței umane, condițiile de viața umană, zonele culturale și construcțiile și modul în care acestea sunt sau pot fi afectate de starea elementelor de mediu ori de factorii, activitățile sau măsurile cuprinse în subpunctul b);

4. public înseamnă una sau mai multe persoane fizice sau juridice și, în concordanta cu legislația sau cu practica naționala, asociațiile, organizațiile sau grupurile acestora;

5. public interesat înseamnă publicul afectat sau care poate fi afectat ori care are un interes în deciziile de mediu; în scopul acestei definiții organizațiile neguvernamentale care promovează protecția mediului și îndeplinesc cerințele legii naționale vor fi considerate ca având un interes.

Articolul 3

Prevederi generale

1. Fiecare parte va lua măsurile legislative necesare și va adopta reglementări și alte măsuri, inclusiv pentru realizarea compatibilitatii dintre prevederile care pun în aplicare accesul la informație, participarea publicului și accesul la justiție din cadrul acestei convenții, precum și măsuri pentru intrarea sa în vigoare, pentru a stabili și a menține un cadru transparent și consistent de aplicare a prevederilor convenției.

2. Fiecare parte se va strădui să asigure ca oficialitatile și autoritățile sa asiste și sa îndrume publicul în scopul asigurării accesului la informație, în vederea facilitării participării sale la luarea deciziei și a accesului la justiție în probleme de mediu.

3. Fiecare parte va promova educația ecologica și constientizarea publicului în problemele de mediu, în special modalitățile de acces la informație, participarea la luarea deciziei și accesul la justiție în probleme de mediu.

4. Fiecare parte va asigura recunoașterea și susținerea asociațiilor, organizațiilor sau a grupurilor care promovează protecția mediului și va asigura conformarea sistemului de drept național cu aceasta obligație.

5. Prevederile prezentei convenții nu vor afecta dreptul unei părți de a menține sau de a introduce măsuri care să asigure un acces mai larg la informație, o participare publică mai intensa la luarea deciziei și un acces mai larg la justiție în probleme de mediu, altele decât cele cerute de prezenta convenție.

6. Prezenta convenție nu va cere nici o derogare de la drepturile existente privind accesul la informație, participarea publicului la luarea deciziei și accesul la justiție în probleme de mediu.

7. Fiecare parte va promova aplicarea principiilor acestei convenții în cadrul proceselor decizionale privind mediul la nivel internațional și în cadrul activității organizațiilor internaționale în probleme legate de mediu.

8. Fiecare parte va asigura ca persoanele care își exercită drepturile conform prevederilor prezentei convenții sa nu fie penalizate, persecutate sau hartuite în vreun fel pentru implicarea lor. Prezenta prevedere nu va afecta posibilitățile instanțelor naționale de a percepe taxe rezonabile pentru acțiunile judiciare.

9. În sfera de aplicare a prevederilor relevante ale prezentei convenții publicul va avea acces la informații, va avea posibilitatea sa participe la luarea deciziilor și va avea acces la justiție în problemele de mediu, fără nici o discriminare bazată pe cetățenie, naționalitate sau domiciliu, iar în cazul persoanelor juridice, fără discriminare bazată pe locul în care sunt înregistrate sau în care se afla centrul efectiv al activităților lor.

Articolul 4

Accesul la informația de mediu

1. Fiecare parte va asigura ca autoritățile publice, în condițiile următoarelor puncte ale acestui articol, ca răspuns la o cerere de informație pe probleme de mediu, sa pună aceasta informație la dispoziție publicului, respectând prevederile legislației naționale, inclusiv în cazul în care sunt cerute copii de pe documentația conținând sau cuprinzând informația respectiva, având în vedere subpunctul b) al prezentului articol:

a) fără a fi necesară declararea interesului;

b) sub forma cerută, în afară situațiilor în care:

(i) este mai rezonabil pentru autoritatea publică să ofere informația cerută sub alta forma, caz în care trebuie arătate motivele pentru care poate fi făcuta disponibilă în acea forma; sau

(îi) informația este deja disponibilă publicului sub alta forma.

2. Informația de mediu asupra căreia se face referire la pct. 1 al acestui articol va fi făcuta disponibilă în cel mai scurt timp și cel mai târziu la o luna după ce cererea a fost înaintată, în afară cazului în care volumul și complexitatea informatiei justifica prelungirea acestei perioade până la doua luni de la data solicitării. Solicitantul trebuie să fie informat despre orice prelungire și despre motivele acesteia.

3. O solicitare de informație de mediu poate fi refuzată dacă:

a) autoritatea publică căreia îi este adresată solicitarea nu deține informația respectiva;

b) cererea este vizibil nerezonabila sau este formulată într-o maniera prea generală; ori

c) cererea se referă la documente în curs de elaborare sau privește sistemul de comunicații interne al autorităților publice, în cazul în care o astfel de excepție este prevăzută de legea naționala sau de practica obișnuită, luându-se în considerare interesul public în cazul unei asemenea dezvaluiri.

4. O solicitare de informație de mediu poate fi refuzată dacă dezvaluirea acesteia ar afecta în mod negativ:

a) confidențialitatea procedurilor autorităților publice, în cazul în care o astfel de confidențialitate este prevăzută de legislația naționala;

b) relațiile internaționale, siguranța naționala sau securitatea publică;

c) cursul justiției, dreptul unei persoane de a beneficia de o judecata dreapta sau dreptul unei autorități publice de a conduce o ancheta de natura penală sau disciplinară;

d) confidențialitatea informațiilor comerciale și industriale, în cazul în care aceasta este prevăzută de lege pentru a proteja un interes economic legitim. În acest context informația privind emisiile care sunt semnificative pentru protecția mediului va fi făcuta publică;

e) drepturile de proprietate intelectuală;

f) confidențialitatea unor date personale și/sau a unor dosare aparținând unei persoane fizice, atunci când aceasta persoana nu a consimțit la publicarea informațiilor, în cazul în care o astfel de confidențialitate este prevăzută de legislația naționala;

g) interesele unei terțe părți care a oferit informația cerută fără ca acea parte să fie pusă sub/sau sa existe posibilitatea punerii sale sub o obligație legală de a face astfel, în situația în care aceasta parte nu a consimțit la publicarea materialului; sau

h) mediul la care se referă informația, cum ar fi locurile de cuibarit al speciilor rare.

Motivele de refuz menționate anterior trebuie interpretate în mod restrictiv, luându-se în considerare satisfacerea interesului publicului prin divulgarea informațiilor și posibilitatea ca informația solicitată să fie legată de emisiile în mediu.

5. În cazul în care o autoritate publică nu deține informația cerută, acea autoritate publică trebuie, cat mai rapid posibil, sa informeze solicitantul cu privire la autoritatea publică la care crede ca este posibil să se găsească informația respectiva sau sa transfere cererea acelei autorități, informand în același timp solicitantul.

6. Fiecare parte va asigura ca, în cazul în care informația exceptată de la regula de a fi făcuta publică în conformitate cu pct. 3 c) și 4 ale acestui articol poate fi separată fără a se aduce un prejudiciu confidențialității informatiei exceptate, autoritățile publice sa pună la dispoziție acea parte din informația de mediu solicitată care poate fi divulgată.

7. Refuzul unei solicitări va fi făcut în scris, dacă solicitarea a fost făcuta în scris sau dacă solicitantul cere acest lucru. Un refuz va cuprinde motivele acestuia și va oferi informații asupra accesului la procedura de recurs care este asigurata în concordanta cu prevederile art. 9. Refuzul trebuie să fie făcut cat mai curând posibil, dar nu mai târziu de o luna, în afară cazului în care complexitatea informatiei justifica o prelungire a acestei perioade până la doua luni de la data inaintarii cererii. Solicitantul trebuie să fie informat despre orice prelungire și despre motivele acesteia.

8. Fiecare parte are dreptul de a permite autorităților sale publice sa instituie un tarif pentru furnizarea informatiei, dar un asemenea tarif nu trebuie să depășească o sumă rezonabila. Autoritățile publice care intenționează sa instituie un asemenea sistem de tarifare pentru furnizarea informatiei trebuie să pună la dispoziție solicitanților o lista cuprinzând prețurile care pot fi percepute, indicând circumstanțele în care acestea pot fi percepute sau exceptate și cazurile în care furnizarea unor informații este condiționată de o plata în avans.

Articolul 5

Colectarea și diseminarea informatiei de mediu

1. Fiecare parte va asigura ca:

a) autoritățile publice dețin informații de mediu la zi, relevante pentru funcțiile lor;

b) sunt stabilite sisteme obligatorii pentru asigurarea unui flux adecvat al informatiei către autoritățile publice despre activitățile propuse și existente, care pot afecta în mod semnificativ mediul;

c) în cazul oricărei amenințări iminente a sănătății umane sau a mediului, cauzată de activitățile umane sau datorată unor cauze naturale, toate informațiile care ar da posibilitatea publicului sa ia măsuri de prevenire sau sa amelioreze efectele negative provocate de acea amenințare și care sunt deținute de o autoritate publică sunt diseminate imediat și fără nici o întârziere membrilor publicului, care pot fi afectați.

2. Fiecare parte va asigura, în cadrul legislației naționale, ca modalitatea în care autoritățile publice fac disponibilă informația de mediu să fie transparenta, iar informația de mediu să fie efectiv accesibila, printre altele, prin:

a) furnizarea unei informații suficiente publicului despre tipul și scopul informatiei de mediu deținute de autoritățile publice, termenii de baza și condițiile în care o asemenea informație este disponibilă și accesibila și procesul prin care ea poate fi obținută;

b) stabilirea și menținerea unor aranjamente practice, cum ar fi:

(i) liste accesibile publicului, registre sau dosare;

(îi) solicitarea oficialitatilor sa susțină publicul în asigurarea accesului la informație în conformitate cu prezenta convenție;

(iii) identificarea punctelor de contact; și

c) accesul gratuit la informațiile de mediu conținute în liste, registre sau dosare, în conformitate cu subpunctul b) (i).

3. Fiecare parte va asigura ca informația de mediu sa devină disponibilă în mod progresiv prin intermediul unor baze electronice de date care sunt ușor accesibile publicului prin rețele de telecomunicații publice. Informația accesibila în aceasta forma trebuie să includă:

a) rapoarte asupra stării mediului, în conformitate cu pct. 4;

b) texte ale legilor privind/sau în legătura cu mediul;

c) politici, planuri și programe privind/sau în legătura cu mediul, acordurile de mediu;

d) alte informații, cu precizarea ca disponibilizarea unor asemenea informații sub aceasta forma ar facilita aplicarea legilor naționale prin care se implementeaza prezenta convenție, cu condiția ca aceasta informație să fie deja disponibilă sub forma electronică.

4. Fiecare parte va publică și va disemina, la intervale care nu vor depăși 3 sau 4 ani, un raport național privind starea mediului, inclusiv informații privind calitatea mediului și presiunea asupra mediului.

5. Fiecare parte va lua măsuri, în cadrul legal național, în scopul diseminarii, printre altele, a:

a) legislației și documentelor despre politici, cum ar fi documente legate de strategii, politici, programe și planuri de acțiune legate de mediu și rapoarte intermediare asupra implementării lor, pregătite la diferite niveluri ale guvernului;

b) tratatelor internaționale, convențiilor și înțelegerilor privind problemele de mediu;

c) altor documente internaționale semnificative privind problemele de mediu, dacă sunt adecvate.

6. Fiecare parte va incuraja agenții economici ale căror activități au un impact semnificativ asupra mediului sa informeze în mod regulat publicul despre impactul activităților și produselor lor asupra mediului, acolo unde este posibil în cadrul unor acțiuni voluntare de ecoetichetare, prin realizarea de scheme de audit de mediu, bilanțuri de mediu sau prin alte mijloace.

7. Fiecare parte:

a) va publică faptele și analizele faptelor care sunt considerate relevante și importante pentru schitarea unor propuneri majore de politici de mediu;

b) va publică ori, în caz contrar, va face accesibile materiale explicative despre felul în care partea respectiva răspunde cererilor publicului în probleme care intra sub incidența prevederilor prezentei convenții;

c) va asigura într-o forma adecvată informații privind performanțele funcțiilor publice sau serviciile publice ale guvernului, la toate nivelurile, legate de mediu.

8. Fiecare parte va dezvolta mecanisme prin care să se asigure ca o cantitate suficienta de informații despre produse este făcuta disponibilă, astfel încât sa dea posibilitatea consumatorilor sa facă alegeri care au la baza informații de mediu.

9. Fiecare parte va stabili în mod progresiv, ținând seama de procedurile internaționale atunci când este cazul, un sistem național coerent pentru inventare sau registre de poluare, sub forma unei baze de date structurate, computerizate și accesibile publicului, realizată prin intermediul unor formulare standardizate. Un asemenea sistem poate să includă intrari, emisii și transferuri în mediul înconjurător ale unor serii specifice de substanțe și produse, incluzând apa, energia și utilizarea resurselor, care provin dintr-o serie de activități specifice, din/spre locurile de tratare sau de depozitare.

10. Nici o prevedere a acestui articol nu poate prejudicia dreptul părților de a refuza divulgarea unor anumite informații de mediu în concordanta cu prevederile art. 4 pct. 3 și 4.

Articolul 6

Participarea publicului la deciziile privind activitățile specifice

1. Fiecare parte:

a) va aplica prevederile acestui articol cu privire la deciziile legate de orice activități propuse pentru procedura de autorizare, enumerate în anexa nr. I;

b) în concordanta cu legislația naționala, va aplica prevederile acestui articol și la deciziile referitoare la activitățile care nu sunt prevăzute în anexa nr. I, dar care pot avea un efect semnificativ asupra mediului. Părțile vor stabili dacă asemenea activități propuse fac obiectul acestor prevederi;

c) poate decide, de la caz la caz și conform legislației naționale, sa nu aplice prevederile acestui articol la activitățile care au ca scop apărarea naționala, dacă acea parte considera ca solicitarea unei astfel de informații ar prejudicia acest scop.

2. Publicul interesat va fi informat, prin anunț public ori în mod individual, când este cazul, despre demararea unei proceduri de luare a deciziei de mediu și într-o maniera adecvată, în timp util și efectiv, printre altele, despre:

a) activitatea propusă și despre o solicitare asupra căreia se va lua o decizie;

b) natura deciziei posibile sau despre proiectul de decizie;

c) autoritatea publică responsabilă de luarea deciziei;

d) procedura initiata, incluzând modul și momentul în care o asemenea informație poate fi furnizată:

(i) începutul procedurii;

(îi) oportunitatile de participare a publicului;

(iii) data și beneficiul oricărei audieri publice inițiate;

(iv) o indicație privind autoritatea publică de la care pot fi obținute informații relevante și la care a fost depozitată informația relevanta pentru examinare de către public;

(v) o indicație asupra autorității publice relevante sau asupra oricărui organism oficial căruia îi pot fi adresate comentarii sau întrebări și asupra perioadei în care sunt primite aceste comentarii ori întrebări; și

(vi) o indicație asupra tipului de informație de mediu relevanta, disponibilă pentru acțiunea propusă;

e) faptul ca activitatea face obiectul unei proceduri naționale sau transfrontiera de evaluare a impactului asupra mediului.

3. Procedurile de participare publică vor include limite de timp rezonabile pentru diferitele faze, care să permită timp suficient pentru informarea publicului, în concordanta cu prevederile pct. 2, și timp suficient pentru ca acesta să se pregătească și sa participe efectiv în timpul procesului de luare a deciziei de mediu.

4. Fiecare parte va asigura participarea publicului la începutul procedurii, atunci când toate opțiunile sunt deschise și poate avea loc o participare efectivă a publicului.

5. Fiecare parte, când este cazul, trebuie să încurajeze posibilii solicitatori sa identifice publicul interesat, sa angajeze discuții și sa furnizeze informații referitoare la obiectivele inițiativei lor înaintea depunerii cererii pentru autorizarea unei activități.

6. Fiecare parte va cere autorităților publice competente să asigure accesul publicului interesat, în vederea examinării, la cerere, dacă legislația naționala prevede astfel, gratuit și într-un timp foarte scurt, la totalitatea informațiilor relevante pentru procesul decizional, care sunt disponibile în timpul procedurilor de participare publică, în conformitate cu prevederile acestui capitol, fără a prejudicia drepturile părților de a refuza divulgarea anumitor informații în concordanta cu prevederile art. 4 pct. 3 și 4. Informațiile semnificative vor include, cel puțin, fără a prejudicia prevederile art. 4:

a) o descriere a locului și a caracteristicilor fizice și tehnice ale activității propuse, inclusiv o estimare a reziduurilor și emisiilor probabile;

b) o descriere a efectelor semnificative ale activității de mediu propuse;

c) o descriere a măsurilor inițiate, pentru a preveni și/sau pentru a reduce efectele, inclusiv emisiile;

d) o prezentare sumară, dar nu tehnica, a celor menționate mai sus;

e) o schita a principalelor alternative studiate de solicitant; și

f) în conformitate cu legislația naționala, principalele rapoarte și recomandări publicate, destinate autorității publice, în momentul în care publicul interesat trebuie să fie informat, având în vedere prevederile pct. 2.

7. Procedurile pentru participarea publică vor permite publicului sa înainteze, în scris sau, când este cazul, la o audiere publică ori un sondaj cu solicitantul, orice comentarii, informații, analize sau opinii considerate relevante pentru activitatea propusă.

8. Fiecare parte va asigura ca în decizia luată să se țină seama de rezultatul participării publicului.

9. Fiecare parte va asigura ca, în momentul în care decizia a fost luată de autoritatea publică, publicul să fie informat prompt despre aceasta, în concordanta cu procedurile normale. Fiecare parte va asigura accesul publicului la textul deciziei, la motivele și consideratiile care au stat la baza acesteia.

10. Fiecare parte va asigura ca, în momentul în care o autoritate publică reconsidera sau actualizează condițiile de funcționare pentru o activitate care face obiectul pct. 1, prevederile pct. 2-9 sunt aplicate fără rezerve, unde este cazul.

11. Fără a aduce atingere art. 3 paragraful 5, prevederile prezentului articol nu se aplică deciziilor privind autorizarea introducerii deliberate în mediu și autorizarea introducerii pe piață a organismelor modificate genetic.

-----------

Pct. 11 al art. 6 a fost modificat de AMENDAMENTUL din 27 mai 2005 adoptat prin DECIZIA nr. II/1 din 27 mai 2005 conținută de LEGEA nr. 24 din 29 februarie 2008 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 173 din 6 martie 2008.

Articolul 6 bis

Participarea publicului la decizii privind introducerea deliberată în mediu și introducerea pe piață a organismelor modificate genetic

1. Conform modalităților prevăzute în anexa I bis, fiecare parte va asigura informarea efectivă și din timp, precum și participarea publicului înainte de a lua decizii privind autorizarea introducerii deliberate în mediu și autorizarea introducerii pe piață a organismelor modificate genetic.

2. Cerințele elaborate de părți în conformitate cu prevederile paragrafului 1 al prezentului articol trebuie să fie complementare și, în aceeași măsură, să sprijine prevederile cadrului național de biosecuritate, în concordanță cu obiectivele Protocolului de la Cartagena privind biosecuritatea.

-----------

Art. 6 bis a fost introdus de AMENDAMENTUL din 27 mai 2005 adoptat prin DECIZIA nr. II/1 din 27 mai 2005 conținută de LEGEA nr. 24 din 29 februarie 2008 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 173 din 6 martie 2008.

Articolul 7

Participarea publicului în timpul pregătirii planurilor, programelor și politicilor legate de mediu

Fiecare parte va lua măsuri practice adecvate și/sau va promova prevederi pentru ca publicul sa participe în timpul pregătirii planurilor și programelor legate de mediu, într-un cadru transparent și cinstit, după ce i-a fost furnizată informația necesară. În acest cadru se vor aplica prevederile pct. 3, 4 și 8 ale art. 6. Publicul care poate participa va fi identificat de autoritatea publică relevanta, ținându-se seama de obiectivele acestei convenții. În aceeași măsura fiecare parte se va strădui să asigure oportunitatile necesare în vederea participării publicului în timpul pregătirii politicilor legate de mediu.

Articolul 8

Participarea publicului în timpul pregătirii regulamentelor de aplicare, a normativelor și instrumentelor legale obligatorii, general aplicabile

Fiecare parte se va strădui sa promoveze o participare efectivă a publicului într-o etapa adecvată, atâta timp cat opțiunile sunt încă deschise, în perioada pregătirii regulamentelor de aplicare și a altor reglementări legale obligatorii, general aplicabile, care pot avea un efect semnificativ asupra mediului. La acest nivel trebuie făcuți următorii pasi:

a) trebuie fixată o perioadă suficienta pentru realizarea unei participări publice efective;

b) proiectele reglementărilor legale trebuie să fie publicate sau făcute disponibile prin alte metode;

c) trebuie să îi fie oferită publicului posibilitatea de a face comentarii, direct sau prin intermediul unor organisme consultative reprezentative.

Rezultatul participării publicului trebuie să fie luat în considerare cat mai mult posibil.

Articolul 9

Accesul la justiție

1. Fiecare parte, în cadrul legislației naționale, va asigura posibilitatea pentru orice persoană care considera ca solicitarea informatiei, conform prevederilor art. 4, a fost ignorata, în mod greșit refuzată, parțial sau în totalitate, ori care considera ca a primit un răspuns inadecvat sau ca cererea sa nu a fost considerată conform prevederilor art. 4, de a avea acces la o procedură de recurs în fata instanței de judecată sau a altui organism independent și impartial prevăzut de lege.

În cazul în care o parte asigura un astfel de recurs în fata unei instanțe de judecată, ea va face astfel încât o asemenea persoana sa aibă acces și la o procedură de fond stabilită de lege, care să fie gratuita sau nu prea scumpa, în cazul reconsiderarii solicitării de către o autoritate publică sau al revizuirii de către un organism independent și impartial, altul decât o instanța de judecată.

Decizia finala luată în concordanta cu prevederile pct. 1 trebuie să fie obligatorie pentru autoritatea publică care deține informația. Motivele trebuie să fie declarate în scris, cel puțin în cazul în care informația este refuzată conform prevederilor acestui punct.

2. Fiecare parte trebuie, în cadrul legislației naționale, să asigure membrilor publicului interesat:

a) care au un interes suficient; sau

b) cărora li se afectează un drept, în cazul în care procedurile administrative legale ale unei părți solicita aceasta ca o preconditie,

accesul la o procedură de recurs în fata instanței și/sau a altui organism independent și impartial stabilit prin lege, pentru a contesta, ca fond și ca procedura, legalitatea oricărei decizii, act sau omisiuni care face obiectul prevederilor art. 6, în cazul în care legislația naționala prevede astfel și fără a prejudicia prevederile pct. 3 sau alte prevederi relevante ale acestei convenții.

Interesul suficient sau afectarea unui drept va fi determinata în concordanta cu prevederile legilor naționale și cu obiectivele de a asigura publicului interesat un acces larg la justiție conform prevederilor prezentei convenții. La acest nivel interesul oricărei organizații neguvernamentale care îndeplinește cerințele specificate la art. 2 pct. 5 trebuie să fie considerat suficient pentru scopul subpunctului a) de mai sus. Astfel de organizații vor fi considerate ca având dreptul sau capacitatea de a fi afectate în concordanta cu prevederile subpunctului b) de mai sus.

Prevederile pct. 2 nu vor exclude posibilitatea unei proceduri prealabile de recurs în fata unei autorități administrative și nu pot afecta cerința epuizării procedurilor de recurs administrative înainte de recurgerea la procedurile judiciare, în cazul în care o astfel de cerința exista în dreptul intern.

3. În plus și fără a prejudicia procedurile la care se referă pct. 1 și 2, fiecare parte trebuie să asigure ca, în momentul în care toate criteriile sunt îndeplinite, dacă acestea sunt prevăzute de legislația naționala, membrii publicului sa aibă acces la procedurile administrative sau juridice pentru a contesta actele sau omisiunile persoanelor private și autorităților publice, care contravin prevederilor legislației naționale cu referire la mediu.

4. În plus și fără a prejudicia prevederile pct. 1, procedurile la care se referă pct. 1, 2 și 3 trebuie să asigure remedierea adecvată și efectivă, inclusiv adoptarea unei hotărâri judecătorești, când este cazul, care să fie obiectivă, echitabila, la timp și sa nu coste foarte mult. Deciziile luate în conformitate cu prevederile acestui articol trebuie să fie date sau înregistrate în scris. Deciziile instanțelor și, oricând este posibil, ale altor organisme trebuie să fie accesibile publicului.

5. Pentru ca prevederile acestui articol să fie efective fiecare parte va asigura ca publicul să fie informat cu privire la accesul la procedurile de recurs administrativ sau judiciar și trebuie să ia în considerare stabilirea unui mecanism de asistență pentru a elimina sau a reduce obstacolele financiare ori de alta natura privind accesul la justiție.

Articolul 10

Reuniunea părților

1. Prima întâlnire a părților va fi convenită nu mai târziu de un an de la data intrării în vigoare a prezentei convenții. În plus o întâlnire ordinară a părților va fi ținuta cel puțin o dată la fiecare 2 ani, numai dacă părțile nu decid altfel, sau la solicitarea scrisă a uneia dintre părți, cu condiția ca, într-un interval de 6 luni de la comunicarea solicitării tuturor părților de către secretarul executiv al Comisiei Economice pentru Europa, solicitarea respectiva să fie suportată de cel puțin o treime din numărul părților.

2. La intalnirile lor părțile vor examina în mod continuu punerea în aplicare a prezentei convenții prin rapoarte elaborate de părți în mod regulat și în acest scop:

a) vor analiza politicile, abordarile legale și metodologice privind accesul la informație, participarea publică la luarea deciziei și accesul la justiție în probleme de mediu, în scopul îmbunătățirii acestora;

b) vor schimba informații cu privire la experiența câștigată în încheierea și punerea în aplicare a acordurilor bilaterale și multilaterale sau a altor înțelegeri legate de scopul prezentei convenții și la care una sau mai multe părți sunt parte;

c) vor solicita, unde este cazul, serviciile organismelor relevante ale Comisiei Economice pentru Europa și ale altor organisme internaționale și comitete specifice, în legătura cu toate aspectele pertinente pentru îndeplinirea scopurilor prezentei convenții;

d) vor stabili orice organisme subsidiare care se considera necesare;

e) vor pregati, unde este cazul, protocoale la prezenta convenție;

f) vor considera și vor adopta propuneri pentru amendamente la prezenta convenție în concordanta cu prevederile art. 14;

g) vor considera și vor întreprinde orice acțiune auxiliara care poate fi solicitată pentru atingerea scopurilor prezentei convenții;

h) la prima lor întâlnire vor considera și vor adopta prin consens reguli de procedura pentru intalnirile lor și ale organismelor subsidiare;

i) la prima lor întâlnire vor analiza experiența lor în aplicarea prevederilor art. 5 pct. 9 și vor studia măsurile care sunt necesare pentru a dezvolta viitorul sistem la care se referă acel punct, luând în considerare procesele și schimbările internaționale, inclusiv elaborarea unui instrument adecvat privind registrele emisiilor și transferul poluantilor, sau inventarele care pot fi anexate la prezenta convenție.

3. Reuniunea părților va lua în considerare, dacă este necesar, stabilirea regulilor financiare pe bază de consens.

4. Organizația Națiunilor Unite, agențiile sale specializate și Agenția Internaționala pentru Energie Atomică, precum și orice alt stat sau organizație de integrare economică regionala, imputernicita în baza prevederilor art. 17 să semneze prezenta convenție, dar care nu este parte la aceasta, și orice organizație interguvernamentală calificată în domeniile care privesc convenția vor fi împuternicite sa participe ca observatori la reuniunile părților.

5. Orice organizație neguvernamentala, calificată în domeniile la care se referă convenția, care l-a informat pe secretarul executiv al Comisiei Economice pentru Europa despre dorința sa de a fi reprezentată la o reuniune a părților, va fi imputernicita sa participe ca observator numai dacă cel puțin o treime din numărul părților prezente la întâlnire nu ridica obiecțiuni.

6. În sensul prevederilor pct. 4 și 5, regulile de procedura la care se referă prevederile pct. 2 h) vor prevedea aranjamente practice pentru procedura de admitere și pentru alți termeni relevanti.

Articolul 11

Dreptul la vot

1. Exceptând prevederile pct. 2, fiecare parte la prezenta convenție va avea dreptul la un vot.

2. Organizațiile de integrare economică europeană, în cadrul competentei lor, vor exercita dreptul la vot cu un număr de voturi egal cu numărul statelor care sunt părți la prezenta convenție. Astfel de organizații nu își vor exercita dreptul de vot, dacă statele lor membre și-l exercita pe al lor și viceversa.

Articolul 12

Secretariatul

Secretarul executiv al Comisiei Economice pentru Europa va îndeplini următoarele funcții de secretariat:

a) convocarea și pregătirea reuniunilor părților;

b) transmiterea către părți a rapoartelor și a altor informații primite în conformitate cu prevederile prezentei convenții;

c) alte funcții care pot fi atribuite de părți.

Articolul 13

Anexele

Anexele la prezenta convenție constituie parte integrantă a acesteia.

Articolul 14

Amendamente la convenție

1. Orice parte are dreptul sa propună amendamente la prezenta convenție.

2. Textul oricărui amendament propus la prezenta convenție va fi înaintat în scris secretarului executiv al Comisiei Economice pentru Europa, care îl va comunică tuturor părților cu cel puțin 90 de zile înainte de intalnirea părților la care este propus pentru adoptare.

3. Părțile vor face orice efort pentru a ajunge la un acord, prin consens, privind orice amendament propus la prezenta convenție. Dacă toate eforturile pentru obținerea consensului au fost epuizate și nu s-a ajuns la nici un acord, amendamentul va fi adoptat cu votul unei majorități de trei pătrimi din numărul părților prezente și votante la reuniune.

4. Amendamentele la prezenta convenție, adoptate în concordanta cu prevederile pct. 3, vor fi înaintate de depozitar tuturor părților, pentru ratificare, aprobare sau acceptare. Amendamentele la prezenta convenție, altele decât cele la o anexa, vor intră în vigoare pentru părțile care le-au ratificat, le-au aprobat sau le-au acceptat în cea de-a 90-a zi după primirea de către depozitar a notificării ratificării, aprobării sau acceptării de către cel puțin trei pătrimi din numărul acestor părți. După această dată ele vor intră în vigoare pentru orice altă parte în cea de-a 90-a zi după ce partea respectiva depune instrumentul sau de ratificare, de aprobare sau de acceptare a amendamentelor.

5. Orice parte care nu este capabilă sa aprobe un amendament la o anexa la prezenta convenție va notifica acest lucru în scris depozitarului în decurs de 12 luni de la data comunicării adoptării. Depozitarul va comunică tuturor părților, fără întârziere, orice astfel de notificare primită. O parte are dreptul sa înlocuiască în orice moment o acceptare a unei notificări anterioare și, după depunerea unui instrument de acceptare la depozitar, amendamentele la o astfel de anexa vor deveni efective pentru acea parte.

6. La expirarea celor 12 luni de la data comunicării de către depozitar, în concordanta cu prevederile pct. 4, un amendament la o anexa va deveni efectiv pentru acele părți care nu au transmis o notificare la depozitar conform prevederilor pct. 5, dacă cel puțin o treime din numărul părților a înaintat o astfel de notificare.

7. În sensul acestui articol, părțile prezente și votante înseamnă părțile prezente și care exprima un vot afirmativ sau negativ.

Articolul 15

Examinarea conformării cu prevederile convenției

Intalnirea părților va stabili, pe bază de consens, aranjamente neconflictuale, nejudiciare și de natura consultativa pentru examinarea conformării cu prevederile prezentei convenții. Aceste aranjamente vor permite implicarea adecvată a publicului și pot include opțiunea de a considera comunicări din partea publicului în probleme legate de prezenta convenție.

Articolul 16

Soluționarea diferendelor

1. Orice diferend apărut între doua sau mai multe părți în legătura cu interpretarea sau cu aplicarea prezentei convenții va fi soluționat prin negocieri sau prin orice alt mijloc de soluționare a diferendelor, acceptabil părților implicate în diferend.

2. În timpul semnării, ratificării, acceptării, aprobării sau aderării la prezenta convenție ori în orice moment după aceea o parte are dreptul sa declare în scris depozitarului ca pentru un diferend nerezolvat conform prevederilor pct. 1 accepta ca obligatorii, în relația cu orice parte care accepta aceleași condiții, unul sau ambele mijloace de soluționare:

a) înaintarea diferendului către Curtea Internaționala de Justiție;

b) arbitrajul, în concordanta cu procedura prezentată în anexa nr. II.

3. Dacă părțile implicate în diferend au acceptat ambele mijloace de soluționare a diferendelor, la care se referă pct. 2, diferendul poate fi înaintat numai Curții Internaționale de Justiție, cu excepția cazului în care părțile au convenit altfel.

Articolul 17

Semnarea

Prezenta convenție va fi deschisă pentru semnare la Aarhus (Danemarca) de la data de 25 iunie 1998 și după aceea la sediul central al Organizației Națiunilor Unite din New York până la data de 21 decembrie 1998 de către statele membre ale Comisiei Economice pentru Europa, precum și de către statele cu statut de membru consultativ al Comisiei Economice pentru Europa, conform pct. 8 și 11 ale Rezoluției 36(IV) din 28 martie 1947 a Consiliului Economic și Social, precum și de către organizațiile de integrare economică regionala constituite din statele suverane membre ale Comisiei Economice pentru Europa, cărora statele membre le-au transferat competența în probleme aflate sub incidența acestei convenții, inclusiv competența de a încheia tratate privind aceste probleme.

Articolul 18

Depozitarul

Secretariatul General al Organizației Națiunilor Unite va acționa ca depozitar al prezentei convenții.

Articolul 19

Ratificarea, acceptarea, aprobarea și aderarea

1. Prezenta convenție va face obiectul ratificării, acceptării sau aprobării de către statele semnatare și de organizațiile de integrare economică regionala.

2. Prezenta convenție va fi deschisă spre aderare statelor și organizațiilor de integrare economică regionala, la care se referă art. 17, începând cu data de 22 decembrie 1998.

3. Orice alt stat la care nu se referă pct. 2, care este membru al Organizației Națiunilor Unite, poate adera la prezenta convenție după aprobarea de către intalnirea părților.

4. Orice organizație la care se referă art. 17, care devine parte la prezenta convenție, fără ca nici unul dintre statele sale membre să fie parte, va respecta toate obligațiile care decurg din convenție. Dacă unul sau mai multe state membre ale unei astfel de organizații sunt părți la prezenta convenție, organizația și statele sale membre vor decide asupra responsabilităților lor pentru îndeplinirea obligațiilor ce decurg din prezenta convenție. În astfel de cazuri organizația și statele sale membre nu sunt abilitate să își exercite simultan drepturile care le revin din prezenta convenție.

5. În instrumentele lor de ratificare, de acceptare, de aprobare sau de aderare organizațiile de integrare economică regionala la care se referă art. 17 vor declara extinderea competentei lor cu privire la problemele la care se referă convenția. De asemenea, aceste organizații vor informa depozitarul despre orice modificare a ariei lor de competența.

Articolul 20

Intrarea în vigoare

1. Prezenta convenție va intră în vigoare în cea de-a 90-a zi de la data depunerii celui de-al saisprezecelea instrument de ratificare, de acceptare, de aprobare sau de aderare.

2. În sensul prevederilor pct. 1, nici un instrument depus de o organizație de integrare economică regionala nu va fi considerat ca suplimentar pe lângă cele depuse de statele membre ale unei astfel de organizații.

3. Pentru fiecare stat sau organizație la care se referă art. 17, care ratifica, accepta sau aproba prezenta convenție ori care adera după depunerea celui de-al saisprezecelea instrument de ratificare, de acceptare, de aprobare sau de aderare, convenția va intră în vigoare în cea de-a 90-a zi de la data depunerii de către statul sau organizația respectiva a instrumentului sau de ratificare, de acceptare, de aprobare sau de aderare.

Articolul 21

Retragerea

În orice moment, după împlinirea a 3 ani de la data intrării în vigoare a prezentei convenții pentru o parte, acea parte se poate retrage din convenție printr-o notificare scrisă către depozitar. Orice astfel de retragere își va face efectul în cea de-a 90-a zi de la data primirii notificării de către depozitar.

Articolul 22

Texte autentice

Originalul prezentei convenții, ale carei texte în limbile engleza, franceza și rusa sunt autentice în aceeași măsura, va fi depozitat la secretarul general al Națiunilor Unite.

Drept care subsemnații, având depline puteri, am semnat prezenta convenție.

Întocmită la Aarhus (Danemarca) la 25 iunie 1998.

Anexa I
LISTA

cuprinzând activitățile menționate la art. 6 pct. 1a)

1. Sectorul energetic:

- rafinării de uleiuri minerale și benzina;

- instalații de gazeificare și lichefiere;

- centrale termice și alte instalații cu combustie, cu un aport de căldura de 50 MW sau mai mult;

- cuptoare de cocs;

- centrale nucleare și alte reactoare nucleare, inclusiv demontarea sau dezafectarea acestor centrale sau reactoare 1/ (cu excepția stațiilor de cercetare pentru producerea și conversia materialelor fisionabile și fertile, a căror putere maxima nu depășește 1 MW de încercare termica permanenta);

- instalații pentru reprelucrarea combustibilului nuclear, radioactiv;

- instalații proiectate pentru:

● producerea sau imbogatirea combustibilului nuclear;

● prelucrarea combustibilului nuclear radioactiv sau a deșeurilor cu radioactivitate ridicată;

● depozitarea finala a deșeurilor radioactive;

- instalații exclusiv pentru depozitarea finala a deșeurilor radioactive;

- instalații exclusiv pentru depozitarea (planificata pentru mai mult de 10 ani) combustibililor nucleari radioactivi sau a deșeurilor radioactive într-un alt loc decât cel de producție.

2. Obținerea și prelucrarea metalelor:

- instalații de prajire sau de prajire prin aglomerare a minereurilor de metale (inclusiv minereuri sulfidice);

- instalații pentru producerea fontei brute sau a oțelului (fuziune primara sau secundară), inclusiv turnare continua cu o capacitate de peste 2,5 t/ora;

- instalații pentru prelucrarea metalelor feroase:

(i) instalații de laminare la cald, cu o capacitate de peste 20 t oțel brut/ora;

(îi) forjerii cu ciocane a căror energie depășește 50 kJ pe ciocan, iar puterea calorică folosită depășește 20 MW;

(iii) aplicarea de acoperiri metalice topite de protecție, cu un aport mai mare de 2 t oțel brut/ora;

- topitorii de metale feroase, cu o capacitate de producție de peste 20 t/zi;

- instalații pentru:

(i) obținerea de metale brute neferoase din minereuri, concentrate sau materii prime secundare, prin procese metalurgice, chimice sau electrolitice;

(îi) topire, inclusiv pentru realizarea de aliaje ale metalelor neferoase, de produse recuperate (rafinare, turnare etc.), cu o capacitate de topire de peste 4 t/zi la plumb și cadmiu sau 20 t/zi la alte metale;

- instalații pentru tratarea suprafeței metalelor și a materialelor plastice prin procese electrolitice sau chimice, volumul bailor de tratare depășind 30 mc.

3. Industria de minerale:

- instalații pentru producerea clincherului de ciment în cuptoare rotative cu o capacitate de producție de peste 500 t/zi sau a varului în cuptoare rotative cu o capacitate de producție de peste 50 t/zi ori în alte cuptoare cu o capacitate de producție de peste 50 t/zi;

- instalații de producere a azbestului și de fabricare a produselor pe bază de azbest;

- instalații de fabricare a sticlei, inclusiv a fibrei de sticla, cu o capacitate de topire de peste 20 t/zi;

- instalații pentru topirea substanțelor minerale și producerea fibrelor minerale, cu o capacitate de topire de peste 20 t/zi;

- instalații pentru fabricarea produselor ceramice prin aprindere, în special a tiglei pentru acoperiș, cărămizilor refractare, tiglei, gresiei ceramice sau a portelanului, cu o capacitate de producție de peste 75 t/zi și/sau cu o capacitate a cuptorului de peste 4 mc și cu o densitate de depunere/cuptor de peste 300 kg/mc.

4. Industria chimica: producția, intelegand prin aceasta acele categorii de activități cuprinse în acest paragraf, la scara industriala, prin prelucrarea chimica a următoarelor substanțe sau grupe de substanțe:

a) instalații chimice pentru producerea substanțelor chimice organice de baza, cum ar fi:

(i) hidrocarburi simple (liniare sau ciclice, saturate sau nesaturate, alifatice sau aromatice);

(îi) hidrocarburi cu conținut de oxigen, ca de exemplu: alcooli, aldehide, cetone, acizi carboxilici, esteri, acetati, eteri, peroxizi, rasini epoxidice;

(iii) hidrocarburi sulfuroase;

(iv) hidrocarburi azotoase, precum: amine, amide, compuși nitrici, nitroderivati sau nitrati, nitrili, cianati, izocianati;

(v) hidrocarburi cu conținut de fosfor;

(vi) hidrocarburi halogenate;

(vii) compuși organometalici;

(viii) materiale plastice de baza (polimeri, fibre sintetice și fibre pe bază de celuloza);

(ix) cauciucuri sintetice;

(x) vopsele și pigmenti;

(xi) agenți activi de suprafața și surfactanti;

b) instalații chimice pentru obținerea substanțelor chimice anorganice de baza, cum ar fi:

(i) gaze: amoniac, clor sau acid clorhidric gazos, fluor sau acid fluorhidric, oxizi de carbon, compuși cu sulf, oxizi de azot, hidrogen, dioxid de sulf, fosgen;

(îi) acizi: acid cromic, acid fluorhidric, acid fosforic, acid azotic, acid clorhidric, acid sulfuric oleum, acizi sulfurosi;

(iii) baze: hidroxid de amoniu, hidroxid de potasiu, hidroxid de sodiu;

(iv) saruri: clorura de amoniu, clorat de potasiu, carbonat de potasiu, carbonat de sodiu, perborat și nitrat de argint;

(v) metaloizi, oxizi metalici sau alți compuși anorganici, cum ar fi carbura de calciu, carbura de siliciu;

c) instalații chimice pentru producerea de îngrășăminte pe bază de fosfor, azot sau potasiu (îngrășăminte simple sau compuse);

d) instalații chimice pentru obținerea produselor curative pe bază de plante și a biocidelor;

e) instalații care utilizează un proces chimic sau biologic pentru obținerea produselor farmaceutice de baza;

f) instalații chimice pentru producerea explozivilor;

g) instalații chimice în care se folosește tratarea chimica sau biologica pentru obținerea aditivilor alimentari cu proteine, a fermentilor sau a altor substanțe proteice.

5. Gospodărirea deșeurilor:

- instalații pentru incinerarea, recuperarea, tratarea chimica sau depozitarea controlată a deșeurilor;

- instalații pentru incinerarea deșeurilor orășenești, cu o capacitate de peste 3 t/ora;

- instalații pentru depozitarea deșeurilor nepericuloase, cu o capacitate de peste 50 t/zi;

- depozite controlate, care primesc mai mult de 10 t/zi, sau cu o capacitate totală de peste 25.000 t, cu excepția haldelor pentru deșeuri inerte.

6. Stații de epurare a apelor uzate, pentru o populație de peste 150.000 de locuitori

7. Instalații industriale pentru:

a) obținerea de celuloza din lemn sau din alte materiale fibroase similare;

b) obținerea de hârtie și carton, cu o capacitate de producție de peste 20 t/zi.

8. a) construirea de linii de cale ferată pe distanțe mari și de aeroporturi cu o lungime medie de rulare de 2.100 m sau chiar mai mult;

b) construirea de autostrăzi și drumuri pentru circulație rapida;

c) construirea unui drum nou cu 4 sau mai multe benzi ori reamenajarea și/sau lărgirea unui drum existent cu doua benzi ori cu o bandă pentru a asigura 4 sau mai multe benzi acolo unde un astfel de drum nou sau secțiunea reamenajata și/sau lărgita de drum ar putea avea o lungime continua de 10 sau mai mulți kilometri;

9. a) apele interioare și porturile pentru transportul pe apele interioare care permit trecerea unor vase de peste 1.350 t;

b) porturile comerciale, danele pentru încărcări și descărcări ce sunt legate de uscat și porturi exterioare (exclusiv danele pentru feribot), care pot primi vase de peste 1.350 t.

10. Scheme de extracție a apei subterane sau reîncărcare artificială a apei subterane, unde volumul anual de apa extrasa sau reincarcata este echivalent cu sau depășește 10 milioane mc

11. a) lucrări pentru transferul resurselor de apa între bazinele riverane, în cazul în care acest transfer are ca scop prevenirea deficitului de apa și în care cantitatea de apa transferata depășește 100 milioane mc/an;

b) în toate celelalte cazuri, lucrări pentru transferul resurselor de apa între bazine riverane în care debitul mediu multianual al bazinului de extracție depășește 2.000 milioane mc/an și unde cantitatea de apa transferata depășește 5% din acest debit.

În ambele cazuri sunt excluse transferurile de apa potabilă prin conducte.

12. Extracția petrolului și a gazelor naturale în scopuri comerciale, acolo unde cantitatea extrasa depășește 500 t/zi în cazul petrolului și 500.000 mc/zi în cazul gazelor

13. Baraje sau alte instalații proiectate pentru reținerea sau acumularea permanenta a apei, acolo unde cantitatea noua sau suplimentarea de apa reținută ori acumulată depășește 10 milioane mc

14. Conducte pentru transportul gazelor, țițeiului sau al substanțelor chimice, cu un diametru mai mare de 800 mm și cu o lungime mai mare de 40 km

15. Instalații pentru creșterea intensiva a pasarilor și porcilor, cu mai mult de:

a) 40.000 locuri pentru păsări;

b) 2.000 locuri pentru creșterea porcilor (peste 30 kg);

sau

c) 750 locuri pentru scroafe.

16. Cariere și exploatări miniere în cariera, acolo unde suprafața amplasamentului depășește 25 ha, sau extracția turbei, acolo unde suprafața amplasamentului depășește 150 ha

17. Construirea liniilor electrice suspendate având o tensiune de 220 kV sau mai mult și o lungime mai mare de 15 km

18. Instalații pentru depozitarea produselor petroliere, petrochimice sau chimice, cu o capacitate de 200.000 t sau mai mult

19. Alte activități:

- instalații pentru pretratarea (operațiuni cum ar fi: spalare, albire, mercerizare) sau vopsirea fibrelor ori a textilelor, acolo unde capacitatea de tratare depășește 10 t/zi;

- instalații pentru tabacirea pieilor brute și crude, acolo unde capacitatea de tratare depășește 12 t de produse finisate/zi:

a) abatoare cu o capacitate de producere a carcaselor mai mare de 50 t/zi;

b) tratarea și prelucrarea axata pe obținerea produselor alimentare din:

(i) materii prime animaliere (altele decât laptele), cu o capacitate de producție a produselor finite mai mare de 75 t/zi;

(îi) materii prime vegetale, cu o capacitate de producție a produselor finite mai mare de 300 t/zi (valoarea medie trimestriala);

c) tratarea și prelucrarea laptelui, cantitatea de lapte primită fiind mai mare de 200 t/zi (valoarea medie trimestriala);

- instalații pentru depozitarea și reciclarea carcaselor de animale și a deșeurilor animaliere, cu o capacitate mai mare de 10 t/zi;

- instalații pentru tratarea suprafețelor substanțelor, obiectelor sau produselor cu solventi organici, în special pentru prelucrare, tipărire, captusire, degresare, impermeabilizare, calibrare, vopsire, curățare sau impregnare, cu o capacitate de consum mai mare de 150 kg/ora sau mai mult de 200 t/an;

- instalații pentru producerea de carbon (cărbune care arde greu) sau de electrografit prin incinerare sau grafitizare

20. Orice activitate care nu este specificată în paragrafele 1-19, la care participarea publicului este asigurata printr-o procedură de evaluare a impactului asupra mediului, în conformitate cu legislația naționala

21. Prevederile art. 6 pct. 1a) nu se aplică nici unui proiect de mai sus, inițiat în mod exclusiv sau în principal pentru cercetarea, dezvoltarea sau testarea unor metode ori produse noi pentru o perioadă mai mica de 2 ani, dacă ele ar putea determina unele efecte negative semnificative asupra mediului și sănătății.

22. Orice modificare sau extindere a activităților, acolo unde o astfel de modificare sau extindere satisface criteriile/limitele stabilite prin prezenta anexa, se va supune prevederilor art. 6 pct. 1a). Orice alta modificare sau extindere a activităților se va supune prevederilor art. 6 pct. 1b).

NOTE:

1. Centralele atomoelectrice și alți reactori nucleari încetează sa mai fie considerate astfel de instalații atunci când toți combustibilii nucleari și alte elemente contaminate radioactiv au fost inlaturate definitiv de pe locul de montaj al instalației.

2. În scopul acestei convenții, aeroport înseamnă un aeroport care respecta definiția prevăzută în Convenția de la Chicago din 1994, care a înființat Organizația Internaționala a Aviației Civile (anexa nr. 14).

3. În sensul acestei convenții, drum cu circulație rapida înseamnă un drum care respecta definiția prevăzută în Acordul european asupra principalelor artere de trafic internațional din 15 noiembrie 1975.

Anexa I bis
Modalități prevăzute în art. 6 bis

1. Fiecare parte va stabili, în cadrul național de reglementare, mecanisme efective de informare și participare a publicului la deciziile care fac obiectul prevederilor art. 6 bis, specificând termene rezonabile, în scopul de a oferi publicului o posibilitate adecvată de a-și exprima opinia cu privire la astfel de propuneri de decizii.

2. În cadrul național de reglementare, o parte poate prevedea, după caz, excepții de la procedura de participare a publicului, prevăzută în prezenta anexă:

(a) în cazul introducerii deliberate în mediu, în orice alt scop decât introducerea pe piață, a unui organism modificat genetic (OMG), dacă:

(i) a fost aprobată deja, în cadrul național de reglementare al părții respective, o astfel de introducere în condiții biogeografice comparabile; și

(îi) există o experiență suficientă legată de introducerea OMG-ului în cauză în ecosisteme comparabile;

(b) în cazul introducerii pe piață a unui OMG, dacă:

(i) a fost deja aprobat în cadrul de reglementare al părții respective; sau

(îi) se intenționează utilizarea în cercetare sau pentru colecții de culturi.

3. Fără a aduce atingere legislației aplicabile privind confidențialitatea conform prevederilor art. 4, fiecare parte va pune la dispoziția publicului din timp, în mod adecvat și efectiv, un rezumat al notificării prezentate în vederea obținerii autorizației pentru introducerea deliberată în mediu sau de introducere pe piață a unui OMG pe teritoriul său, precum și raportul de evaluare, dacă există, luând în considerare cadrul național de biosecuritate.

4. Părțile nu vor considera în niciun caz confidențiale următoarele informații:

(a) descrierea generală a organismului sau organismelor modificate genetic în cauză, numele și adresa solicitantului autorizației de introducere deliberată, utilizarea avută în vedere și, dacă este cazul, locul unde se intenționează introducerea;

(b) metodele și planurile de monitorizare a organismului sau organismelor modificate genetic în cauză și cele de intervenție în caz de urgență;

(c) evaluarea riscurilor pentru mediu.

5. Fiecare parte va asigura transparența procedurilor de luare a deciziei și va asigura accesul publicului la informațiile relevante privind aceste proceduri. Astfel de informații se pot referi, de exemplu, la:

(i) natura deciziilor posibile;

(îi) autoritatea publică responsabilă pentru luarea deciziei;

(iii) mecanismele de participare a publicului stabilite conform paragrafului 1;

(iv) indicarea autorității publice de la care pot fi obținute informații relevante;

(v) indicarea autorității publice căreia îi pot fi prezentate comentarii și termenele stabilite pentru transmiterea comentariilor.

6. Prevederile adoptate în baza paragrafului 1 vor permite publicului să depună, în maniera adecvată, orice comentarii, informații, analize sau opinii considerate relevante față de introducerea deliberată propusă, inclusiv față de introducerea pe piață.

7. Fiecare parte se va strădui să asigure că, la luarea deciziilor privind autorizarea introducerii deliberate în mediu a OMG-urilor, inclusiv introducerea acestora pe piață, se ține seama în mod corespunzător de rezultatele procedurii de participare a publicului, organizată conform paragrafului 1.

8. Părțile vor prevedea ca, în momentul în care o autoritate publică a luat o decizie care face obiectul prevederilor prezentei anexe, textul deciziei respective să fie pus la dispoziția publicului împreună cu motivele și considerentele pe care a fost fundamentată.

------------

Anexa 1 bis a fost introdusă de AMENDAMENTUL din 27 mai 2005 adoptat prin DECIZIA nr. II/1 din 27 mai 2005 conținută de LEGEA nr. 24 din 29 februarie 2008 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 173 din 6 martie 2008.

Anexa II
ARBITRAJUL

1. În cazul unui diferend care a fost înaintat spre arbitraj conform prevederilor art. 16 pct. 2 din prezenta convenție, o parte sau părțile vor notifica secretariatului obiectul problemei de arbitraj și vor indica în mod special articolele convenției a căror interpretare sau aplicare este în discuție. Secretariatul va înainta informarea primită tuturor părților la prezenta convenție.

2. Tribunalul de arbitraj va fi alcătuit din 3 membri. Atât partea sau părțile reclamante, cat și cealaltă parte sau părți la diferend vor desemna câte un arbitru, iar cei 2 arbitri numiți vor desemna, printr-un acord comun, un al treilea arbitru care va fi președintele tribunalului de arbitraj. Acesta din urma nu va avea aceeași naționalitate ca una dintre părțile în disputa, nu va locui sau nu va folosi ca loc de reședința teritoriul uneia dintre părți, nu va fi angajat de nici una dintre ele și nu va avea de-a face cu cazul în nici o alta calitate.

3. Dacă președintele tribunalului de arbitraj nu a fost desemnat în decurs de doua luni de la numirea celui de-al doilea arbitru, Secretariatul executiv al Comisiei Economice pentru Europa, la solicitarea oricărei părți, va proceda la desemnarea președintelui într-un nou termen de doua luni.

4. Dacă una dintre părțile în diferend nu numește un arbitru în timp de doua luni de la primirea cererii, cealaltă parte are dreptul sa îl informeze pe secretarul executiv al Comisiei Economice pentru Europa, care îl va desemna pe președintele tribunalului de arbitraj în decursul următoarelor doua luni. După desemnarea sa președintele tribunalului de arbitraj va solicita părții care nu și-a numit un arbitru sa facă acest lucru în interval de doua luni. Dacă nu se reușește acest lucru timp de doua luni, președintele îl va informa pe secretarul executiv al Comisiei Economice pentru Europa, care va face aceasta numire în timpul următoarelor doua luni.

5. Tribunalul de arbitraj va lua decizia în concordanta cu dreptul internațional și cu prevederile prezentei convenții.

6. Orice tribunal de arbitraj, constituit conform prevederilor acestei anexe, își va întocmi propriile reguli de procedura.

7. Deciziile tribunalului de arbitraj, privind atât procedura, cat și fondul, vor fi luate cu majoritatea voturilor membrilor săi.

8. Tribunalul are dreptul sa ia măsurile adecvate pentru a stabili faptele.

9. Părțile în diferend vor facilita activitatea tribunalului de arbitraj și, în mod special, utilizând toate mijloacele avute la dispoziție:

a) îi vor furniza toate documentele, instrumentele și informațiile relevante;

b) îi vor permite, dacă este necesar, să solicite martori sau experți și vor lua în seama mărturia lor.

10. Părțile și arbitrii vor proteja confidențialitatea oricăror informații pe care aceștia le primesc în mod confidențial în cursul lucrărilor tribunalului de arbitraj.

11. Tribunalul de arbitraj, la cererea uneia dintre părți, are dreptul sa recomande măsuri interimare de protecție.

12. Dacă una dintre părțile în diferend nu se prezintă în fata tribunalului de arbitraj sau nu reușește să își apere cauza, cealaltă parte poate cere tribunalului sa continue procedurile și sa dea decizia finala. Absenta uneia dintre părți sau imposibilitatea de a-și apara cauza nu va constitui un obstacol în calea lucrărilor.

13. Tribunalul de arbitraj are dreptul sa audieze și sa decidă asupra unor cereri reconventionale direct legate de subiectul diferendului.

14. Cheltuielile de judecată, inclusiv retribuția arbitrilor, vor fi suportate în mod egal de părțile în diferend, cu excepția situațiilor în care tribunalul de arbitraj stabilește astfel, datorită unor împrejurări specifice cauzei. Tribunalul de arbitraj va păstra o evidenta a tuturor cheltuielilor sale și va furniza părților o situație finala a acestora.

15. Orice parte la prezenta convenție, care are un interes de natura juridică referitor la subiectul diferendului care poate fi afectat de o decizie în cauza, poate interveni în timpul procedurilor cu acordul tribunalului de arbitraj.

16. Tribunalul de arbitraj va emite hotărârea în termen de 5 luni de la data la care a fost constituit, atunci când nu considera necesar sa extindă limita de timp pentru o perioadă care să nu depășească 5 luni.

17. Hotărârea tribunalului de arbitraj va fi însoțită de o expunere de motive. Aceasta va fi definitivă și obligatorie pentru toate părțile în diferend. Hotărârea va fi transmisă de către tribunalul de arbitraj părților în diferend și Secretariatului. Secretariatul va remite comunicarea primită tuturor părților la convenție.

18. Orice diferend care ar putea aparea între părți cu privire la interpretarea sau executarea hotărârii va fi înaintat de oricare dintre părți tribunalului de arbitraj care a emis hotărârea sau, dacă acesta nu poate fi sesizat, unui alt tribunal constituit în acest scop și în același mod ca primul.

--------

Textul actului pentru consultare

Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția datelor personale

Sursă

CELEX 02016R0679-20160504; act de bază 32016R0679; JO L 119/04.05.2016

Versiunea textului

Copia locală în limba română corespunde versiunii cu data de referință 4 mai 2016 și include rectificările consemnate în evidența sursei.

Data verificării

5 septembrie 2026

FUNDAȚIA FREIES EUROPA WELTANSCHAUUNG — COPIE LOCALĂ ÎN FORMAT TEXT PENTRU CONSULTARE

Regulamentul (UE) 2016/679 — inclusiv art. 86

Statut: Act al Uniunii Europene; verifică EUR-Lex pentru versiunea și aplicabilitatea la zi.
Identificator oficial: CELEX 02016R0679-20160504; act de bază 32016R0679; JO L 119/04.05.2016
Versiune și limită: Textul consolidat în limba română indicat de EUR-Lex drept versiune curentă la control; data de referință a consolidării: 4 mai 2016. Include rectificările integrate de EUR-Lex.
Sursa oficială: https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX:02016R0679-20160504
Data controlului: 5 septembrie 2026
Această copie facilitează lectura. Pentru forma la zi și efecte juridice, verifică sursa oficială.

TEXT EXTRAS DIN SURSA OFICIALĂ

02016R0679 — RO — 04.05.2016 — 000.002

Acest document are doar scop informativ și nu produce efecte juridice. Instituțiile Uniunii nu își asumă răspunderea pentru conținutul său. Versiunile autentice ale actelor relevante, inclusiv preambulul acestora, sunt cele publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și disponibile pe site-ul EUR-Lex. Aceste texte oficiale pot fi consultate accesând linkurile integrate în prezentul document.

►B

REGULAMENTUL (UE) 2016/679 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

din 27 aprilie 2016

privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor)

(Text cu relevanță pentru SEE)

(JO L 119 4.5.2016, p. 1)

Rectificat prin:

►C1

Rectificare, JO L 127, 23.5.2018, p. 2 (2016/679)

▼B

REGULAMENTUL (UE) 2016/679 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

din 27 aprilie 2016

privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor)

(Text cu relevanță pentru SEE)

CAPITOLUL I

Dispoziții generale

Articolul 1

Obiect și obiective

(1)

Prezentul regulament stabilește normele referitoare la protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal, precum și normele referitoare la libera circulație a datelor cu caracter personal.

(2)

Prezentul regulament asigură protecția drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanelor fizice și în special a dreptului acestora la protecția datelor cu caracter personal.

(3)

Libera circulație a datelor cu caracter personal în interiorul Uniunii nu poate fi restricționată sau interzisă din motive legate de protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal.

Articolul 2

Domeniul de aplicare material

(1)

Prezentul regulament se aplică prelucrării datelor cu caracter personal, efectuată total sau parțial prin mijloace automatizate, precum și prelucrării prin alte mijloace decât cele automatizate a datelor cu caracter personal care fac parte dintr-un sistem de evidență a datelor sau care sunt destinate să facă parte dintr-un sistem de evidență a datelor.

(2)

Prezentul regulament nu se aplică prelucrării datelor cu caracter personal:

(a)

în cadrul unei activități care nu intră sub incidența dreptului Uniunii;

(b)

de către statele membre atunci când desfășoară activități care intră sub incidența capitolului 2 al titlului V din Tratatul UE;

(c)

de către o persoană fizică în cadrul unei activități exclusiv personale sau domestice;

(d)

de către autoritățile competente în scopul prevenirii, investigării, depistării sau urmăririi penale a infracțiunilor, sau al executării sancțiunilor penale, inclusiv al protejării împotriva amenințărilor la adresa siguranței publice și al prevenirii acestora.

(3)

Pentru prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii, se aplică Regulamentul (CE) nr. 45/2001. Regulamentul (CE) nr. 45/2001 și alte acte juridice ale Uniunii aplicabile unei asemenea prelucrări a datelor cu caracter personal se adaptează la principiile și normele din prezentul regulament în conformitate cu articolul 98.

(4)

Prezentul regulament nu aduce atingere aplicării Directivei 2000/31/CE, în special normelor privind răspunderea furnizorilor de servicii intermediari, prevăzute la articolele 12-15 din directiva menționată.

Articolul 3

Domeniul de aplicare teritorial

(1)

Prezentul regulament se aplică prelucrării datelor cu caracter personal în cadrul activităților unui sediu al unui operator sau al unei persoane împuternicite de operator pe teritoriul Uniunii, indiferent dacă prelucrarea are loc sau nu pe teritoriul Uniunii.

(2)

Prezentul regulament se aplică prelucrării datelor cu caracter personal ale unor persoane vizate care se află în Uniune de către un operator sau o persoană împuternicită de operator care nu este stabilit(ă) în Uniune, atunci când activitățile de prelucrare sunt legate de:

(a)

oferirea de bunuri sau servicii unor astfel de persoane vizate în Uniune, indiferent dacă se solicită sau nu efectuarea unei plăți de către persoana vizată; sau

(b)

monitorizarea comportamentului lor dacă acesta se manifestă în cadrul Uniunii.

(3)

Prezentul regulament se aplică prelucrării datelor cu caracter personal de către un operator care nu este stabilit în Uniune, ci într-un loc în care dreptul intern se aplică în temeiul dreptului internațional public.

Articolul 4

Definiții

În sensul prezentului regulament:

1.

„date cu caracter personal” înseamnă orice informații privind o persoană fizică identificată sau identificabilă („persoana vizată”); o persoană fizică identificabilă este o persoană care poate fi identificată, direct sau indirect, în special prin referire la un element de identificare, cum ar fi un nume, un număr de identificare, date de localizare, un identificator online, sau la unul sau mai multe elemente specifice, proprii identității sale fizice, fiziologice, genetice, psihice, economice, culturale sau sociale;

2.

„prelucrare” înseamnă orice operațiune sau set de operațiuni efectuate asupra datelor cu caracter personal sau asupra seturilor de date cu caracter personal, cu sau fără utilizarea de mijloace automatizate, cum ar fi colectarea, înregistrarea, organizarea, structurarea, stocarea, adaptarea sau modificarea, extragerea, consultarea, utilizarea, divulgarea prin transmitere, diseminarea sau punerea la dispoziție în orice alt mod, alinierea sau combinarea, restricționarea, ștergerea sau distrugerea;

3.

„restricționarea prelucrării” înseamnă marcarea datelor cu caracter personal stocate cu scopul de a limita prelucrarea viitoare a acestora;

4.

„creare de profiluri” înseamnă orice formă de prelucrare automată a datelor cu caracter personal care constă în utilizarea datelor cu caracter personal pentru a evalua anumite aspecte personale referitoare la o persoană fizică, în special pentru a analiza sau prevedea aspecte privind performanța la locul de muncă, situația economică, sănătatea, preferințele personale, interesele, fiabilitatea, comportamentul, locul în care se află persoana fizică respectivă sau deplasările acesteia;

5.

„pseudonimizare” înseamnă prelucrarea datelor cu caracter personal într-un asemenea mod încât acestea să nu mai poată fi atribuite unei anume persoane vizate fără a se utiliza informații suplimentare, cu condiția ca aceste informații suplimentare să fie stocate separat și să facă obiectul unor măsuri de natură tehnică și organizatorică care să asigure neatribuirea respectivelor date cu caracter personal unei persoane fizice identificate sau identificabile;

6.

„sistem de evidență a datelor” înseamnă orice set structurat de date cu caracter personal accesibile conform unor criterii specifice, fie ele centralizate, descentralizate sau repartizate după criterii funcționale sau geografice;

7.

„operator” înseamnă persoana fizică sau juridică, autoritatea publică, agenția sau alt organism care, singur sau împreună cu altele, stabilește scopurile și mijloacele de prelucrare a datelor cu caracter personal; atunci când scopurile și mijloacele prelucrării sunt stabilite prin dreptul Uniunii sau dreptul intern, operatorul sau criteriile specifice pentru desemnarea acestuia pot fi prevăzute în dreptul Uniunii sau în dreptul intern;

8.

„persoană împuternicită de operator” înseamnă persoana fizică sau juridică, autoritatea publică, agenția sau alt organism care prelucrează datele cu caracter personal în numele operatorului;

9.

„destinatar” înseamnă persoana fizică sau juridică, autoritatea publică, agenția sau alt organism căreia (căruia) îi sunt divulgate datele cu caracter personal, indiferent dacă este sau nu o parte terță. Cu toate acestea, autoritățile publice cărora li se pot comunica date cu caracter personal în cadrul unei anumite anchete în conformitate cu dreptul Uniunii sau cu dreptul intern nu sunt considerate destinatari; prelucrarea acestor date de către autoritățile publice respective respectă normele aplicabile în materie de protecție a datelor, în conformitate cu scopurile prelucrării;

10.

„parte terță” înseamnă o persoană fizică sau juridică, autoritate publică, agenție sau organism altul decât persoana vizată, operatorul, persoana împuternicită de operator și persoanele care, sub directa autoritate a operatorului sau a persoanei împuternicite de operator, sunt autorizate să prelucreze date cu caracter personal;

11.

„consimțământ” al persoanei vizate înseamnă orice manifestare de voință liberă, specifică, informată și lipsită de ambiguitate a persoanei vizate prin care aceasta acceptă, printr-o declarație sau printr-o acțiune fără echivoc, ca datele cu caracter personal care o privesc să fie prelucrate;

12.

„încălcarea securității datelor cu caracter personal” înseamnă o încălcare a securității care duce, în mod accidental sau ilegal, la distrugerea, pierderea, modificarea, sau divulgarea neautorizată a datelor cu caracter personal transmise, stocate sau prelucrate într-un alt mod, sau la accesul neautorizat la acestea;

13.

„date genetice” înseamnă datele cu caracter personal referitoare la caracteristicile genetice moștenite sau dobândite ale unei persoane fizice, care oferă informații unice privind fiziologia sau sănătatea persoanei respective și care rezultă în special în urma unei analize a unei mostre de material biologic recoltate de la persoana în cauză;

14.

„date biometrice” înseamnă o date cu caracter personal care rezultă în urma unor tehnici de prelucrare specifice referitoare la caracteristicile fizice, fiziologice sau comportamentale ale unei persoane fizice care permit sau confirmă identificarea unică a respectivei persoane, cum ar fi imaginile faciale sau datele dactiloscopice;

15.

„date privind sănătatea” înseamnă date cu caracter personal legate de sănătatea fizică sau mentală a unei persoane fizice, inclusiv prestarea de servicii de asistență medicală, care dezvăluie informații despre starea de sănătate a acesteia;

16.

„sediu principal” înseamnă:

(a)

în cazul unui operator cu sedii în cel puțin două state membre, locul în care se află administrația centrală a acestuia în Uniune, cu excepția cazului în care deciziile privind scopurile și mijloacele de prelucrare a datelor cu caracter personal se iau într-un alt sediu al operatorului din Uniune, sediu care are competența de a dispune punerea în aplicare a acestor decizii, caz în care sediul care a luat deciziile respective este considerat a fi sediul principal;

(b)

în cazul unei persoane împuternicite de operator cu sedii în cel puțin două state membre, locul în care se află administrația centrală a acesteia în Uniune, sau, în cazul în care persoana împuternicită de operator nu are o administrație centrală în Uniune, sediul din Uniune al persoanei împuternicite de operator în care au loc activitățile principale de prelucrare, în contextul activităților unui sediu al persoanei împuternicite de operator, în măsura în care aceasta este supusă unor obligații specifice în temeiul prezentului regulament;

17.

„reprezentant” înseamnă o persoană fizică sau juridică stabilită în Uniune, desemnată în scris de către operator sau persoana împuternicită de operator în temeiul articolului 27, care reprezintă operatorul sau persoana împuternicită în ceea ce privește obligațiile lor respective care le revin în temeiul prezentului regulament;

18.

„întreprindere” înseamnă o persoană fizică sau juridică ce desfășoară o activitate economică, indiferent de forma juridică a acesteia, inclusiv parteneriate sau asociații care desfășoară în mod regulat o activitate economică;

19.

„grup de întreprinderi” înseamnă o întreprindere care exercită controlul și întreprinderile controlate de aceasta;

20.

„reguli corporatiste obligatorii” înseamnă politicile în materie de protecție a datelor cu caracter personal care trebuie respectate de un operator sau de o persoană împuternicită de operator stabilită pe teritoriul unui stat membru, în ceea ce privește transferurile sau seturile de transferuri de date cu caracter personal către un operator sau o persoană împuternicită de operator în una sau mai multe țări terțe în cadrul unui grup de întreprinderi sau al unui grup de întreprinderi implicate într-o activitate economică comună;

21.

„autoritate de supraveghere” înseamnă o autoritate publică independentă instituită de un stat membru în temeiul articolului 51;

22.

„autoritate de supraveghere vizată” înseamnă o autoritate de supraveghere care este vizată de procesul de prelucrare a datelor cu caracter personal deoarece:

(a)

operatorul sau persoana împuternicită de operator este stabilită pe teritoriul statului membru al autorității de supraveghere respective;

(b)

persoanele vizate care își au reședința în statul membru în care se află autoritatea de supraveghere respectivă sunt afectate în mod semnificativ sau sunt susceptibile de a fi afectate în mod semnificativ de prelucrare; sau

(c)

la autoritatea de supraveghere respectivă a fost depusă o plângere;

23.

„prelucrare transfrontalieră” înseamnă:

(a)

fie prelucrarea datelor cu caracter personal care are loc în contextul activităților sediilor din mai multe state membre ale unui operator sau ale unei persoane împuternicite de operator pe teritoriul Uniunii, dacă operatorul sau persoana împuternicită de operator are sedii în cel puțin două state membre; sau

(b)

fie prelucrarea datelor cu caracter personal care are loc în contextul activităților unui singur sediu al unui operator sau al unei persoane împuternicite de operator pe teritoriul Uniunii, dar care afectează în mod semnificativ sau este susceptibilă de a afecta în mod semnificativ persoane vizate din cel puțin două state membre;

24.

„obiecție relevantă și motivată” înseamnă o obiecție la un proiect de decizie în scopul de a stabili dacă există o încălcare a prezentului regulament sau dacă măsurile preconizate în ceea ce privește operatorul sau persoana împuternicită de operator respectă prezentul regulament, care demonstrează în mod clar importanța riscurilor pe care le prezintă proiectul de decizie în ceea ce privește drepturile și libertățile fundamentale ale persoanelor vizate și, după caz, libera circulație a datelor cu caracter personal în cadrul Uniunii;

▼C1

25.

„serviciile societății informaționale” înseamnă un serviciu astfel cum este definit la articolul 1 alineatul (1) litera (b) din Directiva 2015/1535/CE a Parlamentului European și a Consiliului (
1
);

▼B

26.

„organizație internațională” înseamnă o organizație și organismele sale subordonate reglementate de dreptul internațional public sau orice alt organism care este instituit printr-un acord încheiat între două sau mai multe țări sau în temeiul unui astfel de acord.

CAPITOLUL II

Principii

Articolul 5

Principii legate de prelucrarea datelor cu caracter personal

(1)

Datele cu caracter personal sunt:

(a)

prelucrate în mod legal, echitabil și transparent față de persoana vizată („legalitate, echitate și transparență”);

(b)

colectate în scopuri determinate, explicite și legitime și nu sunt prelucrate ulterior într-un mod incompatibil cu aceste scopuri; prelucrarea ulterioară în scopuri de arhivare în interes public, în scopuri de cercetare științifică sau istorică ori în scopuri statistice nu este considerată incompatibilă cu scopurile inițiale, în conformitate cu articolul 89 alineatul (1) („limitări legate de scop”);

(c)

adecvate, relevante și limitate la ceea ce este necesar în raport cu scopurile în care sunt prelucrate („reducerea la minimum a datelor”);

(d)

exacte și, în cazul în care este necesar, să fie actualizate; trebuie să se ia toate măsurile necesare pentru a se asigura că datele cu caracter personal care sunt inexacte, având în vedere scopurile pentru care sunt prelucrate, sunt șterse sau rectificate fără întârziere („exactitate”);

(e)

păstrate într-o formă care permite identificarea persoanelor vizate pe o perioadă care nu depășește perioada necesară îndeplinirii scopurilor în care sunt prelucrate datele; datele cu caracter personal pot fi stocate pe perioade mai lungi în măsura în care acestea vor fi prelucrate exclusiv în scopuri de arhivare în interes public, în scopuri de cercetare științifică sau istorică ori în scopuri statistice, în conformitate cu articolul 89 alineatul (1), sub rezerva punerii în aplicare a măsurilor de ordin tehnic și organizatoric adecvate prevăzute în prezentul regulament în vederea garantării drepturilor și libertăților persoanei vizate („limitări legate de stocare”);

(f)

prelucrate într-un mod care asigură securitatea adecvată a datelor cu caracter personal, inclusiv protecția împotriva prelucrării neautorizate sau ilegale și împotriva pierderii, a distrugerii sau a deteriorării accidentale, prin luarea de măsuri tehnice sau organizatorice corespunzătoare („integritate și confidențialitate”).

(2)

Operatorul este responsabil de respectarea alineatului (1) și poate demonstra această respectare („responsabilitate”).

Articolul 6

Legalitatea prelucrării

(1)

Prelucrarea este legală numai dacă și în măsura în care se aplică cel puțin una dintre următoarele condiții:

(a)

persoana vizată și-a dat consimțământul pentru prelucrarea datelor sale cu caracter personal pentru unul sau mai multe scopuri specifice;

(b)

prelucrarea este necesară pentru executarea unui contract la care persoana vizată este parte sau pentru a face demersuri la cererea persoanei vizate înainte de încheierea unui contract;

(c)

prelucrarea este necesară în vederea îndeplinirii unei obligații legale care îi revine operatorului;

(d)

prelucrarea este necesară pentru a proteja interesele vitale ale persoanei vizate sau ale altei persoane fizice;

(e)

prelucrarea este necesară pentru îndeplinirea unei sarcini care servește unui interes public sau care rezultă din exercitarea autorității publice cu care este învestit operatorul;

(f)

prelucrarea este necesară în scopul intereselor legitime urmărite de operator sau de o parte terță, cu excepția cazului în care prevalează interesele sau drepturile și libertățile fundamentale ale persoanei vizate, care necesită protejarea datelor cu caracter personal, în special atunci când persoana vizată este un copil.

Litera (f) din primul paragraf nu se aplică în cazul prelucrării efectuate de autorități publice în îndeplinirea atribuțiilor lor.

(2)

Statele membre pot menține sau introduce dispoziții mai specifice de adaptare a aplicării normelor prezentului regulament în ceea ce privește prelucrarea în vederea respectării alineatului (1) literele (c) și (e) prin definirea unor cerințe specifice mai precise cu privire la prelucrare și a altor măsuri de asigurare a unei prelucrări legale și echitabile, inclusiv pentru alte situații concrete de prelucrare, astfel cum este prevăzut în capitolul IX.

(3)

Temeiul pentru prelucrarea menționată la alineatul (1) literele (c) și (e) trebuie să fie prevăzut în:

(a)

dreptul Uniunii; sau

(b)

dreptul intern care se aplică operatorului.

Scopul prelucrării este stabilit pe baza respectivului temei juridic sau, în ceea ce privește prelucrarea menționată la alineatul (1) litera (e), este necesar pentru îndeplinirea unei sarcini efectuate în interes public sau în cadrul exercitării unei funcții publice atribuite operatorului. Respectivul temei juridic poate conține dispoziții specifice privind adaptarea aplicării normelor prezentului regulament, printre altele: condițiile generale care reglementează legalitatea prelucrării de către operator; tipurile de date care fac obiectul prelucrării; persoanele vizate; entitățile cărora le pot fi divulgate datele și scopul pentru care respectivele date cu caracter personal pot fi divulgate; limitările legate de scop; perioadele de stocare; și operațiunile și procedurile de prelucrare, inclusiv măsurile de asigurare a unei prelucrări legale și echitabile cum sunt cele pentru alte situații concrete de prelucrare astfel cum sunt prevăzute în capitolul IX. Dreptul Uniunii sau dreptul intern urmărește un obiectiv de interes public și este proporțional cu obiectivul legitim urmărit.

(4)

În cazul în care prelucrarea în alt scop decât cel pentru care datele cu caracter personal au fost colectate nu se bazează pe consimțământul persoanei vizate sau pe dreptul Uniunii sau dreptul intern, care constituie o măsură necesară și proporțională într-o societate democratică pentru a proteja obiectivele menționate la articolul 23 alineatul (1), operatorul, pentru a stabili dacă prelucrarea în alt scop este compatibilă cu scopul pentru care datele cu caracter personal au fost colectate inițial, ia în considerare, printre altele:

(a)

orice legătură dintre scopurile în care datele cu caracter personal au fost colectate și scopurile prelucrării ulterioare preconizate;

(b)

contextul în care datele cu caracter personal au fost colectate, în special în ceea ce privește relația dintre persoanele vizate și operator;

(c)

natura datelor cu caracter personal, în special în cazul prelucrării unor categorii speciale de date cu caracter personal, în conformitate cu articolul 9, sau în cazul în care sunt prelucrate date cu caracter personal referitoare la condamnări penale și infracțiuni, în conformitate cu articolul 10;

(d)

posibilele consecințe asupra persoanelor vizate ale prelucrării ulterioare preconizate;

(e)

existența unor garanții adecvate, care pot include criptarea sau pseudonimizarea.

Articolul 7

Condiții privind consimțământul

(1)

În cazul în care prelucrarea se bazează pe consimțământ, operatorul trebuie să fie în măsură să demonstreze că persoana vizată și-a dat consimțământul pentru prelucrarea datelor sale cu caracter personal.

(2)

În cazul în care consimțământul persoanei vizate este dat în contextul unei declarații scrise care se referă și la alte aspecte, cererea privind consimțământul trebuie să fie prezentată într-o formă care o diferențiază în mod clar de celelalte aspecte, într-o formă inteligibilă și ușor accesibilă, utilizând un limbaj clar și simplu. Nicio parte a respectivei declarații care constituie o încălcare a prezentului regulament nu este obligatorie.

(3)

Persoana vizată are dreptul să își retragă în orice moment consimțământul. Retragerea consimțământului nu afectează legalitatea prelucrării efectuate pe baza consimțământului înainte de retragerea acestuia. Înainte de acordarea consimțământului, persoana vizată este informată cu privire la acest lucru. Retragerea consimțământului se face la fel de simplu ca acordarea acestuia.

(4)

Atunci când se evaluează dacă consimțământul este dat în mod liber, se ține seama cât mai mult de faptul că, printre altele, executarea unui contract, inclusiv prestarea unui serviciu, este condiționată sau nu de consimțământul cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal care nu este necesară pentru executarea acestui contract.

Articolul 8

Condiții aplicabile în ceea ce privește consimțământul copiilor în legătură cu serviciile societății informaționale

(1)

În cazul în care se aplică articolul 6 alineatul (1) litera (a), în ceea ce privește oferirea de servicii ale societății informaționale în mod direct unui copil, prelucrarea datelor cu caracter personal ale unui copil este legală dacă copilul are cel puțin vârsta de 16 ani. Dacă copilul are sub vârsta de 16 ani, respectiva prelucrare este legală numai dacă și în măsura în care consimțământul respectiv este acordat sau autorizat de titularul răspunderii părintești asupra copilului.

Statele membre pot prevedea prin lege o vârstă inferioară în aceste scopuri, cu condiția ca acea vârstă inferioară să nu fie mai mică de 13 ani.

(2)

Operatorul depune toate eforturile rezonabile pentru a verifica în astfel de cazuri că titularul răspunderii părintești a acordat sau a autorizat consimțământul, ținând seama de tehnologiile disponibile.

(3)

Alineatul (1) nu afectează dreptul general al contractelor aplicabil în statele membre, cum ar fi normele privind valabilitatea, încheierea sau efectele unui contract în legătură cu un copil.

Articolul 9

Prelucrarea de categorii speciale de date cu caracter personal

(1)

Se interzice prelucrarea de date cu caracter personal care dezvăluie originea rasială sau etnică, opiniile politice, confesiunea religioasă sau convingerile filozofice sau apartenența la sindicate și prelucrarea de date genetice, de date biometrice pentru identificarea unică a unei persoane fizice, de date privind sănătatea sau de date privind viața sexuală sau orientarea sexuală ale unei persoane fizice.

(2)

Alineatul (1) nu se aplică în următoarele situații:

(a)

persoana vizată și-a dat consimțământul explicit pentru prelucrarea acestor date cu caracter personal pentru unul sau mai multe scopuri specifice, cu excepția cazului în care dreptul Uniunii sau dreptul intern prevede ca interdicția prevăzută la alineatul (1) să nu poată fi ridicată prin consimțământul persoanei vizate;

(b)

prelucrarea este necesară în scopul îndeplinirii obligațiilor și al exercitării unor drepturi specifice ale operatorului sau ale persoanei vizate în domeniul ocupării forței de muncă și al securității sociale și protecției sociale, în măsura în care acest lucru este autorizat de dreptul Uniunii sau de dreptul intern ori de un acord colectiv de muncă încheiat în temeiul dreptului intern care prevede garanții adecvate pentru drepturile fundamentale și interesele persoanei vizate;

(c)

prelucrarea este necesară pentru protejarea intereselor vitale ale persoanei vizate sau ale unei alte persoane fizice, atunci când persoana vizată se află în incapacitate fizică sau juridică de a-și da consimțământul;

(d)

prelucrarea este efectuată în cadrul activităților lor legitime și cu garanții adecvate de către o fundație, o asociație sau orice alt organism fără scop lucrativ și cu specific politic, filozofic, religios sau sindical, cu condiția ca prelucrarea să se refere numai la membrii sau la foștii membri ai organismului respectiv sau la persoane cu care acesta are contacte permanente în legătură cu scopurile sale și ca datele cu caracter personal să nu fie comunicate terților fără consimțământul persoanelor vizate;

(e)

prelucrarea se referă la date cu caracter personal care sunt făcute publice în mod manifest de către persoana vizată;

(f)

prelucrarea este necesară pentru constatarea, exercitarea sau apărarea unui drept în instanță sau ori de câte ori instanțele acționează în exercițiul funcției lor judiciare;

(g)

prelucrarea este necesară din motive de interes public major, în baza dreptului Uniunii sau a dreptului intern, care este proporțional cu obiectivul urmărit, respectă esența dreptului la protecția datelor și prevede măsuri corespunzătoare și specifice pentru protejarea drepturilor fundamentale și a intereselor persoanei vizate;

(h)

prelucrarea este necesară în scopuri legate de medicina preventivă sau a muncii, de evaluarea capacității de muncă a angajatului, de stabilirea unui diagnostic medical, de furnizarea de asistență medicală sau socială sau a unui tratament medical sau de gestionarea sistemelor și serviciilor de sănătate sau de asistență socială, în temeiul dreptului Uniunii sau al dreptului intern sau în temeiul unui contract încheiat cu un cadru medical și sub rezerva respectării condițiilor și garanțiilor prevăzute la alineatul (3);

(i)

prelucrarea este necesară din motive de interes public în domeniul sănătății publice, cum ar fi protecția împotriva amenințărilor transfrontaliere grave la adresa sănătății sau asigurarea de standarde ridicate de calitate și siguranță a asistenței medicale și a medicamentelor sau a dispozitivelor medicale, în temeiul dreptului Uniunii sau al dreptului intern, care prevede măsuri adecvate și specifice pentru protejarea drepturilor și libertăților persoanei vizate, în special a secretului profesional; sau

(j)

prelucrarea este necesară în scopuri de arhivare în interes public, în scopuri de cercetare științifică sau istorică ori în scopuri statistice, în conformitate cu articolul 89 alineatul (1), în baza dreptului Uniunii sau a dreptului intern, care este proporțional cu obiectivul urmărit, respectă esența dreptului la protecția datelor și prevede măsuri corespunzătoare și specifice pentru protejarea drepturilor fundamentale și a intereselor persoanei vizate.

(3)

Datele cu caracter personal menționate la alineatul (1) pot fi prelucrate în scopurile menționate la alineatul (2) litera (h) în cazul în care datele respective sunt prelucrate de către un profesionist supus obligației de păstrare a secretului profesional sau sub responsabilitatea acestuia, în temeiul dreptului Uniunii sau al dreptului intern sau în temeiul normelor stabilite de organisme naționale competente sau de o altă persoană supusă, de asemenea, unei obligații de confidențialitate în temeiul dreptului Uniunii sau al dreptului intern ori al normelor stabilite de organisme naționale competente.

(4)

Statele membre pot menține sau introduce condiții suplimentare, inclusiv restricții, în ceea ce privește prelucrarea de date genetice, date biometrice sau date privind sănătatea.

Articolul 10

Prelucrarea de date cu caracter personal referitoare la condamnări penale și infracțiuni

Prelucrarea de date cu caracter personal referitoare la condamnări penale și infracțiuni sau la măsuri de securitate conexe în temeiul articolului 6 alineatul (1) se efectuează numai sub controlul unei autorități de stat sau atunci când prelucrarea este autorizată de dreptul Uniunii sau de dreptul intern care prevede garanții adecvate pentru drepturile și libertățile persoanelor vizate. Orice registru cuprinzător al condamnărilor penale se ține numai sub controlul unei autorități de stat.

Articolul 11

Prelucrarea care nu necesită identificare

(1)

În cazul în care scopurile pentru care un operator prelucrează date cu caracter personal nu necesită sau nu mai necesită identificarea unei persoane vizate de către operator, operatorul nu are obligația de a păstra, obține sau prelucra informații suplimentare pentru a identifica persoana vizată în scopul unic al respectării prezentului regulament.

(2)

Dacă, în cazurile menționate la alineatul (1) din prezentul articol, operatorul poate demonstra că nu este în măsură să identifice persoana vizată, operatorul informează persoana vizată în mod corespunzător, în cazul în care este posibil. În astfel de cazuri, articolele 15-20 nu se aplică, cu excepția cazului în care persoana vizată, în scopul exercitării drepturilor sale în temeiul respectivelor articole, oferă informații suplimentare care permit identificarea sa.

CAPITOLUL III

Drepturile persoanei vizate

Secțiunea 1

Transparență și modalități

Articolul 12

Transparența informațiilor, a comunicărilor și a modalităților de exercitare a drepturilor persoanei vizate

(1)

Operatorul ia măsuri adecvate pentru a furniza persoanei vizate orice informații menționate la articolele 13 și 14 și orice comunicări în temeiul articolelor 15-22 și 34 referitoare la prelucrare, într-o formă concisă, transparentă, inteligibilă și ușor accesibilă, utilizând un limbaj clar și simplu, în special pentru orice informații adresate în mod specific unui copil. Informațiile se furnizează în scris sau prin alte mijloace, inclusiv, atunci când este oportun, în format electronic. La solicitarea persoanei vizate, informațiile pot fi furnizate verbal, cu condiția ca identitatea persoanei vizate să fie dovedită prin alte mijloace.

(2)

Operatorul facilitează exercitarea drepturilor persoanei vizate în temeiul articolelor 15-22. În cazurile menționate la articolul 11 alineatul (2), operatorul nu refuză să dea curs cererii persoanei vizate de a-și exercita drepturile în conformitate cu articolele 15-22, cu excepția cazului în care operatorul demonstrează că nu este în măsură să identifice persoana vizată.

(3)

Operatorul furnizează persoanei vizate informații privind acțiunile întreprinse în urma unei cereri în temeiul articolelor 15-22, fără întârzieri nejustificate și în orice caz în cel mult o lună de la primirea cererii. Această perioadă poate fi prelungită cu două luni atunci când este necesar, ținându-se seama de complexitatea și numărul cererilor. Operatorul informează persoana vizată cu privire la orice astfel de prelungire, în termen de o lună de la primirea cererii, prezentând și motivele întârzierii. În cazul în care persoana vizată introduce o cerere în format electronic, informațiile sunt furnizate în format electronic acolo unde este posibil, cu excepția cazului în care persoana vizată solicită un alt format.

(4)

Dacă nu ia măsuri cu privire la cererea persoanei vizate, operatorul informează persoana vizată, fără întârziere și în termen de cel mult o lună de la primirea cererii, cu privire la motivele pentru care nu ia măsuri și la posibilitatea de a depune o plângere în fața unei autorități de supraveghere și de a introduce o cale de atac judiciară.

(5)

Informațiile furnizate în temeiul articolelor 13 și 14 și orice comunicare și orice măsuri luate în temeiul articolelor 15-22 și 34 sunt oferite gratuit. În cazul în care cererile din partea unei persoane vizate sunt în mod vădit nefondate sau excesive, în special din cauza caracterului lor repetitiv, operatorul poate:

(a)

fie să perceapă o taxă rezonabilă ținând cont de costurile administrative pentru furnizarea informațiilor sau a comunicării sau pentru luarea măsurilor solicitate;

(b)

fie să refuze să dea curs cererii.

În aceste cazuri, operatorului îi revine sarcina de a demonstra caracterul vădit nefondat sau excesiv al cererii.

(6)

Fără a aduce atingere articolului 11, în cazul în care are îndoieli întemeiate cu privire la identitatea persoanei fizice care înaintează cererea menționată la articolele 15-21, operatorul poate solicita furnizarea de informații suplimentare necesare pentru a confirma identitatea persoanei vizate.

(7)

Informațiile care urmează să fie furnizate persoanelor vizate în temeiul articolelor 13 și 14 pot fi furnizate în combinație cu pictograme standardizate pentru a oferi într-un mod ușor vizibil, inteligibil și clar lizibil o imagine de ansamblu semnificativă asupra prelucrării avute în vedere. În cazul în care pictogramele sunt prezentate în format electronic, acestea trebuie să poată fi citite automat.

(8)

Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 92 în vederea determinării informațiilor care urmează să fie prezentate de pictograme și a procedurilor pentru furnizarea de pictograme standardizate.

Secțiunea 2

Informare și acces la date cu caracter personal

Articolul 13

Informații care se furnizează în cazul în care datele cu caracter personal sunt colectate de la persoana vizată

(1)

În cazul în care datele cu caracter personal referitoare la o persoană vizată sunt colectate de la aceasta, operatorul, în momentul obținerii acestor date cu caracter personal, furnizează persoanei vizate toate informațiile următoare:

(a)

identitatea și datele de contact ale operatorului și, după caz, ale reprezentantului acestuia;

(b)

datele de contact ale responsabilului cu protecția datelor, după caz;

(c)

scopurile în care sunt prelucrate datele cu caracter personal, precum și temeiul juridic al prelucrării;

(d)

în cazul în care prelucrarea se face în temeiul articolului 6 alineatul (1) litera (f), interesele legitime urmărite de operator sau de o parte terță;

(e)

destinatarii sau categoriile de destinatari ai datelor cu caracter personal;

(f)

dacă este cazul, intenția operatorului de a transfera date cu caracter personal către o țară terță sau o organizație internațională și existența sau absența unei decizii a Comisiei privind caracterul adecvat sau, în cazul transferurilor menționate la articolul 46 sau 47 sau la articolul 49 alineatul (1) al doilea paragraf, o trimitere la garanțiile adecvate sau corespunzătoare și la mijloacele de a obține o copie a acestora, în cazul în care acestea au fost puse la dispoziție.

(2)

În plus față de informațiile menționate la alineatul (1), în momentul în care datele cu caracter personal sunt obținute, operatorul furnizează persoanei vizate următoarele informații suplimentare necesare pentru a asigura o prelucrare echitabilă și transparentă:

(a)

perioada pentru care vor fi stocate datele cu caracter personal sau, dacă acest lucru nu este posibil, criteriile utilizate pentru a stabili această perioadă;

(b)

existența dreptului de a solicita operatorului, în ceea ce privește datele cu caracter personal referitoare la persoana vizată, accesul la acestea, rectificarea sau ștergerea acestora sau restricționarea prelucrării sau a dreptului de a se opune prelucrării, precum și a dreptului la portabilitatea datelor;

(c)

atunci când prelucrarea se bazează pe articolul 6 alineatul (1) litera (a) sau pe articolul 9 alineatul (2) litera (a), existența dreptului de a retrage consimțământul în orice moment, fără a afecta legalitatea prelucrării efectuate pe baza consimțământului înainte de retragerea acestuia;

(d)

dreptul de a depune o plângere în fața unei autorități de supraveghere;

(e)

dacă furnizarea de date cu caracter personal reprezintă o obligație legală sau contractuală sau o obligație necesară pentru încheierea unui contract, precum și dacă persoana vizată este obligată să furnizeze aceste date cu caracter personal și care sunt eventualele consecințe ale nerespectării acestei obligații;

(f)

existența unui proces decizional automatizat incluzând crearea de profiluri, menționat la articolul 22 alineatele (1) și (4), precum și, cel puțin în cazurile respective, informații pertinente privind logica utilizată și privind importanța și consecințele preconizate ale unei astfel de prelucrări pentru persoana vizată.

(3)

În cazul în care operatorul intenționează să prelucreze ulterior datele cu caracter personal într-un alt scop decât cel pentru care acestea au fost colectate, operatorul furnizează persoanei vizate, înainte de această prelucrare ulterioară, informații privind scopul secundar respectiv și orice informații suplimentare relevante, în conformitate cu alineatul (2).

(4)

Alineatele (1), (2) și (3) nu se aplică dacă și în măsura în care persoana vizată deține deja informațiile respective.

Articolul 14

Informații care se furnizează în cazul în care datele cu caracter personal nu au fost obținute de la persoana vizată

(1)

În cazul în care datele cu caracter personal nu au fost obținute de la persoana vizată, operatorul furnizează persoanei vizate următoarele informații:

(a)

identitatea și datele de contact ale operatorului și, după caz, ale reprezentantului acestuia;

(b)

datele de contact ale responsabilului cu protecția datelor, după caz;

(c)

scopurile în care sunt prelucrate datele cu caracter personal, precum și temeiul juridic al prelucrării;

(d)

categoriile de date cu caracter personal vizate;

(e)

destinatarii sau categoriile de destinatari ai datelor cu caracter personal, după caz;

(f)

dacă este cazul, intenția operatorului de a transfera date cu caracter personal către un destinatar dintr-o țară terță sau o organizație internațională și existența sau absența unei decizii a Comisiei privind caracterul adecvat sau, în cazul transferurilor menționate la articolul 46 sau 47 sau la articolul 49 alineatul (1) al doilea paragraf, o trimitere la garanțiile adecvate sau corespunzătoare și la mijloacele de a obține o copie a acestora, în cazul în care acestea au fost puse la dispoziție.

(2)

Pe lângă informațiile menționate la alineatul (1), operatorul furnizează persoanei vizate următoarele informații necesare pentru a asigura o prelucrare echitabilă și transparentă în ceea ce privește persoana vizată:

(a)

perioada pentru care vor fi stocate datele cu caracter personal sau, dacă acest lucru nu este posibil, criteriile utilizate pentru a stabili această perioadă;

(b)

în cazul în care prelucrarea se face în temeiul articolului 6 alineatul (1) litera (f), interesele legitime urmărite de operator sau de o parte terță;

(c)

existența dreptului de a solicita operatorului, în ceea ce privește datele cu caracter personal referitoare la persoana vizată, accesul la acestea, rectificarea sau ștergerea acestora sau restricționarea prelucrării și a dreptului de a se opune prelucrării, precum și a dreptului la portabilitatea datelor;

(d)

atunci când prelucrarea se bazează pe articolul 6 alineatul (1) litera (a) sau pe articolul 9 alineatul (2) litera (a), existența dreptului de a retrage consimțământul în orice moment, fără a afecta legalitatea prelucrării efectuate pe baza consimțământului înainte de retragerea acestuia;

(e)

dreptul de a depune o plângere în fața unei autorități de supraveghere;

(f)

sursa din care provin datele cu caracter personal și, dacă este cazul, dacă acestea provin din surse disponibile public;

(g)

existența unui proces decizional automatizat incluzând crearea de profiluri, menționat la articolul 22 alineatele (1) și (4), precum și, cel puțin în cazurile respective, informații pertinente privind logica utilizată și privind importanța și consecințele preconizate ale unei astfel de prelucrări pentru persoana vizată.

(3)

Operatorul furnizează informațiile menționate la alineatele (1) și (2):

(a)

într-un termen rezonabil după obținerea datelor cu caracter personal, dar nu mai mare de o lună, ținându-se seama de circumstanțele specifice în care sunt prelucrate datele cu caracter personal;

(b)

dacă datele cu caracter personal urmează să fie utilizate pentru comunicarea cu persoana vizată, cel târziu în momentul primei comunicări către persoana vizată respectivă; sau

(c)

dacă se intenționează divulgarea datelor cu caracter personal către un alt destinatar, cel mai târziu la data la care acestea sunt divulgate pentru prima oară.

(4)

În cazul în care operatorul intenționează să prelucreze ulterior datele cu caracter personal într-un alt scop decât cel pentru care acestea au fost obținute, operatorul furnizează persoanei vizate, înainte de această prelucrare ulterioară, informații privind scopul secundar respectiv și orice informații suplimentare relevante, în conformitate cu alineatul (2).

(5)

Alineatele (1)-(4) nu se aplică dacă și în măsura în care:

(a)

persoana vizată deține deja informațiile;

(b)

furnizarea acestor informații se dovedește a fi imposibilă sau ar implica eforturi disproporționate, în special în cazul prelucrării în scopuri de arhivare în interes public, în scopuri de cercetare științifică sau istorică ori în scopuri statistice, sub rezerva condițiilor și a garanțiilor prevăzute la articolul 89 alineatul (1), sau în măsura în care obligația menționată la alineatul (1) din prezentul articol este susceptibil să facă imposibilă sau să afecteze în mod grav realizarea obiectivelor prelucrării respective In astfel de cazuri, operatorul ia măsuri adecvate pentru a proteja drepturile, libertățile și interesele legitime ale persoanei vizate, inclusiv punerea informațiilor la dispoziția publicului;

(c)

obținerea sau divulgarea datelor este prevăzută în mod expres de dreptul Uniunii sau de dreptul intern sub incidența căruia intră operatorul și care prevede măsuri adecvate pentru a proteja interesele legitime ale persoanei vizate; sau

(d)

în cazul în care datele cu caracter personal trebuie să rămână confidențiale în temeiul unei obligații statutare de secret profesional reglementate de dreptul Uniunii sau de dreptul intern, inclusiv al unei obligații legale de a păstra secretul.

Articolul 15

Dreptul de acces al persoanei vizate

(1)

Persoana vizată are dreptul de a obține din partea operatorului o confirmare că se prelucrează sau nu date cu caracter personal care o privesc și, în caz afirmativ, acces la datele respective și la următoarele informații:

(a)

scopurile prelucrării;

(b)

categoriile de date cu caracter personal vizate;

(c)

destinatarii sau categoriile de destinatari cărora datele cu caracter personal le-au fost sau urmează să le fie divulgate, în special destinatari din țări terțe sau organizații internaționale;

(d)

acolo unde este posibil, perioada pentru care se preconizează că vor fi stocate datele cu caracter personal sau, dacă acest lucru nu este posibil, criteriile utilizate pentru a stabili această perioadă;

(e)

existența dreptului de a solicita operatorului rectificarea sau ștergerea datelor cu caracter personal ori restricționarea prelucrării datelor cu caracter personal referitoare la persoana vizată sau a dreptului de a se opune prelucrării;

(f)

dreptul de a depune o plângere în fața unei autorități de supraveghere;

(g)

în cazul în care datele cu caracter personal nu sunt colectate de la persoana vizată, orice informații disponibile privind sursa acestora;

(h)

existența unui proces decizional automatizat incluzând crearea de profiluri, menționat la articolul 22 alineatele (1) și (4), precum și, cel puțin în cazurile respective, informații pertinente privind logica utilizată și privind importanța și consecințele preconizate ale unei astfel de prelucrări pentru persoana vizată.

(2)

În cazul în care datele cu caracter personal sunt transferate către o țară terță sau o organizație internațională, persoana vizată are dreptul să fie informată cu privire la garanțiile adecvate în temeiul articolului 46 referitoare la transfer.

(3)

Operatorul furnizează o copie a datelor cu caracter personal care fac obiectul prelucrării. Pentru orice alte copii solicitate de persoana vizată, operatorul poate percepe o taxă rezonabilă, bazată pe costurile administrative. În cazul în care persoana vizată introduce cererea în format electronic și cu excepția cazului în care persoana vizată solicită un alt format, informațiile sunt furnizate într-un format electronic utilizat în mod curent.

(4)

Dreptul de a obține o copie menționată la alineatul (3) nu aduce atingere drepturilor și libertăților altora.

Secțiunea 3

Rectificare și ștergere

Articolul 16

Dreptul la rectificare

Persoana vizată are dreptul de a obține de la operator, fără întârzieri nejustificate, rectificarea datelor cu caracter personal inexacte care o privesc. Ținându-se seama de scopurile în care au fost prelucrate datele, persoana vizată are dreptul de a obține completarea datelor cu caracter personal care sunt incomplete, inclusiv prin furnizarea unei declarații suplimentare.

Articolul 17

Dreptul la ștergerea datelor („dreptul de a fi uitat”)

(1)

Persoana vizată are dreptul de a obține din partea operatorului ștergerea datelor cu caracter personal care o privesc, fără întârzieri nejustificate, iar operatorul are obligația de a șterge datele cu caracter personal fără întârzieri nejustificate în cazul în care se aplică unul dintre următoarele motive:

(a)

datele cu caracter personal nu mai sunt necesare pentru îndeplinirea scopurilor pentru care au fost colectate sau prelucrate;

(b)

persoana vizată își retrage consimțământul pe baza căruia are loc prelucrarea, în conformitate cu articolul 6 alineatul (1) litera (a) sau cu articolul 9 alineatul (2) litera (a), și nu există niciun alt temei juridic pentru prelucrarea;

(c)

persoana vizată se opune prelucrării în temeiul articolului 21 alineatul (1) și nu există motive legitime care să prevaleze în ceea ce privește prelucrarea sau persoana vizată se opune prelucrării în temeiul articolului 21 alineatul (2);

(d)

datele cu caracter personal au fost prelucrate ilegal;

(e)

datele cu caracter personal trebuie șterse pentru respectarea unei obligații legale care revine operatorului în temeiul dreptului Uniunii sau al dreptului intern sub incidența căruia se află operatorul;

(f)

datele cu caracter personal au fost colectate în legătură cu oferirea de servicii ale societății informaționale menționate la articolul 8 alineatul (1).

(2)

În cazul în care operatorul a făcut publice datele cu caracter personal și este obligat, în temeiul alineatului (1), să le șteargă, operatorul, ținând seama de tehnologia disponibilă și de costul implementării, ia măsuri rezonabile, inclusiv măsuri tehnice, pentru a informa operatorii care prelucrează datele cu caracter personal că persoana vizată a solicitat ștergerea de către acești operatori a oricăror linkuri către datele respective sau a oricăror copii sau reproduceri ale acestor date cu caracter personal.

▼C1

(3)

Alineatele (1) și (2) nu se aplică în măsura în care prelucrarea este necesară:

▼B

(a)

pentru exercitarea dreptului la liberă exprimare și la informare;

(b)

pentru respectarea unei obligații legale care prevede prelucrarea în temeiul dreptului Uniunii sau al dreptului intern care se aplică operatorului sau pentru îndeplinirea unei sarcini executate în interes public sau în cadrul exercitării unei autorități oficiale cu care este învestit operatorul;

(c)

din motive de interes public în domeniul sănătății publice, în conformitate cu articolul 9 alineatul (2) literele (h) și (i) și cu articolul 9 alineatul (3);

(d)

în scopuri de arhivare în interes public, în scopuri de cercetare științifică sau istorică ori în scopuri statistice, în conformitate cu articolul 89 alineatul (1), în măsura în care dreptul menționat la alineatul (1) este susceptibil să facă imposibilă sau să afecteze în mod grav realizarea obiectivelor prelucrării respective; sau

(e)

pentru constatarea, exercitarea sau apărarea unui drept în instanță.

Articolul 18

Dreptul la restricționarea prelucrării

(1)

Persoana vizată are dreptul de a obține din partea operatorului restricționarea prelucrării în cazul în care se aplică unul din următoarele cazuri:

(a)

persoana vizată contestă exactitatea datelor, pentru o perioadă care îi permite operatorului să verifice exactitatea datelor;

(b)

prelucrarea este ilegală, iar persoana vizată se opune ștergerii datelor cu caracter personal, solicitând în schimb restricționarea utilizării lor;

(c)

operatorul nu mai are nevoie de datele cu caracter personal în scopul prelucrării, dar persoana vizată i le solicită pentru constatarea, exercitarea sau apărarea unui drept în instanță; sau

(d)

persoana vizată s-a opus prelucrării în conformitate cu articolul 21 alineatul (1), pentru intervalul de timp în care se verifică dacă drepturile legitime ale operatorului prevalează asupra celor ale persoanei vizate.

(2)

În cazul în care prelucrarea a fost restricționată în temeiul alineatului (1), astfel de date cu caracter personal pot, cu excepția stocării, să fie prelucrate numai cu consimțământul persoanei vizate sau pentru constatarea, exercitarea sau apărarea unui drept în instanță sau pentru protecția drepturilor unei alte persoane fizice sau juridice sau din motive de interes public important al Uniunii sau al unui stat membru.

(3)

O persoană vizată care a obținut restricționarea prelucrării în temeiul alineatului (1) este informată de către operator înainte de ridicarea restricției de prelucrare.

Articolul 19

Obligația de notificare privind rectificarea sau ștergerea datelor cu caracter personal sau restricționarea prelucrării

Operatorul comunică fiecărui destinatar căruia i-au fost divulgate datele cu caracter personal orice rectificare sau ștergere a datelor cu caracter personal sau restricționare a prelucrării efectuate în conformitate cu articolul 16, articolul 17 alineatul (1) și articolul 18, cu excepția cazului în care acest lucru se dovedește imposibil sau presupune eforturi disproporționate. Operatorul informează persoana vizată cu privire la destinatarii respectivi dacă persoana vizată solicită acest lucru.

Articolul 20

Dreptul la portabilitatea datelor

(1)

Persoana vizată are dreptul de a primi datele cu caracter personal care o privesc și pe care le-a furnizat operatorului într-un format structurat, utilizat în mod curent și care poate fi citit automat și are dreptul de a transmite aceste date altui operator, fără obstacole din partea operatorului căruia i-au fost furnizate datele cu caracter personal, în cazul în care:

(a)

prelucrarea se bazează pe consimțământ în temeiul articolului 6 alineatul (1) litera (a) sau al articolului 9 alineatul (2) litera (a) sau pe un contract în temeiul articolului 6 alineatul (1) litera (b); și

(b)

prelucrarea este efectuată prin mijloace automate.

(2)

În exercitarea dreptului său la portabilitatea datelor în temeiul alineatului (1), persoana vizată are dreptul ca datele cu caracter personal să fie transmise direct de la un operator la altul acolo unde acest lucru este fezabil din punct de vedere tehnic.

(3)

Exercitarea dreptului menționat la alineatul (1) din prezentul articol nu aduce atingere articolului 17. Respectivul drept nu se aplică prelucrării necesare pentru îndeplinirea unei sarcini executate în interes public sau în cadrul exercitării unei autorități oficiale cu care este învestit operatorul.

(4)

Dreptul menționat la alineatul (1) nu aduce atingere drepturilor și libertăților altora.

Secțiunea 4

Dreptul la opoziție și procesul decizional individual automatizat

Articolul 21

Dreptul la opoziție

▼C1

(1)

În orice moment, persoana vizată are dreptul să se opună, din motive legate de situația particulară în care se află, prelucrării în temeiul articolului 6 alineatul (1) litera (e) sau (f), a datelor cu caracter personal care o privesc, inclusiv creării de profiluri pe baza respectivelor dispoziții. Operatorul nu mai prelucrează datele cu caracter personal, cu excepția cazului în care operatorul demonstrează că are motive legitime și imperioase care justifică prelucrarea și care prevalează asupra intereselor, drepturilor și libertăților persoanei vizate sau că scopul este constatarea, exercitarea sau apărarea unui drept în instanță.

▼B

(2)

Atunci când prelucrarea datelor cu caracter personal are drept scop marketingul direct, persoana vizată are dreptul de a se opune în orice moment prelucrării în acest scop a datelor cu caracter personal care o privesc, inclusiv creării de profiluri, în măsura în care este legată de marketingul direct respectiv.

(3)

În cazul în care persoana vizată se opune prelucrării în scopul marketingului direct, datele cu caracter personal nu mai sunt prelucrate în acest scop.

(4)

Cel târziu în momentul primei comunicări cu persoana vizată, dreptul menționat la alineatele (1) și (2) este adus în mod explicit în atenția persoanei vizate și este prezentat în mod clar și separat de orice alte informații.

(5)

În contextual utilizării serviciilor societății informaționale și în pofida Directivei 2002/58/CE, persoana vizată își poate exercita dreptul de a se opune prin mijloace automate care utilizează specificații tehnice.

(6)

În cazul în care datele cu caracter personal sunt prelucrate în scopuri de cercetare științifică sau istorică sau în scopuri statistice în conformitate cu articolul 89 alineatul (1), persoana vizată, din motive legate de situația sa particulară, are dreptul de a se opune prelucrării datelor cu caracter personal care o privesc, cu excepția cazului în care prelucrarea este necesară pentru îndeplinirea unei sarcini din motive de interes public.

Articolul 22

Procesul decizional individual automatizat, inclusiv crearea de profiluri

(1)

Persoana vizată are dreptul de a nu face obiectul unei decizii bazate exclusiv pe prelucrarea automată, inclusiv crearea de profiluri, care produce efecte juridice care privesc persoana vizată sau o afectează în mod similar într-o măsură semnificativă.

(2)

Alineatul (1) nu se aplică în cazul în care decizia:

(a)

este necesară pentru încheierea sau executarea unui contract între persoana vizată și un operator de date;

(b)

este autorizată prin dreptul Uniunii sau dreptul intern care se aplică operatorului și care prevede, de asemenea, măsuri corespunzătoare pentru protejarea drepturilor, libertăților și intereselor legitime ale persoanei vizate; sau

(c)

are la bază consimțământul explicit al persoanei vizate.

(3)

În cazurile menționate la alineatul (2) literele (a) și (c), operatorul de date pune în aplicare măsuri corespunzătoare pentru protejarea drepturilor, libertăților și intereselor legitime ale persoanei vizate, cel puțin dreptul acesteia de a obține intervenție umană din partea operatorului, de a-și exprima punctul de vedere și de a contesta decizia.

(4)

Deciziile menționate la alineatul (2) nu au la bază categoriile speciale de date cu caracter personal menționate la articolul 9 alineatul (1), cu excepția cazului în care se aplică articolul 9 alineatul (2) litera (a) sau (g) și în care au fost instituite măsuri corespunzătoare pentru protejarea drepturilor, libertăților și intereselor legitime ale persoanei vizate.

Secțiunea 5

Restricții

Articolul 23

Restricții

(1)

Dreptul Uniunii sau dreptul intern care se aplică operatorului de date sau persoanei împuternicite de operator poate restricționa printr-o măsură legislativă domeniul de aplicare al obligațiilor și al drepturilor prevăzute la articolele 12-22 și 34, precum și la articolul 5 în măsura în care dispozițiile acestuia corespund drepturilor și obligațiilor prevăzute la articolele 12-22, atunci când o astfel de restricție respectă esența drepturilor și libertăților fundamentale și constituie o măsură necesară și proporțională într-o societate democratică, pentru a asigura:

(a)

securitatea națională;

(b)

apărarea;

(c)

securitatea publică;

(d)

prevenirea, investigarea, depistarea sau urmărirea penală a infracțiunilor sau executarea sancțiunilor penale, inclusiv protejarea împotriva amenințărilor la adresa securității publice și prevenirea acestora;

(e)

alte obiective importante de interes public general ale Uniunii sau ale unui stat membru, în special un interes economic sau financiar important al Uniunii sau al unui stat membru, inclusiv în domeniile monetar, bugetar și fiscal și în domeniul sănătății publice și al securității sociale;

(f)

protejarea independenței judiciare și a procedurilor judiciare;

(g)

prevenirea, investigarea, depistarea și urmărirea penală a încălcării eticii în cazul profesiilor reglementate;

(h)

funcția de monitorizare, inspectare sau reglementare legată, chiar și ocazional, de exercitarea autorității oficiale în cazurile menționate la literele (a)-(e) și (g);

(i)

protecția persoanei vizate sau a drepturilor și libertăților altora;

(j)

punerea în aplicare a pretențiilor de drept civil.

(2)

În special, orice măsură legislativă menționată la alineatul (1) conține dispoziții specifice cel puțin, dacă este cazul, în ceea ce privește:

(a)

scopurile prelucrării sau ale categoriilor de prelucrare;

(b)

categoriile de date cu caracter personal;

(c)

domeniul de aplicare al restricțiilor introduse;

(d)

garanțiile pentru a preveni abuzurile sau accesul sau transferul ilegal;

(e)

menționarea operatorului sau a categoriilor de operatori;

(f)

perioadele de stocare și garanțiile aplicabile având în vedere natura, domeniul de aplicare și scopurile prelucrării sau ale categoriilor de prelucrare;

(g)

riscurile pentru drepturile și libertăților persoanelor vizate; și

(h)

dreptul persoanelor vizate de a fi informate cu privire la restricție, cu excepția cazului în care acest lucru poate aduce atingere scopului restricției.

CAPITOLUL IV

Operatorul și persoana împuternicită de operator

Secțiunea 1

Obligații generale

Articolul 24

Responsabilitatea operatorului

(1)

Ținând seama de natura, domeniul de aplicare, contextul și scopurile prelucrării, precum și de riscurile cu grade diferite de probabilitate și gravitate pentru drepturile și libertățile persoanelor fizice, operatorul pune în aplicare măsuri tehnice și organizatorice adecvate pentru a garanta și a fi în măsură să demonstreze că prelucrarea se efectuează în conformitate cu prezentul regulament. Respectivele măsuri se revizuiesc și se actualizează dacă este necesar.

(2)

Atunci când sunt proporționale în raport cu operațiunile de prelucrare, măsurile menționate la alineatul (1) includ punerea în aplicare de către operator a unor politici adecvate de protecție a datelor.

(3)

Aderarea la coduri de conduită aprobate, menționate la articolul 40, sau la un mecanism de certificare aprobat, menționat la articolul 42, poate fi utilizată ca element care să demonstreze respectarea obligațiilor de către operator.

Articolul 25

Asigurarea protecției datelor începând cu momentul conceperii și în mod implicit

(1)

Având în vedere stadiul actual al tehnologiei, costurile implementării, și natura, domeniul de aplicare, contextul și scopurile prelucrării, precum și riscurile cu grade diferite de probabilitate și gravitate pentru drepturile și libertățile persoanelor fizice pe care le prezintă prelucrarea, operatorul, atât în momentul stabilirii mijloacelor de prelucrare, cât și în cel al prelucrării în sine, pune în aplicare măsuri tehnice și organizatorice adecvate, cum ar fi pseudonimizarea, care sunt destinate să pună în aplicare în mod eficient principiile de protecție a datelor, precum reducerea la minimum a datelor, și să integreze garanțiile necesare în cadrul prelucrării, pentru a îndeplini cerințele prezentului regulament și a proteja drepturile persoanelor vizate.

(2)

Operatorul pune în aplicare măsuri tehnice și organizatorice adecvate pentru a asigura că, în mod implicit, sunt prelucrate numai date cu caracter personal care sunt necesare pentru fiecare scop specific al prelucrării. Respectiva obligație se aplică volumului de date colectate, gradului de prelucrare a acestora, perioadei lor de stocare și accesibilității lor. În special, astfel de măsuri asigură că, în mod implicit, datele cu caracter personal nu pot fi accesate, fără intervenția persoanei, de un număr nelimitat de persoane.

(3)

Un mecanism de certificare aprobat în conformitate cu articolul 42 poate fi utilizat drept element care să demonstreze îndeplinirea cerințelor prevăzute la alineatele (1) și (2) ale prezentului articol.

Articolul 26

Operatori asociați

(1)

În cazul în care doi sau mai mulți operatori stabilesc în comun scopurile și mijloacele de prelucrare, aceștia sunt operatori asociați. Ei stabilesc într-un mod transparent responsabilitățile fiecăruia în ceea ce privește îndeplinirea obligațiilor care le revin în temeiul prezentului regulament, în special în ceea ce privește exercitarea drepturilor persoanelor vizate și îndatoririle fiecăruia de furnizare a informațiilor prevăzute la articolele 13 și 14, prin intermediul unui acord între ei, cu excepția cazului și în măsura în care responsabilitățile operatorilor sunt stabilite în dreptul Uniunii sau în dreptul intern care se aplică acestora. Acordul poate să desemneze un punct de contact pentru persoanele vizate.

(2)

Acordul menționat la alineatul (1) reflectă în mod adecvat rolurile și raporturile respective ale operatorilor asociați față de persoanele vizate. Esența acestui acord este făcută cunoscută persoanei vizate.

(3)

Indiferent de clauzele acordului menționat la alineatul (1), persoana vizată își poate exercita drepturile în temeiul prezentului regulament cu privire la și în raport cu fiecare dintre operatori.

Articolul 27

Reprezentanții operatorilor sau ai persoanelor împuternicite de operatori care nu își au sediul în Uniune

(1)

În cazul în care se aplică articolul 3 alineatul (2), operatorul sau persoana împuternicită de operator desemnează în scris un reprezentant în Uniune.

(2)

Obligația prevăzută la alineatul (1) din prezentul articol nu se aplică:

(a)

prelucrării care are un caracter ocazional, care nu include, pe scară largă, prelucrarea unor categorii speciale de date, astfel cum se prevede la articolul 9 alineatul (1), sau prelucrarea unor date cu caracter personal referitoare la condamnări penale și infracțiuni menționată la articolul 10, și care este puțin susceptibilă de a genera un risc pentru drepturile și libertățile persoanelor, ținând cont de natura, contextul, domeniul de aplicare și scopurile prelucrării; sau

(b)

unei autorități sau unui organism public.

(3)

Reprezentantul își are sediul în unul dintre statele membre în care se află persoanele vizate ale căror date cu caracter personal sunt prelucrate în legătură cu furnizarea de bunuri și servicii sau al căror comportament este monitorizat.

(4)

Reprezentantul primește din partea operatorului sau a persoanei împuternicite de operator un mandat prin care autoritățile de supraveghere și persoanele vizate, în special, se pot adresa reprezentantului, în plus față de operator sau persoana împuternicită de operator sau în locul acestora, cu privire la toate chestiunile legate de prelucrarea, în scopul asigurării respectării prezentului regulament.

(5)

Desemnarea unui reprezentant de către operator sau persoana împuternicită de operator nu aduce atingere acțiunilor în justiție care ar putea fi introduse împotriva operatorului sau persoanei împuternicite de operator înseși.

Articolul 28

Persoana împuternicită de operator

(1)

În cazul în care prelucrarea urmează să fie realizată în numele unui operator, operatorul recurge doar la persoane împuternicite care oferă garanții suficiente pentru punerea în aplicare a unor măsuri tehnice și organizatorice adecvate, astfel încât prelucrarea să respecte cerințele prevăzute în prezentul regulament și să asigure protecția drepturilor persoanei vizate.

(2)

Persoana împuternicită de operator nu recrutează o altă persoană împuternicită de operator fără a primi în prealabil o autorizație scrisă, specifică sau generală, din partea operatorului. În cazul unei autorizații generale scrise, persoana împuternicită de operator informează operatorul cu privire la orice modificări preconizate privind adăugarea sau înlocuirea altor persoane împuternicite de operator, oferind astfel posibilitatea operatorului de a formula obiecții față de aceste modificări.

(3)

Prelucrarea de către o persoană împuternicită de un operator este reglementată printr-un contract sau alt act juridic în temeiul dreptului Uniunii sau al dreptului intern care are caracter obligatoriu pentru persoana împuternicită de operator în raport cu operatorul și care stabilește obiectul și durata prelucrării, natura și scopul prelucrării, tipul de date cu caracter personal și categoriile de persoane vizate și obligațiile și drepturile operatorului. Respectivul contract sau act juridic prevede în special că persoană împuternicită de operator:

(a)

prelucrează datele cu caracter personal numai pe baza unor instrucțiuni documentate din partea operatorului, inclusiv în ceea ce privește transferurile de date cu caracter personal către o țară terță sau o organizație internațională, cu excepția cazului în care această obligație îi revine persoanei împuternicite în temeiul dreptului Uniunii sau al dreptului intern care i se aplică; în acest caz, notifică această obligație juridică operatorului înainte de prelucrare, cu excepția cazului în care dreptul respectiv interzice o astfel de notificare din motive importante legate de interesul public;

(b)

se asigură că persoanele autorizate să prelucreze datele cu caracter personal s-au angajat să respecte confidențialitatea sau au o obligație statutară adecvată de confidențialitate;

(c)

adoptă toate măsurile necesare în conformitate cu articolul 32;

(d)

respectă condițiile menționate la alineatele (2) și (4) privind recrutarea unei alte persoane împuternicite de operator;

(e)

ținând seama de natura prelucrării, oferă asistență operatorului prin măsuri tehnice și organizatorice adecvate, în măsura în care acest lucru este posibil, pentru îndeplinirea obligației operatorului de a răspunde cererilor privind exercitarea de către persoana vizată a drepturilor prevăzute în capitolul III;

(f)

ajută operatorul să asigure respectarea obligațiilor prevăzute la articolele 32-36, ținând seama de caracterul prelucrării și informațiile aflate la dispoziția persoanei împuternicite de operator;

(g)

la alegerea operatorului, șterge sau returnează operatorului toate datele cu caracter personal după încetarea furnizării serviciilor legate de prelucrare și elimină copiile existente, cu excepția cazului în care dreptul Uniunii sau dreptul intern impune stocarea datelor cu caracter personal;

(h)

pune la dispoziția operatorului toate informațiile necesare pentru a demonstra respectarea obligațiilor prevăzute la prezentul articol, permite desfășurarea auditurilor, inclusiv a inspecțiilor, efectuate de operator sau alt auditor mandatat și contribuie la acestea.

În ceea ce privește primul paragraf litera (h), persoana împuternicită de operator informează imediat operatorul în cazul în care, în opinia sa, o instrucțiune încalcă prezentul regulament sau alte dispoziții din dreptul intern sau din dreptul Uniunii referitoare la protecția datelor.

(4)

În cazul în care o persoană împuternicită de un operator recrutează o altă persoană împuternicită pentru efectuarea de activități de prelucrare specifice în numele operatorului, aceleași obligații privind protecția datelor prevăzute în contractul sau în alt act juridic încheiat între operator și persoana împuternicită de operator, astfel cum se prevede la alineatul (3), revin celei de a doua persoane împuternicite, prin intermediul unui contract sau al unui alt act juridic, în temeiul dreptului Uniunii sau al dreptului intern, în special furnizarea de garanții suficiente pentru punerea în aplicare a unor măsuri tehnice și organizatorice adecvate, astfel încât prelucrarea să îndeplinească cerințele prezentului regulament. În cazul în care această a doua persoană împuternicită nu își respectă obligațiile privind protecția datelor, persoana împuternicită inițială rămâne pe deplin răspunzătoare față de operator în ceea ce privește îndeplinirea obligațiilor acestei a doua persoane împuternicite.

(5)

Aderarea persoanei împuternicite de operator la un cod de conduită aprobat, menționat la articolul 40, sau la un mecanism de certificare aprobat, menționat la articolul 42, poate fi utilizată ca element prin care să se demonstreze existența garanțiilor suficiente menționate la alineatele (1) și (4) din prezentul articol.

(6)

Fără a aduce atingere unui contract individual încheiat între operator și persoana împuternicită de operator, contractul sau celălalt act juridic menționat la alineatele (3) și (4) din prezentul articol se poate baza, integral sau parțial, pe clauze contractuale standard menționate la alineatele (7) și (8) din prezentul articol, inclusiv atunci când fac parte dintr-o certificare acordată operatorului sau persoanei împuternicite de operator în temeiul articolelor 42 și 43.

(7)

Comisia poate să prevadă clauze contractuale standard pentru aspectele menționate la alineatele (3) și (4) din prezentul articol și în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 93 alineatul (2).

(8)

O autoritate de supraveghere poate să adopte clauze contractuale standard pentru aspectele menționate la alineatele (3) și (4) din prezentul articol și în conformitate cu mecanismul pentru asigurarea coerenței menționat la articolul 63.

(9)

Contractul sau celălalt act juridic menționat la alineatele (3) și (4) se formulează în scris, inclusiv în format electronic.

(10)

Fără a aduce atingere articolelor 82, 83 și 84, în cazul în care o persoană împuternicită de operator încălcă prezentul regulament, prin stabilirea scopurilor și mijloacelor de prelucrare a datelor cu caracter personal, persoana împuternicită de operator este considerată a fi un operator în ceea ce privește prelucrarea respectivă.

Articolul 29

Desfășurarea activității de prelucrare sub autoritatea operatorului sau a persoanei împuternicite de operator

Persoana împuternicită de operator și orice persoană care acționează sub autoritatea operatorului sau a persoanei împuternicite de operator care are acces la date cu caracter personal nu le prelucrează decât la cererea operatorului, cu excepția cazului în care dreptul Uniunii sau dreptul intern îl obligă să facă acest lucru.

Articolul 30

Evidențele activităților de prelucrare

(1)

Fiecare operator și, după caz, reprezentantul acestuia păstrează o evidență a activităților de prelucrare desfășurate sub responsabilitatea lor. Respectiva evidență cuprinde toate următoarele informații:

(a)

numele și datele de contact ale operatorului și, după caz, ale operatorului asociat, ale reprezentantului operatorului și ale responsabilului cu protecția datelor;

(b)

scopurile prelucrării;

(c)

o descriere a categoriilor de persoane vizate și a categoriilor de date cu caracter personal;

(d)

categoriile de destinatari cărora le-au fost sau le vor fi divulgate datele cu caracter personal, inclusiv destinatarii din țări terțe sau organizații internaționale;

(e)

dacă este cazul, transferurile de date cu caracter personal către o țară terță sau o organizație internațională, inclusiv identificarea țării terțe sau a organizației internaționale respective și, în cazul transferurilor menționate la articolul 49 alineatul (1) al doilea paragraf, documentația care dovedește existența unor garanții adecvate;

(f)

acolo unde este posibil, termenele-limită preconizate pentru ștergerea diferitelor categorii de date;

(g)

acolo unde este posibil, o descriere generală a măsurilor tehnice și organizatorice de securitate menționate la articolul 32 alineatul (1).

▼C1

(2)

Fiecare persoană împuternicită de operator și, după caz, reprezentantul persoanei împuternicite de operator păstrează o evidență a tuturor categoriilor de activități de prelucrare desfășurate în numele operatorului, care cuprind:

(a)

numele și datele de contact ale persoanei sau persoanelor împuternicite de operator și ale fiecărui operator în numele căruia acționează această persoană (aceste persoane), precum și, după caz, ale reprezentantului operatorului sau ale reprezentantului persoanei împuternicite de operator, și ale responsabilului cu protecția datelor;

▼B

(b)

categoriile de activități de prelucrare desfășurate în numele fiecărui operator;

(c)

dacă este cazul, transferurile de date cu caracter personal către o țară terță sau o organizație internațională, inclusiv identificarea țării terțe sau a organizației internaționale respective și, în cazul transferurilor prevăzute la articolul 49 alineatul (1) al doilea paragraf, documentația care dovedește existența unor garanții adecvate;

(d)

acolo unde este posibil, o descriere generală a măsurilor tehnice și organizatorice de securitate menționate la articolul 32 alineatul (1).

(3)

Evidențele menționate la alineatele (1) și (2) se formulează în scris, inclusiv în format electronic.

(4)

Operatorul sau persoana împuternicită de acesta, precum și, după caz, reprezentantul operatorului sau al persoanei împuternicite de operator pun evidențele la dispoziția autorității de supraveghere, la cererea acesteia.

(5)

Obligațiile menționate la alineatele 1 și 2 nu se aplică unei întreprinderi sau organizații cu mai puțin de 250 de angajați, cu excepția cazului în care prelucrarea pe care o efectuează este susceptibilă să genereze un risc pentru drepturile și libertățile persoanelor vizate, prelucrarea nu este ocazională sau prelucrarea include categorii speciale de date, astfel cum se prevede la articolul 9 alineatul (1), sau date cu caracter personal referitoare la condamnări penale și infracțiuni, astfel cum se menționează la articolul 10.

Articolul 31

Cooperarea cu autoritatea de supraveghere

▼C1

Operatorul și persoana împuternicită de operator și, după caz, reprezentantul acestora cooperează, la cerere, cu autoritatea de supraveghere în îndeplinirea sarcinilor acesteia.

▼B

Secțiunea 2

Securitatea datelor cu caracter personal

Articolul 32

Securitatea prelucrării

(1)

Având în vedere stadiul actual al dezvoltării, costurile implementării și natura, domeniul de aplicare, contextul și scopurile prelucrării, precum și riscul cu diferite grade de probabilitate și gravitate pentru drepturile și libertățile persoanelor fizice, operatorul și persoana împuternicită de acesta implementează măsuri tehnice și organizatorice adecvate în vederea asigurării unui nivel de securitate corespunzător acestui risc, incluzând printre altele, după caz:

(a)

pseudonimizarea și criptarea datelor cu caracter personal;

(b)

capacitatea de a asigura confidențialitatea, integritatea, disponibilitatea și rezistența continue ale sistemelor și serviciilor de prelucrare;

(c)

capacitatea de a restabili disponibilitatea datelor cu caracter personal și accesul la acestea în timp util în cazul în care are loc un incident de natură fizică sau tehnică;

(d)

un proces pentru testarea, evaluarea și aprecierea periodice ale eficacității măsurilor tehnice și organizatorice pentru a garanta securitatea prelucrării.

(2)

La evaluarea nivelului adecvat de securitate, se ține seama în special de riscurile prezentate de prelucrare, generate în special, în mod accidental sau ilegal, de distrugerea, pierderea, modificarea, divulgarea neautorizată sau accesul neautorizat la datele cu caracter personal transmise, stocate sau prelucrate într-un alt mod.

(3)

Aderarea la un cod de conduită aprobat, menționat la articolul 40, sau la un mecanism de certificare aprobat, menționat la articolul 42, poate fi utilizată ca element prin care să se demonstreze îndeplinirea cerințelor prevăzute la alineatul (1) din prezentul articol.

(4)

Operatorul și persoana împuternicită de acesta iau măsuri pentru a asigura faptul că orice persoană fizică care acționează sub autoritatea operatorului sau a persoanei împuternicite de operator și care are acces la date cu caracter personal nu le prelucrează decât la cererea operatorului, cu excepția cazului în care această obligație îi revine în temeiul dreptului Uniunii sau al dreptului intern.

Articolul 33

Notificarea autorității de supraveghere în cazul încălcării securității datelor cu caracter personal

▼C1

(1)

În cazul în care are loc o încălcare a securității datelor cu caracter personal, operatorul notifică acest lucru autorității de supraveghere competente în temeiul articolului 55, fără întârzieri nejustificate și, dacă este posibil, în termen de cel mult 72 de ore de la data la care a luat cunoștință de aceasta, cu excepția cazului în care este puțin probabil să genereze un risc pentru drepturile și libertățile persoanelor fizice. În cazul în care notificarea către autoritatea de supraveghere nu are loc în termen de 72 de ore, aceasta este însoțită de o explicație motivată pentru întârziere.

▼B

(2)

Persoana împuternicită de operator înștiințează operatorul fără întârzieri nejustificate după ce ia cunoștință de o încălcare a securității datelor cu caracter personal.

(3)

Notificarea menționată la alineatul (1) cel puțin:

(a)

descrie caracterul încălcării securității datelor cu caracter personal, inclusiv, acolo unde este posibil, categoriile și numărul aproximativ al persoanelor vizate în cauză, precum și categoriile și numărul aproximativ al înregistrărilor de date cu caracter personal în cauză;

(b)

comunică numele și datele de contact ale responsabilului cu protecția datelor sau un alt punct de contact de unde se pot obține mai multe informații;

(c)

descrie consecințele probabile ale încălcării securității datelor cu caracter personal;

(d)

descrie măsurile luate sau propuse spre a fi luate de operator pentru a remedia problema încălcării securității datelor cu caracter personal, inclusiv, după caz, măsurile pentru atenuarea eventualelor sale efecte negative.

(4)

Atunci când și în măsura în care nu este posibil să se furnizeze informațiile în același timp, acestea pot fi furnizate în mai multe etape, fără întârzieri nejustificate.

(5)

Operatorul păstrează documente referitoare la toate cazurile de încălcare a securității datelor cu caracter personal, care cuprind o descriere a situației de fapt în care a avut loc încălcarea securității datelor cu caracter personal, a efectelor acesteia și a măsurilor de remediere întreprinse. Această documentație permite autorității de supraveghere să verifice conformitatea cu prezentul articol.

Articolul 34

Informarea persoanei vizate cu privire la încălcarea securității datelor cu caracter personal

(1)

În cazul în care încălcarea securității datelor cu caracter personal este susceptibilă să genereze un risc ridicat pentru drepturile și libertățile persoanelor fizice, operatorul informează persoana vizată fără întârzieri nejustificate cu privire la această încălcare.

(2)

În informarea transmisă persoanei vizate prevăzută la alineatul (1) din prezentul articol se include o descriere într-un limbaj clar și simplu a caracterului încălcării securității datelor cu caracter personal, precum și cel puțin informațiile și măsurile menționate la articolul 33 alineatul (3) literele (b), (c) și (d).

(3)

Informarea persoanei vizate menționată la alineatul (1) nu este necesară în cazul în care oricare dintre următoarele condiții este îndeplinită:

(a)

operatorul a implementat măsuri de protecție tehnice și organizatorice adecvate, iar aceste măsuri au fost aplicate în cazul datelor cu caracter personal afectate de încălcarea securității datelor cu caracter personal, în special măsuri prin care se asigură că datele cu caracter personal devin neinteligibile oricărei persoane care nu este autorizată să le acceseze, cum ar fi criptarea;

(b)

operatorul a luat măsuri ulterioare prin care se asigură că riscul ridicat pentru drepturile și libertățile persoanelor vizate menționat la alineatul (1) nu mai este susceptibil să se materializeze;

(c)

ar necesita un efort disproporționat. În această situație, se efectuează în loc o informare publică sau se ia o măsură similară prin care persoanele vizate sunt informate într-un mod la fel de eficace.

(4)

În cazul în care operatorul nu a comunicat deja încălcarea securității datelor cu caracter personal către persoana vizată, autoritatea de supraveghere, după ce a luat în considerare probabilitatea ca încălcarea securității datelor cu caracter personal să genereze un risc ridicat, poate să îi solicite acestuia să facă acest lucru sau poate decide că oricare dintre condițiile menționate la alineatul (3) sunt îndeplinite.

Secțiunea 3

Evaluarea impactului asupra protecției datelor și consultarea prealabilă

Articolul 35

Evaluarea impactului asupra protecției datelor

(1)

Având în vedere natura, domeniul de aplicare, contextul și scopurile prelucrării, în cazul în care un tip de prelucrare, în special cel bazat pe utilizarea noilor tehnologii, este susceptibil să genereze un risc ridicat pentru drepturile și libertățile persoanelor fizice, operatorul efectuează, înaintea prelucrării, o evaluare a impactului operațiunilor de prelucrare prevăzute asupra protecției datelor cu caracter personal. O evaluare unică poate aborda un set de operațiuni de prelucrare similare care prezintă riscuri ridicate similare.

(2)

La realizarea unei evaluări a impactului asupra protecției datelor, operatorul solicită avizul responsabilului cu protecția datelor, dacă acesta a fost desemnat.

(3)

Evaluarea impactului asupra protecției datelor menționată la alineatul (1) se impune mai ales în cazul:

(a)

unei evaluări sistematice și cuprinzătoare a aspectelor personale referitoare la persoane fizice, care se bazează pe prelucrarea automată, inclusiv crearea de profiluri, și care stă la baza unor decizii care produc efecte juridice privind persoana fizică sau care o afectează în mod similar într-o măsură semnificativă;

(b)

prelucrării pe scară largă a unor categorii speciale de date, menționată la articolul 9 alineatul (1), sau a unor date cu caracter personal privind condamnări penale și infracțiuni, menționată la articolul 10; sau

(c)

unei monitorizări sistematice pe scară largă a unei zone accesibile publicului.

(4)

Autoritatea de supraveghere întocmește și publică o listă a tipurilor de operațiuni de prelucrare care fac obiectul cerinței de efectuare a unei evaluări a impactului asupra protecției datelor, în conformitate cu alineatul (1). Autoritatea de supraveghere comunică aceste liste comitetului menționat la articolul 68.

(5)

Autoritatea de supraveghere poate, de asemenea, să stabilească și să pună la dispoziția publicului o listă a tipurilor de operațiuni de prelucrare pentru care nu este necesară o evaluare a impactului asupra protecției datelor. Autoritatea de supraveghere comunică aceste liste comitetului.

(6)

Înainte de adoptarea listelor menționate la alineatele (4) și (5), autoritatea de supraveghere competentă aplică mecanismul pentru asigurarea coerenței menționat la articolul 63 în cazul în care aceste liste implică activități de prelucrare care presupun furnizarea de bunuri sau prestarea de servicii către persoane vizate sau monitorizarea comportamentului acestora în mai multe state membre ori care pot afecta în mod substanțial libera circulație a datelor cu caracter personal în cadrul Uniunii.

(7)

Evaluarea conține cel puțin:

(a)

o descriere sistematică a operațiunilor de prelucrare preconizate și a scopurilor prelucrării, inclusiv, după caz, interesul legitim urmărit de operator;

(b)

o evaluare a necesității și proporționalității operațiunilor de prelucrare în legătură cu aceste scopuri;

(c)

o evaluare a riscurilor pentru drepturile și libertățile persoanelor vizate menționate la alineatul (1); și

(d)

măsurile preconizate în vederea abordării riscurilor, inclusiv garanțiile, măsurile de securitate și mecanismele menite să asigure protecția datelor cu caracter personal și să demonstreze conformitatea cu dispozițiile prezentului regulament, luând în considerare drepturile și interesele legitime ale persoanelor vizate și ale altor persoane interesate.

(8)

La evaluarea impactului operațiunilor de prelucrare efectuate de operatorii sau de persoanele împuternicite de operatori relevante, se are în vedere în mod corespunzător respectarea de către operatorii sau persoanele împuternicite respective a codurilor de conduită aprobate menționate la articolul 40, în special în vederea unei evaluări a impactului asupra protecției datelor.

(9)

Operatorul solicită, acolo unde este cazul, avizul persoanelor vizate sau al reprezentanților acestora privind prelucrarea prevăzută, fără a aduce atingere protecției intereselor comerciale sau publice ori securității operațiunilor de prelucrare.

(10)

Atunci când prelucrarea în temeiul articolului 6 alineatul (1) litera (c) sau (e) are un temei juridic în dreptul Uniunii sau al unui stat membru sub incidența căruia intră operatorul, iar dreptul respectiv reglementează operațiunea de prelucrare specifică sau setul de operațiuni specifice în cauză și deja s-a efectuat o evaluare a impactului asupra protecției datelor ca parte a unei evaluări a impactului generale în contextul adoptării respectivului temei juridic, alineatele (1)-(7) nu se aplică, cu excepția cazului în care statele membre consideră că este necesară efectuarea unei astfel de evaluări înaintea desfășurării activităților de prelucrare.

(11)

Acolo unde este necesar, operatorul efectuează o analiză pentru a evalua dacă prelucrarea are loc în conformitate cu evaluarea impactului asupra protecției datelor, cel puțin atunci când are loc o modificare a riscului reprezentat de operațiunile de prelucrare.

Articolul 36

Consultarea prealabilă

(1)

Operatorul consultă autoritatea de supraveghere înainte de prelucrarea atunci când evaluarea impactului asupra protecției datelor prevăzută la articolul 35 indică faptul că prelucrarea ar genera un risc ridicat în absența unor măsuri luate de operator pentru atenuarea riscului.

(2)

Atunci când consideră că prelucrarea prevăzută menționată la alineatul (1) ar încălca prezentul regulament, în special atunci când riscul nu a fost identificat sau atenuat într-o măsură suficientă de către operator, autoritatea de supraveghere oferă consiliere în scris operatorului și, după caz, persoanei împuternicite de operator, în cel mult opt săptămâni de la primirea cererii de consultare, și își poate utiliza oricare dintre competențele menționate la articolul 58. Această perioadă poate fi prelungită cu șase săptămâni, ținându-se seama de complexitatea prelucrării prevăzute. Autoritatea de supraveghere informează operatorul și, după caz, persoana împuternicită de operator, în termen de o lună de la primirea cererii, cu privire la orice astfel de prelungire, prezentând motivele întârzierii. Aceste perioade pot fi suspendate până când autoritatea de supraveghere a obținut informațiile pe care le-a solicitat în scopul consultării.

(3)

Atunci când consultă autoritatea de supraveghere în conformitate cu alineatul (1), operatorul îi furnizează acesteia:

(a)

dacă este cazul, responsabilitățile respective ale operatorului, ale operatorilor asociați și ale persoanelor împuternicite de operator implicate în activitățile de prelucrare, în special pentru prelucrarea în cadrul unui grup de întreprinderi;

(b)

scopurile și mijloacele prelucrării preconizate;

(c)

măsurile și garanțiile prevăzute pentru protecția drepturilor și libertăților persoanelor vizate, în conformitate cu prezentul regulament;

(d)

dacă este cazul, datele de contact ale responsabilului cu protecția datelor;

(e)

evaluarea impactului asupra protecției datelor prevăzută la articolul 35; și

(f)

orice alte informații solicitate de autoritatea de supraveghere.

(4)

Statele membre consultă autoritatea de supraveghere în cadrul procesului de pregătire a unei propuneri de măsură legislativă care urmează să fie adoptată de un parlament național sau a unei măsuri de reglementare întemeiate pe o astfel de măsură legislativă, care se referă la prelucrarea.

(5)

În pofida alineatului (1), dreptul intern poate impune operatorilor să se consulte cu autoritatea de supraveghere și să obțină în prealabil autorizarea din partea acesteia în legătură cu prelucrarea de către un operator în vederea îndeplinirii unei sarcini exercitate de acesta în interes public, inclusiv prelucrarea în legătură cu protecția socială și sănătatea publică.

Secțiunea 4

Responsabilul cu protecția datelor

Articolul 37

Desemnarea responsabilului cu protecția datelor

(1)

Operatorul și persoana împuternicită de operator desemnează un responsabil cu protecția datelor ori de câte ori:

(a)

prelucrarea este efectuată de o autoritate sau un organism public, cu excepția instanțelor care acționează în exercițiul funcției lor jurisdicționale;

(b)

activitățile principale ale operatorului sau ale persoanei împuternicite de operator constau în operațiuni de prelucrare care, prin natura, domeniul de aplicare și/sau scopurile lor, necesită o monitorizare periodică și sistematică a persoanelor vizate pe scară largă; sau

▼C1

(c)

activitățile principale ale operatorului sau ale persoanei împuternicite de operator constau în prelucrarea pe scară largă a unor categorii speciale de date în temeiul articolului 9 sau a unor date cu caracter personal referitoare la condamnări penale și infracțiuni, menționată la articolul 10.

▼B

(2)

Un grup de întreprinderi poate numi un responsabil cu protecția datelor unic, cu condiția ca responsabilul cu protecția datelor să fie ușor accesibil din fiecare întreprindere.

(3)

În cazul în care operatorul sau persoana împuternicită de operator este o autoritate publică sau un organism public, poate fi desemnat un responsabil cu protecția datelor unic pentru mai multe dintre aceste autorități sau organisme, luând în considerare structura organizatorică și dimensiunea acestora.

(4)

În alte cazuri decât cele menționate la alineatul (1), operatorul sau persoana împuternicită de operator ori asociațiile și alte organisme care reprezintă categorii de operatori sau de persoane împuternicite de operatori pot desemna sau, acolo unde dreptul Uniunii sau dreptul intern solicită acest lucru, desemnează un responsabil cu protecția datelor. Responsabilul cu protecția datelor poate să acționeze în favoarea unor astfel de asociații și alte organisme care reprezintă operatori sau persoane împuternicite de operatori.

(5)

Responsabilul cu protecția datelor este desemnat pe baza calităților profesionale și, în special, a cunoștințelor de specialitate în dreptul și practicile din domeniul protecției datelor, precum și pe baza capacității de a îndeplini sarcinile prevăzute la articolul 39.

(6)

Responsabilul cu protecția datelor poate fi un membru al personalului operatorului sau persoanei împuternicite de operator sau poate să își îndeplinească sarcinile în baza unui contract de servicii.

(7)

Operatorul sau persoana împuternicită de operator publică datele de contact ale responsabilului cu protecția datelor și le comunică autorității de supraveghere.

Articolul 38

Funcția responsabilului cu protecția datelor

(1)

Operatorul și persoana împuternicită de operator se asigură că responsabilul cu protecția datelor este implicat în mod corespunzător și în timp util în toate aspectele legate de protecția datelor cu caracter personal.

(2)

Operatorul și persoana împuternicită de operator sprijină responsabilul cu protecția datelor în îndeplinirea sarcinilor menționate la articolul 39, asigurându-i resursele necesare pentru executarea acestor sarcini, precum și accesarea datelor cu caracter personal și a operațiunilor de prelucrare, și pentru menținerea cunoștințelor sale de specialitate.

(3)

Operatorul și persoana împuternicită de operator se asigură că responsabilul cu protecția datelor nu primește niciun fel de instrucțiuni în ceea ce privește îndeplinirea acestor sarcini. Acesta nu este demis sau sancționat de către operator sau de persoana împuternicită de operator pentru îndeplinirea sarcinilor sale. Responsabilul cu protecția datelor răspunde direct în fața celui mai înalt nivel al conducerii operatorului sau persoanei împuternicite de operator.

(4)

Persoanele vizate pot contacta responsabilul cu protecția datelor cu privire la toate chestiunile legate de prelucrarea datelor lor și la exercitarea drepturilor lor în temeiul prezentului regulament.

(5)

Responsabilul cu protecția datelor are obligația de a respecta secretul sau confidențialitatea în ceea ce privește îndeplinirea sarcinilor sale, în conformitate cu dreptul Uniunii sau cu dreptul intern.

(6)

Responsabilul cu protecția datelor poate îndeplini și alte sarcini și atribuții. Operatorul sau persoana împuternicită de operator se asigură că niciuna dintre aceste sarcini și atribuții nu generează un conflict de interese.

Articolul 39

Sarcinile responsabilului cu protecția datelor

(1)

Responsabilul cu protecția datelor are cel puțin următoarele sarcini:

(a)

informarea și consilierea operatorului, sau a persoanei împuternicite de operator, precum și a angajaților care se ocupă de prelucrare cu privire la obligațiile care le revin în temeiul prezentului regulament și al altor dispoziții de drept al Uniunii sau drept intern referitoare la protecția datelor;

(b)

monitorizarea respectării prezentului regulament, a altor dispoziții de drept al Uniunii sau de drept intern referitoare la protecția datelor și a politicilor operatorului sau ale persoanei împuternicite de operator în ceea ce privește protecția datelor cu caracter personal, inclusiv alocarea responsabilităților și acțiunile de sensibilizare și de formare a personalului implicat în operațiunile de prelucrare, precum și auditurile aferente;

(c)

furnizarea de consiliere la cerere în ceea ce privește evaluarea impactului asupra protecției datelor și monitorizarea funcționării acesteia, în conformitate cu articolul 35;

(d)

cooperarea cu autoritatea de supraveghere;

(e)

asumarea rolului de punct de contact pentru autoritatea de supraveghere privind aspectele legate de prelucrare, inclusiv consultarea prealabilă menționată la articolul 36, precum și, dacă este cazul, consultarea cu privire la orice altă chestiune.

(2)

În îndeplinirea sarcinilor sale, responsabilul cu protecția datelor ține seama în mod corespunzător de riscul asociat operațiunilor de prelucrare, luând în considerare natura, domeniul de aplicare, contextul și scopurile prelucrării.

Secțiunea 5

Coduri de conduită și certificare

Articolul 40

Coduri de conduită

(1)

Statele membre, autoritățile de supraveghere, comitetul și Comisia încurajează elaborarea de coduri de conduită menite să contribuie la buna aplicare a prezentului regulament, ținând seama de caracteristicile specifice ale diverselor sectoare de prelucrare și de nevoile specifice ale microîntreprinderilor și ale întreprinderilor mici și mijlocii.

(2)

Asociațiile și alte organisme care reprezintă categorii de operatori sau de persoane împuternicite de operatori pot pregăti coduri de conduită sau le pot modifica sau extinde pe cele existente, în scopul de a specifica modul de aplicare a prezentului regulament, cum ar fi în ceea ce privește:

(a)

prelucrarea în mod echitabil și transparent;

(b)

interesele legitime urmărite de operatori în contexte specifice;

(c)

colectarea datelor cu caracter personal;

(d)

pseudonimizarea datelor cu caracter personal;

(e)

informarea publicului și a persoanelor vizate;

(f)

exercitarea drepturilor persoanelor vizate;

(g)

informarea și protejarea copiilor și modalitatea în care trebuie obținut consimțământul titularilor răspunderii părintești asupra copiilor;

(h)

măsurile și procedurile menționate la articolele 24 și 25 și măsurile de asigurare a securității prelucrării, menționate la articolul 32;

(i)

notificarea autorităților de supraveghere cu privire la încălcările securității datelor cu caracter personal și informarea persoanelor vizate cu privire la aceste încălcări;

(j)

transferul de date cu caracter personal către țări terțe sau organizații internaționale; sau

(k)

proceduri extrajudiciare și alte proceduri de soluționare a litigiilor pentru soluționarea litigiilor între operatori și persoanele vizate în ceea ce privește prelucrarea, fără a aduce atingere drepturilor persoanelor vizate, în temeiul articolelor 77 și 79.

(3)

La codurile de conduită aprobate în temeiul alineatului (5) din prezentul articol și care au o valabilitate generală în temeiul alineatului (9) din prezentul articol pot adera nu numai operatorii sau persoanele împuternicite de operatori care fac obiectul prezentului regulament, ci și operatorii sau persoanele împuternicite de operatori care nu fac obiectul prezentului regulament în temeiul articolului 3, în scopul de a oferi garanții adecvate în cadrul transferurilor de date cu caracter personal către țări terțe sau organizații internaționale în condițiile menționate la articolul 46 alineatul (2) litera (e). Acești operatori sau persoane împuternicite de operatori își asumă angajamente cu caracter obligatoriu și executoriu, prin intermediul unor instrumente contractuale sau al altor instrumente obligatorii din punct de vedere juridic, în scopul aplicării garanțiilor adecvate respective, inclusiv cu privire la drepturile persoanelor vizate.

(4)

Codul de conduită prevăzut la alineatul (2) din prezentul articol cuprinde mecanisme care permit organismului menționat la articolul 41 alineatul (1) să efectueze monitorizarea obligatorie a respectării dispozițiilor acestuia de către operatorii sau persoanele împuternicite de operatori care se angajează să îl aplice, fără a aduce atingere sarcinilor și competențelor autorităților de supraveghere care sunt competente în temeiul articolului 55 sau 56.

(5)

Asociațiile și alte organisme menționate la alineatul (2) din prezentul articol care intenționează să pregătească un cod de conduită sau să modifice sau să extindă un cod existent transmit proiectul de cod, de modificare sau de extindere autorității de supraveghere care este competentă în temeiul articolului 55. Autoritatea de supraveghere emite un aviz cu privire la conformitatea cu prezentul regulament a proiectului de cod, de modificare sau de extindere și îl aprobă în cazul în care se constată că acesta oferă garanții adecvate suficiente.

(6)

În cazul în care proiectul de cod, de modificare sau de extindere este aprobat în conformitate cu alineatul (5), iar codul de conduită în cauză nu are legătură cu activitățile de prelucrare din mai multe state membre, autoritatea de supraveghere înregistrează și publică codul.

(7)

În cazul în care un proiect de cod de conduită, de modificare sau de extindere are legătură cu activitățile de prelucrare din mai multe state membre, înainte de aprobare, autoritatea de supraveghere competentă în temeiul articolului 55 îl transmite, prin procedura menționată la articolul 63, comitetului, care emite un aviz cu privire la conformitatea cu prezentul regulament a proiectului respectiv, sau, în situația menționată la alineatul (3) din prezentul articol, oferă garanții adecvate.

(8)

În cazul în care avizul menționat la alineatul (7) confirmă conformitatea cu prezentul regulament a proiectului de cod, de modificare sau de extindere sau în cazul în care, în situația menționată la alineatul (3), oferă garanții adecvate, comitetul transmite avizul său Comisiei.

(9)

Comisia poate adopta acte de punere în aplicare pentru a decide că codul de conduită, modificarea sau extinderea aprobate care i-au fost prezentate în temeiul alineatului (8) din prezentul articol au valabilitate generală în Uniune. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare prevăzută la articolul 93 alineatul (2).

(10)

Comisia asigură publicitatea adecvată pentru codurile aprobate asupra cărora s-a decis că au valabilitate generală în conformitate cu alineatul (9).

(11)

Comitetul regrupează toate codurile de conduită, modificările și extinderile aprobate într-un registru și le pune la dispoziția publicului prin mijloace corespunzătoare.

Articolul 41

Monitorizarea codurilor de conduită aprobate

(1)

Fără a aduce atingere sarcinilor și competențelor autorității de supraveghere competente în temeiul articolelor 57 și 58, monitorizarea respectării unui cod de conduită în temeiul articolului 40 poate fi realizată de un organism care dispune de un nivel adecvat de expertiză în legătură cu obiectul codului și care este acreditat în acest scop de autoritatea de supraveghere competentă.

(2)

Un organism menționat la alineatul (1) poate fi acreditat pentru monitorizarea respectării unui cod de conduită dacă:

(a)

a demonstrat autorității de supraveghere competente, într-un mod satisfăcător, independența și expertiza sa în legătură cu obiectul codului;

(b)

a instituit proceduri care îi permit să evalueze eligibilitatea operatorilor și a persoanelor împuternicite de operatori în vederea aplicării codului, să monitorizeze respectarea de către aceștia a dispozițiilor codului și să revizuiască periodic funcționarea acestuia;

(c)

a instituit proceduri și structuri pentru tratarea plângerilor privind încălcări ale codului sau privind modul în care codul a fost sau este pus în aplicare de un operator sau o persoană împuternicită de operator, precum și pentru asigurarea transparenței acestor proceduri și structuri pentru persoanele vizate și pentru public; și

(d)

a demonstrat autorității de supraveghere competente, într-un mod satisfăcător, că sarcinile și atribuțiile sale nu creează conflicte de interese.

▼C1

(3)

Autoritatea de supraveghere competentă transmite proiectul de cerințe pentru acreditarea unui organism menționat la alineatul (1) din prezentul articol comitetului, în conformitate cu mecanismul pentru asigurarea coerenței menționat la articolul 63.

▼B

(4)

Fără a aduce atingere sarcinilor și competențelor autorității de supraveghere competente și dispozițiilor capitolului VIII, un organism menționat la alineatul (1) din prezentul articol ia măsuri corespunzătoare, sub rezerva unor garanții adecvate, în cazul încălcării codului de către un operator sau o persoană împuternicită de operator, inclusiv prin suspendarea sau excluderea respectivului operator sau a respectivei persoane din cadrul codului. Organismul în cauză informează autoritatea de supraveghere competentă cu privire la aceste măsuri și la motivele care le-au determinat.

▼C1

(5)

Autoritatea de supraveghere competentă revocă acreditarea unui organism menționat la alineatul (1) în cazul în care nu mai sunt îndeplinite cerințele pentru acreditare sau măsurile luate de organismul în cauză încalcă prezentul regulament.

▼B

(6)

Prezentul articol nu se aplică prelucrării efectuate de autorități și organisme publice.

Articolul 42

Certificare

(1)

Statele membre, autoritățile de supraveghere, comitetul și Comisia încurajează, în special la nivelul Uniunii, instituirea de mecanisme de certificare în domeniul protecției datelor, precum și de sigilii și mărci în acest domeniu, care să permită demonstrarea faptului că operațiunile de prelucrare efectuate de operatori și de persoanele împuternicite de operatori respectă prezentul regulament. Sunt luate în considerare necesitățile specifice ale microîntreprinderilor și ale întreprinderilor mici și mijlocii.

(2)

Mecanismele de certificare din domeniul protecției datelor, sigiliile sau mărcile aprobate în temeiul alineatului (5) din prezentul articol sunt instituite nu numai pentru a fi respectate de operatorii sau de persoanele împuternicite de operatori care fac obiectul prezentului regulament, ci și pentru a demonstra existența unor garanții adecvate oferite de operatorii sau de persoanele împuternicite de operatori care nu fac obiectul prezentului regulament, în temeiul articolului 3, în cadrul transferurilor de date cu caracter personal către țări terțe sau organizații internaționale în condițiile menționate la articolul 46 alineatul (2) litera (f). Acești operatori sau persoane împuternicite de operatori își asumă angajamente cu caracter obligatoriu și executoriu, prin intermediul unor instrumente contractuale sau al altor instrumente obligatorii din punct de vedere juridic, în scopul aplicării garanțiilor adecvate respective, inclusiv cu privire la drepturile persoanelor vizate.

(3)

Certificarea este voluntară și disponibilă prin intermediul unui proces transparent.

(4)

Certificarea în conformitate cu prezentul articol nu reduce responsabilitatea operatorului sau a persoanei împuternicite de operator de a respecta prezentul regulament și nu aduce atingere sarcinilor și competențelor autorităților de supraveghere care sunt competente în temeiul articolului 55 sau 56.

(5)

Organismele de certificare menționate la articolul 43 sau autoritatea de supraveghere competentă emit o certificare în temeiul prezentului articol, pe baza criteriilor aprobate de către autoritatea de supraveghere competentă respectivă în temeiul articolului 58 alineatul (3), sau de către comitet în temeiul articolului 63. În cazul în care criteriile sunt aprobate de comitet, aceasta poate duce la o certificare comună, și anume sigiliul european privind protecția datelor.

(6)

Operatorul sau persoana împuternicită de operator care supune activitățile sale de prelucrare mecanismului de certificare oferă organismului de certificare menționat la articolul 43 sau, după caz, autorității de supraveghere competente, toate informațiile necesare pentru desfășurarea procedurii de certificare, precum și accesul la activitățile de prelucrare respective.

▼C1

(7)

Certificarea este eliberată unui operator sau unei persoane împuternicite de operator pentru o perioadă maximă de trei ani și poate fi reînnoită în aceleași condiții, cu condiția ca criteriile relevante să fie îndeplinite în continuare. Certificarea este retrasă, după caz, de către organismele de certificare menționate la articolul 43 sau de către autoritatea de supraveghere competentă în cazul în care nu mai sunt îndeplinite criteriile pentru certificare.

▼B

(8)

Comitetul regrupează toate mecanismele de certificare și sigiliile și mărcile de protecție a datelor într-un registru și le pune la dispoziția publicului prin orice mijloc corespunzător.

Articolul 43

Organisme de certificare

(1)

Fără a aduce atingere sarcinilor și competențelor autorității de supraveghere competente, prevăzute la articolele 57 și 58, organismele de certificare care dispun de un nivel adecvat de competență în domeniul protecției datelor, după ce informează autoritatea de supraveghere pentru a-i permite să își exercite competențele în temeiul articolului 58 alineatul (2) litera (h), emit și reînnoiesc certificarea. Statele membre se asigură că aceste organisme de certificare sunt acreditate de către una sau amândouă dintre următoarele entități:

(a)

autoritatea de supraveghere care este competentă în temeiul articolului 55 sau 56;

(b)

organismul național de acreditare desemnat în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 765/2008 al Parlamentului European și al Consiliului (
2
) în conformitate cu standardul EN-ISO/IEC 17065/2012 și cu cerințele suplimentare stabilite de autoritatea de supraveghere care este competentă în temeiul articolului 55 sau 56.

(2)

Un organism de certificare menționat la alineatul (1) este acreditat în conformitate cu alineatul respectiv numai dacă:

(a)

a demonstrat autorității de supraveghere competente, într-un mod satisfăcător, independența și expertiza sa în legătură cu obiectul certificării;

(b)

s-a angajat să respecte criteriile menționate la articolul 42 alineatul (5) și aprobate de autoritatea de supraveghere care este competentă în temeiul articolului 55 sau 56, sau de către comitet în temeiul articolului 63;

(c)

a instituit proceduri pentru emiterea, revizuirea periodică și retragerea certificării, a sigiliilor și mărcilor din domeniul protecției datelor;

(d)

a instituit proceduri și structuri pentru tratarea plângerilor privind încălcări ale certificării sau privind modul în care certificarea a fost sau este pusă în aplicare de un operator sau o persoană împuternicită de operator, precum și pentru asigurarea transparenței acestor proceduri și structuri pentru persoanele vizate și pentru public; și

(e)

a demonstrat autorității de supraveghere competente, într-un mod satisfăcător, că sarcinile și atribuțiile sale nu creează conflicte de interese.

▼C1

(3)

Acreditarea organismelor de certificare menționate la alineatele (1) și (2) din prezentul articol se realizează pe baza cerințelor aprobate de către autoritatea de supraveghere care este competentă în temeiul articolului 55 sau 56, sau de către comitet în temeiul articolului 63. În cazul unei acreditări în temeiul alineatului (1) litera (b) din prezentul articol, aceste cerințe le completează pe cele prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 765/2008 și normele tehnice care descriu metodele și procedurile organismelor de certificare.

▼B

(4)

Organismele de certificare menționate la alineatul (1) sunt responsabile cu realizarea unei evaluări adecvate în vederea certificării sau retragerii acestei certificări, fără a aduce atingere responsabilității operatorului sau a persoanei împuternicite de operator de a respecta prezentul regulament. Acreditarea se eliberează pentru o perioadă maximă de cinci ani și poate fi reînnoită în aceleași condiții, cu condiția ca organismul de certificare să îndeplinească cerințele prevăzute în prezentul articol.

(5)

Organismele de certificare menționate la alineatul (1) transmite autorităților de supraveghere competente motivele acordării sau retragerii certificării solicitate.

▼C1

(6)

Cerințele menționate la alineatul (3) din prezentul articol și criteriile menționate la articolul 42 alineatul (5) se publică de către autoritatea de supraveghere într-o formă ușor de accesat. Autoritățile de supraveghere transmit, de asemenea, aceste cerințe și criterii comitetului.

▼B

(7)

Fără a aduce atingere dispozițiilor capitolului VIII, autoritatea de supraveghere competentă sau organismul național de acreditare revocă acreditarea acordată unui organism de certificare în temeiul alineatului (1) din prezentul articol în cazul în care nu sunt sau nu mai sunt îndeplinite condițiile pentru acreditare sau măsurile luate de organismul de acreditare încalcă prezentul regulament.

(8)

Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 92, în scopul specificării cerințelor care trebuie luate în considerare pentru mecanismele de certificare din domeniul protecției datelor, menționate la articolul 42 alineatul (1).

(9)

Comisia poate adopta acte de punere în aplicare pentru a stabili standarde tehnice pentru mecanismele de certificare și pentru sigiliile și mărcile din domeniul protecției datelor, precum și mecanisme de promovare și recunoaștere a acelor mecanisme de certificare, sigilii și mărci. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 93 alineatul (2).

CAPITOLUL V

Transferurile de date cu caracter personal către țări terțe sau organizații internaționale

Articolul 44

Principiul general al transferurilor

Orice date cu caracter personal care fac obiectul prelucrării sau care urmează a fi prelucrate după ce sunt transferate într-o țară terță sau către o organizație internațională pot fi transferate doar dacă, sub rezerva celorlalte dispoziții ale prezentului regulament, condițiile prevăzute în prezentul capitol sunt respectate de operator și de persoana împuternicită de operator, inclusiv în ceea ce privește transferurile ulterioare de date cu caracter personal din țara terță sau de la organizația internațională către o altă țară terță sau către o altă organizație internațională. Toate dispozițiile din prezentul capitol se aplică pentru a se asigura că nivelul de protecție a persoanelor fizice garantat prin prezentul regulament nu este subminat.

Articolul 45

Transferuri în temeiul unei decizii privind caracterul adecvat al nivelului de protecție

(1)

Transferul de date cu caracter personal către o țară terță sau o organizație internațională se poate realiza atunci când Comisia a decis că țara terță, un teritoriu ori unul sau mai multe sectoare specificate din acea țară terță sau organizația internațională în cauză asigură un nivel de protecție adecvat. Transferurile realizate în aceste condiții nu necesită autorizări speciale.

(2)

Atunci când evaluează caracterul adecvat al nivelului de protecție, Comisia ține seama, în special, de următoarele elemente:

(a)

statul de drept, respectarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, legislația relevantă, atât generală, cât și sectorială, inclusiv privind securitatea publică, apărarea, securitatea națională și dreptul penal, precum și accesul autorităților publice la datele cu caracter personal, precum și punerea în aplicare a acestei legislații, normele de protecție a datelor, normele profesionale și măsurile de securitate, inclusiv normele privind transferul ulterior de date cu caracter personal către o altă țară terță sau organizație internațională, care sunt respectate în țara terță respectivă sau în organizația internațională respectivă, jurisprudența, precum și existența unor drepturi efective și opozabile ale persoanelor vizate și a unor reparații efective pe cale administrativă și judiciară pentru persoanele vizate ale căror date cu caracter personal sunt transferate;

(b)

existența și funcționarea eficientă a uneia sau mai multor autorități de supraveghere independente în țara terță sau sub jurisdicția cărora intră o organizație internațională, cu responsabilitate pentru asigurarea și impunerea respectării normelor de protecție a datelor, incluzând competențe adecvate de asigurare a respectării aplicării, pentru acordarea de asistență și consiliere persoanelor vizate cu privire la exercitarea drepturilor acestora și pentru cooperarea cu autoritățile de supraveghere din statele membre; și

(c)

angajamentele internaționale la care a aderat țara terță sau organizația internațională în cauză sau alte obligații care decurg din convenții sau instrumente obligatorii din punct de vedere juridic, precum și din participarea acesteia la sisteme multilaterale sau regionale, mai ales în domeniul protecției datelor cu caracter personal.

(3)

Comisia, după ce evaluează caracterul adecvat al nivelului de protecție, poate decide, printr-un act de punere în aplicare, că o țară terță, un teritoriu sau unul sau mai multe sectoare specificate dintr-o țară terță sau o organizație internațională asigură un nivel de protecție adecvat în sensul alineatului (2) din prezentul articol. Actul de punere în aplicare prevede un mecanism de revizuire periodică, cel puțin o dată la patru ani, care ia în considerare toate evoluțiile relevante din țara terță sau organizația internațională. Actul de punere în aplicare menționează aplicarea geografică și sectorială, și, după caz, identifică autoritatea sau autoritățile de supraveghere menționate la alineatul (2) litera (b) din prezentul articol. Actul de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 93 alineatul (2).

(4)

Comisia monitorizează continuu evoluțiile din țările terțe și de la nivelul organizațiilor internaționale care ar putea afecta funcționarea deciziilor adoptate în temeiul alineatului (3) din prezentul articol și a deciziilor adoptate în temeiul articolului 25 alineatul (6) din Directiva 95/46/CE.

(5)

În cazul în care informațiile disponibile dezvăluie, în special în urma revizuirii menționate la alineatul (3) din prezentul articol, că o țară terță, un teritoriu sau un sector specificat din acea țară terță sau o organizație internațională nu mai asigură un nivel de protecție adecvat în sensul alineatului (2) din prezentul articol, Comisia, dacă este necesar, abrogă, modifică sau suspendă, prin intermediul unui act de punere în aplicare, decizia menționată la alineatul (3) din prezentul articol fără efect retroactiv. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 93 alineatul (2).

Din motive imperioase de urgență, Comisia adoptă acte de punere în aplicare imediat aplicabile în conformitate cu procedura menționată la articolul 93 alineatul (3).

(6)

Comisia inițiază consultări cu țara terță sau organizația internațională în vederea remedierii situației care a stat la baza deciziei luate în conformitate cu alineatul (5).

(7)

O decizie luată în temeiul alineatului (5) din prezentul articol nu aduce atingere transferurilor de date cu caracter personal către țara terță, un teritoriu sau unul sau mai multe sectoare specificate din acea țară terță sau către organizația internațională în cauză în conformitate cu articolele 46-49.

(8)

Comisia publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și pe site-ul său o listă a țărilor terțe, a teritoriilor și sectoarelor specificate dintr-o țară terță și a organizațiilor internaționale în cazul cărora a decis că nivelul de protecție adecvat este asigurat sau nu mai este asigurat.

(9)

Deciziile adoptate de Comisie în temeiul articolului 25 alineatul (6) din Directiva 95/46/CE rămân în vigoare până când sunt modificate, înlocuite sau abrogate de o decizie a Comisiei adoptată în conformitate cu alineatul (3) sau (5) din prezentul articol.

Articolul 46

Transferuri în baza unor garanții adecvate

(1)

În absența unei decizii în temeiul articolului 45 alineatul (3), operatorul sau persoana împuternicită de operator poate transfera date cu caracter personal către o țară terță sau o organizație internațională numai dacă operatorul sau persoana împuternicită de operator a oferit garanții adecvate și cu condiția să existe drepturi opozabile și căi de atac eficiente pentru persoanele vizate.

(2)

Garanțiile adecvate menționate la alineatul 1 pot fi furnizate fără să fie nevoie de nicio autorizație specifică din partea unei autorități de supraveghere, prin:

(a)

un instrument obligatoriu din punct de vedere juridic și executoriu între autoritățile sau organismele publice;

(b)

reguli corporatiste obligatorii în conformitate cu articolul 47;

(c)

clauze standard de protecție a datelor adoptate de Comisie în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 93 alineatul (2);

(d)

clauze standard de protecție a datelor adoptate de o autoritate de supraveghere și aprobate de Comisie în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 93 alineatul (2);

(e)

un cod de conduită aprobat în conformitate cu articolul 40, însoțit de un angajament obligatoriu și executoriu din partea operatorului sau a persoanei împuternicite de operator din țara terță de a aplica garanții adecvate, inclusiv cu privire la drepturile persoanelor vizate; sau

(f)

un mecanism de certificare aprobat în conformitate cu articolul 42, însoțit de un angajament obligatoriu și executoriu din partea operatorului sau a persoanei împuternicite de operator din țara terță de a aplica garanții adecvate, inclusiv cu privire la drepturile persoanelor vizate.

(3)

Sub rezerva autorizării din partea autorității de supraveghere competente, garanțiile adecvate menționate la alineatul (1) pot fi furnizate de asemenea, în special, prin:

(a)

clauze contractuale între operator sau persoana împuternicită de operator și operatorul, persoana împuternicită de operator sau destinatarul datelor cu caracter personal din țara terță sau organizația internațională; sau

(b)

dispoziții care urmează să fie incluse în acordurile administrative dintre autoritățile sau organismele publice, care includ drepturi opozabile și efective pentru persoanele vizate.

(4)

Autoritatea de supraveghere aplică mecanismul pentru asigurarea coerenței menționat la articolul 63, în cazurile menționate la alineatul (3) din prezentul articol.

(5)

Autorizațiile acordate de un stat membru sau de o autoritate de supraveghere în temeiul articolului 26 alineatul (2) din Directiva 95/46/CE sunt valabile până la data la care sunt modificate, înlocuite sau abrogate, dacă este necesar, de respectiva autoritate de supraveghere. Deciziile adoptate de Comisie în temeiul articolului 26 alineatul (4) din Directiva 95/46/CE rămân în vigoare până când sunt modificate, înlocuite sau abrogate, dacă este necesar, de o decizie a Comisiei adoptată în conformitate cu alineatul (2) din prezentul articol.

Articolul 47

Reguli corporatiste obligatorii

(1)

În conformitate cu mecanismul pentru asigurarea coerenței prevăzut la articolul 63, autoritatea de supraveghere competentă aprobă reguli corporatiste obligatorii, cu condiția ca acestea:

(a)

să fie obligatorii din punct de vedere juridic și să se aplice fiecărui membru vizat al grupului de întreprinderi sau al grupului de întreprinderi implicate într-o activitate economică comună, inclusiv angajaților acestuia, precum și să fie puse în aplicare de membrii în cauză;

(b)

să confere, în mod expres, drepturi opozabile persoanelor vizate în ceea ce privește prelucrarea datelor lor cu caracter personal; și

(c)

să îndeplinească cerințele prevăzute la alineatul (2).

(2)

Regulile corporatiste obligatorii menționate la alineatul (1) precizează cel puțin:

(a)

structura și datele de contact ale grupului de întreprinderi sau ale grupului de întreprinderi implicate într-o activitate economică comună și ale fiecăruia dintre membrii săi;

(b)

transferurile de date sau setul de transferuri, inclusiv categoriile de date cu caracter personal, tipul prelucrării și scopurile prelucrării, tipurile de persoane vizate afectate și identificarea țării terțe sau a țărilor terțe în cauză;

(c)

caracterul lor juridic obligatoriu, atât pe plan intern, cât și extern;

(d)

aplicarea principiilor generale în materie de protecție a datelor, în special limitarea scopului, reducerea la minimum a datelor, perioadele de stocare limitate, calitatea datelor, protecția datelor începând cu momentul conceperii și protecția implicită, temeiul juridic pentru prelucrare, prelucrarea categoriilor speciale de date cu caracter personal, măsurile de asigurare a securității datelor, precum și cerințele referitoare la transferurile ulterioare către organisme care nu fac obiectul regulilor corporatiste obligatorii;

(e)

drepturile persoanelor vizate în ceea ce privește prelucrarea și mijloacele de exercitare a acestor drepturi, inclusiv dreptul de a nu face obiectul unor decizii bazate exclusiv pe prelucrarea automată, inclusiv crearea de profiluri, în conformitate cu articolul 22, dreptul de a depune o plângere în fața autorității de supraveghere competente și în fața instanțelor competente ale statelor membre, în conformitate cu articolul 79, precum și dreptul de a obține reparații și, după caz, despăgubiri pentru încălcarea regulilor corporatiste obligatorii;

(f)

acceptarea de către operator sau de persoana împuternicită de operator, care își are sediul pe teritoriul unui stat membru, a răspunderii pentru orice încălcare a regulilor corporatiste obligatorii de către orice membru în cauză care nu își are sediul în Uniune; operatorul sau persoana împuternicită de operator este exonerat(ă) de această răspundere, integral sau parțial, numai dacă dovedește că membrul respectiv nu a fost răspunzător de evenimentul care a cauzat prejudiciul;

(g)

modul în care informațiile privind regulile corporatiste obligatorii, în special privind dispozițiile menționate la literele (d), (e) și (f) de la prezentul alineat, sunt furnizate persoanelor vizate în completarea informațiilor menționate la articolele 13 și 14;

(h)

sarcinile oricărui responsabil cu protecția datelor desemnat în conformitate cu articolul 37 sau ale oricărei alte persoane sau entități însărcinate cu monitorizarea respectării regulilor corporatiste obligatorii în cadrul grupului de întreprinderi sau al grupului de întreprinderi implicate într-o activitate economică comună, a activităților de formare și a gestionării plângerilor;

(i)

procedurile de formulare a plângerilor;

(j)

mecanismele din cadrul grupului de întreprinderi sau al grupului de întreprinderi implicate într-o activitate economică comună, menite să asigure verificarea conformității cu regulile corporatiste obligatorii. Aceste mecanisme includ auditurile privind protecția datelor și metodele de asigurare a acțiunilor corective menite să protejeze drepturile persoanei vizate. Rezultatele acestor verificări ar trebui să fie comunicate persoanei sau entității menționate la litera (h) și consiliului de administrație al întreprinderii care exercită controlul grupului de întreprinderi sau al grupului de întreprinderi implicate într-o activitate economică comună și ar trebui să fie puse la dispoziția autorității de supraveghere competente, la cerere;

(k)

mecanismele de raportare și înregistrare a modificărilor aduse regulilor și de raportare a acestor modificări autorității de supraveghere;

(l)

mecanismul de cooperare cu autoritatea de supraveghere în vederea asigurării respectării regulilor de către orice membru al grupului de întreprinderi sau al grupului de întreprinderi implicate într-o activitate economică comună, în special prin punerea la dispoziția autorității de supraveghere a rezultatelor verificărilor cu privire la măsurile menționate la punctul (j);

(m)

mecanismele de raportare către autoritatea de supraveghere competentă a oricăror cerințe legale impuse unui membru al grupului de întreprinderi sau al grupului de întreprinderi implicate într-o activitate economică comună într-o țară terță care pot avea un efect advers considerabil asupra garanțiilor furnizate prin regulile corporatiste obligatorii; și

(n)

formarea corespunzătoare în domeniul protecției datelor a personalului care are un acces permanent sau periodic la date cu caracter personal.

(3)

Comisia poate preciza formatul și procedurile pentru schimbul de informații între operatori, persoanele împuternicite de operatori și autoritățile de supraveghere pentru regulile corporatiste obligatorii în sensul prezentului articol. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare prevăzută la articolul 93 alineatul (2).

Articolul 48

Transferurile sau divulgările de informații neautorizate de dreptul Uniunii

Orice hotărâre a unei instanțe sau a unui tribunal și orice decizie a unei autorități administrative a unei țări terțe care impun unui operator sau persoanei împuternicite de operator să transfere sau să divulge date cu caracter personal poate fi recunoscută sau executată în orice fel numai dacă se bazează pe un acord internațional, cum ar fi un tratat de asistență judiciară reciprocă în vigoare între țara terță solicitantă și Uniune sau un stat membru, fără a se aduce atingere altor motive de transfer în temeiul prezentului capitol.

Articolul 49

Derogări pentru situații specifice

(1)

În absența unei decizii privind caracterul adecvat al nivelului de protecție în conformitate cu articolul 45 alineatul (3) sau a unor garanții adecvate în conformitate cu articolul 46, inclusiv a regulilor corporatiste obligatorii, un transfer sau un set de transferuri de date cu caracter personal către o țară terță sau o organizație internațională poate avea loc numai în una dintre condițiile următoare:

(a)

persoana vizată și-a exprimat în mod explicit acordul cu privire la transferul propus, după ce a fost informată asupra posibilelor riscuri pe care astfel de transferuri le pot implica pentru persoana vizată ca urmare a lipsei unei decizii privind caracterul adecvat al nivelului de protecție și a unor garanții adecvate;

(b)

transferul este necesar pentru executarea unui contract între persoana vizată și operator sau pentru aplicarea unor măsuri precontractuale adoptate la cererea persoanei vizate;

(c)

transferul este necesar pentru încheierea unui contract sau pentru executarea unui contract încheiat în interesul persoanei vizate între operator și o altă persoană fizică sau juridică;

(d)

transferul este necesar din considerente importante de interes public;

(e)

transferul este necesar pentru stabilirea, exercitarea sau apărarea unui drept în instanță;

(f)

transferul este necesar pentru protejarea intereselor vitale ale persoanei vizate sau ale altor persoane, atunci când persoana vizată nu are capacitatea fizică sau juridică de a-și exprima acordul;

(g)

transferul se realizează dintr-un registru care, potrivit dreptului Uniunii sau al dreptului intern, are scopul de a furniza informații publicului și care poate fi consultat fie de public în general, fie de orice persoană care poate face dovada unui interes legitim, dar numai în măsura în care sunt îndeplinite condițiile cu privire la consultare prevăzute de dreptul Uniunii sau de dreptul intern în acel caz specific.

În cazul în care un transfer nu ar putea să se întemeieze pe o dispoziție prevăzută la articolul 45 sau 46, inclusiv dispoziții privind reguli corporatiste obligatorii, și nu este aplicabilă niciuna dintre derogările pentru situații specifice prevăzute la primul paragraf din prezentul alineat, un transfer către o țară terță sau o organizație internațională poate avea loc numai în cazul în care transferul nu este repetitiv, se referă doar la un număr limitat de persoane vizate, este necesar în scopul realizării intereselor legitime majore urmărite de operator asupra căruia nu prevalează interesele sau drepturile și libertățile persoanei vizate și operatorul a evaluat toate circumstanțele aferente transferului de date și, pe baza acestei evaluări, a prezentat garanții corespunzătoare în ceea ce privește protecția datelor cu caracter personal. Operatorul informează autoritatea de supraveghere cu privire la transfer. Operatorul, în plus față de furnizarea informațiilor menționate la articolele 13 și 14, informează persoana vizată cu privire la transfer și la interesele legitime majore pe care le urmărește.

(2)

Transferul în temeiul alineatului (1) primul paragraf litera (g) nu implică totalitatea datelor cu caracter personal sau ansamblul categoriilor de date cu caracter personal cuprinse în registru. Atunci când registrul urmează a fi consultat de către persoane care au un interes legitim, transferul se efectuează numai la cererea persoanelor respective sau în cazul în care acestea vor fi destinatarii.

(3)

Alineatul (1) primul paragraf literele (a), (b) și (c) și paragraful al doilea nu se aplică în cazul activităților desfășurate de autoritățile publice în exercitarea competențelor lor publice.

(4)

Interesul public prevăzut la alineatul (1) primul paragraf litera (d) este recunoscut în dreptul Uniunii sau în dreptul statului membru sub incidența căruia intră operatorul.

(5)

În absența unei decizii privind caracterul adecvat al nivelului de protecție, dreptul Uniunii sau dreptul intern poate, din considerente importante de interes public, să stabilească în mod expres limite asupra transferului unor categorii specifice de date cu caracter personal către o țară terță sau o organizație internațională. Statele membre notifică aceste dispoziții Comisiei.

(6)

Operatorul sau persoana împuternicită de operator consemnează evaluarea, precum și garanțiile adecvate prevăzute la paragraful al doilea al alineatului (1) din prezentul articol, în evidențele menționate la articolul 30.

Articolul 50

Cooperarea internațională în domeniul protecției datelor cu caracter personal

În ceea ce privește țările terțe și organizațiile internaționale, Comisia și autoritățile de supraveghere iau măsurile corespunzătoare pentru:

(a)

elaborarea de mecanisme de cooperare internațională pentru a facilita asigurarea aplicării efective a legislației privind protecția datelor cu caracter personal;

(b)

acordarea de asistență internațională reciprocă în asigurarea aplicării legislației din domeniul protecției datelor cu caracter personal, inclusiv prin notificare, transferul plângerilor, asistență în investigații și schimb de informații, sub rezerva unor garanții adecvate pentru protecția datelor cu caracter personal și a altor drepturi și libertăți fundamentale;

(c)

implicarea părților interesate relevante în discuțiile și activitățile care au ca scop intensificarea cooperării internaționale în domeniul aplicării legislației privind protecția datelor cu caracter personal;

(d)

promovarea schimbului reciproc și a documentației cu privire la legislația și practicile în materie de protecție a datelor cu caracter personal, inclusiv în ceea ce privește conflictele jurisdicționale cu țările terțe.

CAPITOLUL VI

Autorități de supraveghere independente

Secțiunea 1

Statutul independent

Articolul 51

Autoritatea de supraveghere

(1)

Fiecare stat membru se asigură că una sau mai multe autorități publice independente sunt responsabile de monitorizarea aplicării prezentului regulament, în vederea protejării drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea și în vederea facilitării liberei circulații a datelor cu caracter personal în cadrul Uniunii („autoritatea de supraveghere”).

(2)

Fiecare autoritate de supraveghere contribuie la aplicarea coerentă a prezentului regulament în întreaga Uniune. În acest scop, autoritățile de supraveghere cooperează atât între ele, cât și cu Comisia, în conformitate cu capitolul VII.

(3)

În cazul în care mai multe autorități de supraveghere sunt instituite într-un stat membru, acesta desemnează autoritatea de supraveghere care reprezintă autoritățile respective în cadrul comitetului și instituie un mecanism prin care să asigure respectarea de către celelalte autorități a normelor privind mecanismul pentru asigurarea coerenței prevăzut la articolul 63.

(4)

Fiecare stat membru notifică Comisiei dispozițiile de drept pe care le adoptă în temeiul prezentului capitol până la 25 mai 2018 și, fără întârziere, orice modificare ulterioară pe care o aduce acestor dispoziții.

Articolul 52

Independență

(1)

Fiecare autoritate de supraveghere beneficiază de independență deplină în îndeplinirea sarcinilor sale și exercitarea competențelor sale în conformitate cu prezentul regulament.

(2)

Membrul sau membrii fiecărei autorități de supraveghere, în cadrul îndeplinirii sarcinilor și al exercitării competențelor sale (lor) în conformitate cu prezentul regulament, rămâne (rămân) independent (independenți) de orice influență externă directă sau indirectă și nici nu solicită, nici nu acceptă instrucțiuni de la o parte externă.

(3)

Membrul sau membrii fiecărei autorități de supraveghere se abțin de la a întreprinde acțiuni incompatibile cu atribuțiile lor, iar pe durata mandatului, nu desfășoară activități incompatibile, remunerate sau nu.

(4)

Fiecare stat membru se asigură că fiecare autoritate de supraveghere beneficiază de resurse umane, tehnice și financiare, de un sediu și de infrastructura necesară pentru îndeplinirea sarcinilor și exercitarea efectivă a competențelor sale, inclusiv a celor care urmează să fie aplicate în contextul asistenței reciproce, al cooperării și al participării în cadrul comitetului.

(5)

Fiecare stat membru se asigură că fiecare autoritate de supraveghere își selectează personalul propriu și deține personal propriu aflat sub conducerea exclusivă a membrului sau membrilor autorității de supraveghere respective.

(6)

Fiecare stat membru se asigură că fiecare autoritate de supraveghere face obiectul unui control financiar care nu aduce atingere independenței sale și că dispune de bugete anuale distincte, publice, care pot face parte din bugetul general de stat sau național.

Articolul 53

Condiții generale aplicabile membrilor autorității de supraveghere

(1)

Statele membre se asigură că fiecare membru al autorității lor de supraveghere este numit prin intermediul unei proceduri transparente:

—

de parlament;

—

de guvern;

—

de șeful statului; sau

—

de un organism independent împuternicit să facă numiri în temeiul dreptului intern.

(2)

Fiecare membru în cauză are calificările, experiența și competențele necesare, în special în domeniul protecției datelor cu caracter personal, pentru a-și putea îndeplini atribuțiile și exercita competențele.

(3)

Atribuțiile unui membru încetează în cazul expirării mandatului, în cazul demisiei sau pensionării din oficiu în conformitate cu dreptul intern relevant.

(4)

Un membru poate fi demis doar în cazuri de abateri grave sau dacă nu mai îndeplinește condițiile necesare pentru îndeplinirea atribuțiilor sale.

Articolul 54

Norme privind instituirea autorității de supraveghere

(1)

Fiecare stat membru prevede, pe cale legislativă, următoarele:

(a)

instituirea fiecărei autorități de supraveghere;

(b)

calificările și condițiile de eligibilitate necesare pentru a fi numit în calitate de membru al fiecărei autorități de supraveghere;

(c)

normele și procedurile pentru numirea membrului sau a membrilor fiecărei autorități de supraveghere;

(d)

durata mandatului membrului sau membrilor fiecărei autorități de supraveghere, de minimum patru ani, cu excepția primei numiri după 24 mai 2016, din care o parte poate fi pe o perioadă mai scurtă în cazul în care acest lucru este necesar pentru a proteja independența autorității de supraveghere printr-o procedură de numiri eșalonate;

(e)

dacă și de câte ori este eligibil pentru reînnoire mandatul membrului sau membrilor fiecărei autorități de supraveghere;

(f)

condițiile care reglementează obligațiile membrului sau membrilor și ale personalului fiecărei autorități de supraveghere, interdicții privind acțiunile, ocupațiile și beneficiile incompatibile cu acestea în cursul mandatului și după încetarea acestuia, precum și normele care reglementează încetarea contractului de angajare.

(2)

Membrul sau membrii și personalul fiecărei autorități de supraveghere au obligația, în conformitate cu dreptul Uniunii sau cu dreptul intern, de a respecta atât pe parcursul mandatului, cât și după încetarea acestuia, secretul profesional în ceea ce privește informațiile confidențiale de care au luat cunoștință în cursul îndeplinirii sarcinilor sau al exercitării competențelor lor. Pe durata mandatului lor, această obligație de păstrare a secretului profesional se aplică în special în ceea ce privește raportarea de către persoane fizice a încălcărilor prezentului regulament.

Secțiunea 2

Abilitări, sarcini și competențe

Articolul 55

Competența

(1)

Fiecare autoritate de supraveghere are competența să îndeplinească sarcinile și să exercite competențele care îi sunt conferite în conformitate cu prezentul regulament pe teritoriul statului membru de care aparține.

(2)

►C1

În cazul în care prelucrarea este efectuată de autorități publice sau de organisme private care acționează pe baza articolului 6 alineatul (1) litera (c) sau (e), autoritatea de supraveghere din statul membru respectiv are competență. În astfel de cazuri, articolul 56 nu se aplică. ◄

(3)

Autoritățile de supraveghere nu sunt competente să supravegheze operațiunile de prelucrare ale instanțelor care acționează în exercițiul funcției lor judiciare.

Articolul 56

Competența autorității de supraveghere principale

(1)

Fără a aduce atingere articolului 55, autoritatea de supraveghere a sediului principal sau a sediului unic al operatorului sau al persoanei împuternicite de operator este competentă să acționeze în calitate de autoritate de supraveghere principală pentru prelucrarea transfrontalieră efectuată de respectivul operator sau respectiva persoană împuternicită în cauză în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 60.

(2)

Prin derogare de la alineatul (1), fiecare autoritate de supraveghere este competentă să trateze o plângere depusă în atenția sa sau o eventuală încălcare a prezentului regulament, în cazul în care obiectul acesteia se referă numai la un sediu aflat în statul său membru sau afectează în mod semnificativ persoane vizate numai în statul său membru.

(3)

În cazurile menționate la alineatul (2) din prezentul articol, autoritatea de supraveghere informează fără întârziere autoritatea de supraveghere principală cu privire la această chestiune. În termen de trei săptămâni de la momentul informării, autoritatea de supraveghere principală decide dacă tratează sau nu cazul respectiv în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 60, luând în considerare dacă există sau nu un sediu al operatorului sau al persoanei împuternicite de operator pe teritoriul statului membru a cărui autoritate de supraveghere a informat-o.

(4)

În cazul în care autoritatea de supraveghere principală decide să trateze cazul, se aplică procedura prevăzută la articolul 60. Autoritatea de supraveghere care a informat autoritatea de supraveghere principală poate înainta un proiect de decizie acesteia din urmă. Autoritatea de supraveghere principală ține seama în cea mai mare măsură posibilă de proiectul respectiv atunci când pregătește proiectul de decizie prevăzut la articolul 60 alineatul (3).

(5)

În cazul în care autoritatea de supraveghere principală decide să nu trateze cazul, autoritatea de supraveghere care a informat autoritatea de supraveghere principală tratează cazul în conformitate cu articolele 61 și 62.

(6)

Autoritatea de supraveghere principală este singurul interlocutor al operatorului sau al persoanei împuternicite de operator în ceea ce privește prelucrarea transfrontalieră efectuată de respectivul operator sau de respectiva persoană împuternicită de operator.

Articolul 57

Sarcini

(1)

Fără a aduce atingere altor sarcini stabilite în temeiul prezentului regulament, fiecare autoritate de supraveghere, pe teritoriul său:

(a)

monitorizează și asigură aplicarea prezentului regulament;

(b)

promovează acțiuni de sensibilizare și de înțelegere în rândul publicului a riscurilor, normelor, garanțiilor și drepturilor în materie de prelucrare. Se acordă atenție specială activităților care se adresează în mod specific copiilor;

(c)

oferă consiliere, în conformitate cu dreptul intern, parlamentului național, guvernului și altor instituții și organisme cu privire la măsurile legislative și administrative referitoare la protecția drepturilor și libertăților persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea;

(d)

promovează acțiuni de sensibilizare a operatorilor și a persoanelor împuternicite de aceștia cu privire la obligațiile care le revin în temeiul prezentului regulament;

(e)

la cerere, furnizează informații oricărei persoane vizate în legătură cu exercitarea drepturilor sale în conformitate cu prezentul regulament și, dacă este cazul, cooperează cu autoritățile de supraveghere din alte state membre în acest scop;

(f)

tratează plângerile depuse de o persoană vizată, un organism, o organizație sau o asociație în conformitate cu articolul 80 și investighează într-o măsură adecvată obiectul plângerii și informează reclamantul cu privire la evoluția și rezultatul investigației, într-un termen rezonabil, în special dacă este necesară efectuarea unei investigații mai amănunțite sau coordonarea cu o altă autoritate de supraveghere;

(g)

cooperează, inclusiv prin schimb de informații, cu alte autorități de supraveghere și își oferă asistență reciprocă pentru a asigura coerența aplicării și respectării prezentului regulament;

(h)

desfășoară investigații privind aplicarea prezentului regulament, inclusiv pe baza unor informații primite de la o altă autoritate de supraveghere sau de la o altă autoritate publică;

(i)

monitorizează evoluțiile relevante, în măsura în care acestea au impact asupra protecției datelor cu caracter personal, în special evoluția tehnologiilor informației și comunicațiilor și a practicilor comerciale;

(j)

adoptă clauze contractuale standard menționate la articolul 28 alineatul (8) și la articolul 46 alineatul (2) litera (d);

(k)

întocmește și menține la zi o listă în legătură cu cerința privind evaluarea impactului asupra protecției datelor, în conformitate cu articolul 35 alineatul (4);

(l)

oferă consiliere cu privire la operațiunile de prelucrare menționate la articolul 36 alineatul (2);

(m)

încurajează elaborarea de coduri de conduită în conformitate cu articolul 40 alineatul (1), își dă avizul cu privire la acestea și le aprobă pe cele care oferă suficiente garanții, în conformitate cu articolul 40 alineatul (5);

(n)

încurajează stabilirea unor mecanisme de certificare, precum și a unor sigilii și mărci în domeniul protecției datelor în conformitate cu articolul 42 alineatul (1) și aprobă criteriile de certificare în conformitate cu articolul 42 alineatul (5);

(o)

acolo unde este cazul, efectuează o revizuire periodică a certificărilor acordate, în conformitate cu articolul 42 alineatul (7);

▼C1

(p)

elaborează și publică cerințele de acreditare a unui organism de monitorizare a codurilor de conduită în conformitate cu articolul 41 și a unui organism de certificare în conformitate cu articolul 43;

▼B

(q)

coordonează procedura de acreditare a unui organism de monitorizare a codurilor de conduită în conformitate cu articolul 41 și a unui organism de certificare în conformitate cu articolul 43;

(r)

autorizează clauzele și dispozițiile contractuale menționate la articolul 46 alineatul (3);

(s)

aprobă regulile corporatiste obligatorii în conformitate cu articolul 47;

(t)

contribuie la activitățile comitetului;

(u)

menține la zi evidențe interne privind încălcările prezentului regulament și măsurile luate, în special avertismentele emise și sancțiunile impuse în conformitate cu articolul 58 alineatul (2); și

(v)

îndeplinește orice alte sarcini legate de protecția datelor cu caracter personal.

(2)

Fiecare autoritate de supraveghere facilitează depunerea plângerilor menționate la alineatul (1) litera (f) prin măsuri precum punerea la dispoziție a unui formular de depunere a plângerii care să poată fi completat inclusiv în format electronic, fără a exclude alte mijloace de comunicare.

(3)

Îndeplinirea sarcinilor fiecărei autorități de supraveghere este gratuită pentru persoana vizată și, după caz, pentru responsabilul cu protecția datelor.

(4)

În cazul în care cererile sunt în mod vădit nefondate sau excesive, în special din cauza caracterului lor repetitiv, autoritatea de supraveghere poate percepe o taxă rezonabilă, bazată pe costurile administrative, sau poate refuza să le trateze. Sarcina de a demonstra caracterul evident nefondat sau excesiv al cererii revine autorității de supraveghere.

Articolul 58

Competențe

(1)

Fiecare autoritate de supraveghere are toate următoarele competențe de investigare:

(a)

de a da dispoziții operatorului și persoanei împuternicite de operator și, după caz, reprezentantului operatorului sau al persoanei împuternicite de operator să furnizeze orice informații pe care autoritatea de supraveghere le solicită în vederea îndeplinirii sarcinilor sale;

(b)

de a efectua investigații sub formă de audituri privind protecția datelor;

(c)

de a efectua o revizuire a certificărilor acordate în temeiul articolului 42 alineatul (7);

(d)

de a notifica operatorul sau persoana împuternicită de operator cu privire la presupusa încălcare a prezentului regulament;

(e)

de a obține, din partea operatorului și a persoanei împuternicite de operator, accesul la toate datele cu caracter personal și la toate informațiile necesare pentru îndeplinirea sarcinilor sale;

(f)

de a obține accesul la oricare dintre incintele operatorului și ale persoanei împuternicite de operator, inclusiv la orice echipamente și mijloace de prelucrare a datelor, în conformitate cu dreptul Uniunii sau cu dreptul procesual intern.

(2)

Fiecare autoritate de supraveghere are toate următoarele competențe corective:

(a)

de a emite avertizări în atenția unui operator sau a unei persoane împuternicite de operator cu privire la posibilitatea ca operațiunile de prelucrare prevăzute să încalce dispozițiile prezentului regulament;

▼C1

(b)

de a emite avertismente adresate unui operator sau unei persoane împuternicite de operator în cazul în care operațiunile de prelucrare au încălcat dispozițiile prezentului regulament;

▼B

(c)

de a da dispoziții operatorului sau persoanei împuternicite de operator să respecte cererile persoanei vizate de a-și exercita drepturile în temeiul prezentului regulament;

(d)

de a da dispoziții operatorului sau persoanei împuternicite de operator să asigure conformitatea operațiunilor de prelucrare cu dispozițiile prezentului regulament, specificând, după caz, modalitatea și termenul-limită pentru aceasta;

(e)

de a obliga operatorul să informeze persoana vizată cu privire la o încălcare a protecției datelor cu caracter personal;

(f)

de a impune o limitare temporară sau definitivă, inclusiv o interdicție asupra prelucrării;

(g)

de a dispune rectificarea sau ștergerea datelor cu caracter personal sau restricționarea prelucrării, în temeiul articolelor 16, 17 și 18, precum și notificarea acestor acțiuni destinatarilor cărora le-au fost divulgate datele cu caracter personal, în conformitate cu articolul 17 alineatul (2) și cu articolul 19;

(h)

de a retrage o certificare sau de a obliga organismul de certificare să retragă o certificare eliberată în temeiul articolul 42 și 43 sau de a obliga organismul de certificare să nu elibereze o certificare în cazul în care cerințele de certificare nu sunt sau nu mai sunt îndeplinite;

(i)

de a impune amenzi administrative în conformitate cu articolul 83, în completarea sau în locul măsurilor menționate la prezentul alineat, în funcție de circumstanțele fiecărui caz în parte;

(j)

de a dispune suspendarea fluxurilor de date către un destinatar dintr-o țară terță sau către o organizație internațională.

(3)

Fiecare autoritate de supraveghere are toate următoarele competențe de autorizare și de consiliere:

(a)

de a oferi consiliere operatorului în conformitate cu procedura de consultare prealabilă menționată la articolul 36;

(b)

de a emite avize, din proprie inițiativă sau la cerere, parlamentului național, guvernului statului membru sau, în conformitate cu dreptul intern, altor instituții și organisme, precum și publicului, cu privire la orice aspect legat de protecția datelor cu caracter personal;

(c)

de a autoriza prelucrarea menționată la articolul 36 alineatul (5), în cazul în care dreptul statului membru prevede o astfel de autorizare prealabilă;

(d)

de a emite un aviz și de a aproba proiectele de coduri de conduită, în conformitate cu articolul 40 alineatul (5);

(e)

de a acredita organismele de certificare în conformitate cu articolul 43;

(f)

de a emite certificări și de a aproba criterii de certificare în conformitate cu articolul 42 alineatul (5);

(g)

de a adopta clauzele standard în materie de protecție a datelor menționate la articolul 28 alineatul (8) și la articolul 46 alineatul (2) litera (d);

(h)

de a autoriza clauzele contractuale menționate la articolul 46 alineatul (3) litera (a);

(i)

de a autoriza acordurile administrative menționate la articolul 46 alineatul (3) litera (b); și

(j)

de a aproba reguli corporatiste obligatorii în conformitate cu articolul 47.

(4)

Exercitarea competențelor conferite autorității de supraveghere în temeiul prezentului articol face obiectul unor garanții adecvate, inclusiv căi de atac judiciare eficiente și procese echitabile, prevăzute în dreptul Uniunii și în dreptul intern în conformitate cu carta.

(5)

Fiecare stat membru prevede, pe cale legislativă, faptul că autoritatea sa de supraveghere are competența de a aduce în fața autorităților judiciare cazurile de încălcare a prezentului regulament și, după caz, de a iniția sau de a se implica într-un alt mod în proceduri judiciare, în scopul de a asigura aplicarea dispozițiilor prezentului regulament.

(6)

Fiecare stat membru poate să prevadă în dreptul său faptul că autoritatea sa de supraveghere are competențe suplimentare, în afara celor menționate la alineatele (1), (2) și (3). Exercitarea acestor competențe nu afectează modul de operare eficientă a capitolului VII.

Articolul 59

Rapoarte de activitate

Fiecare autoritate de supraveghere întocmește un raport anual cu privire la activitățile sale, care poate include o listă a tipurilor de încălcări notificate și a tipurilor de măsuri luate în conformitate cu articolul 58 alineatul (2). Rapoartele se transmit parlamentului național, guvernului și altor autorități desemnate prin dreptul intern. Acestea se pun la dispoziția publicului, a Comisiei și a comitetului.

CAPITOLUL VII

Cooperare și coerență

Secțiunea 1

Cooperare

Articolul 60

Cooperarea dintre autoritatea de supraveghere principală și celelalte autorități de supraveghere vizate

(1)

Autoritatea de supraveghere principală cooperează cu celelalte autorități de supraveghere vizate, în conformitate cu prezentul articol, în încercarea de a ajunge la un consens. Autoritatea de supraveghere principală și autoritățile de supraveghere vizate își comunică reciproc toate informațiile relevante.

(2)

Autoritatea de supraveghere principală poate solicita în orice moment altor autorități de supraveghere vizate să ofere asistență reciprocă în temeiul articolului 61 și poate desfășura operațiuni comune în temeiul articolului 62, în special în vederea efectuării de investigații sau a monitorizării punerii în aplicare a unei măsuri referitoare la un operator sau o persoană împuternicită de operator, stabilit(ă) în alt stat membru.

(3)

Autoritatea de supraveghere principală comunică fără întârziere informațiile relevante referitoare la această chestiune celorlalte autorități de supraveghere vizate. Autoritatea de supraveghere principală transmite fără întârziere un proiect de decizie celorlalte autorități de supraveghere vizate, pentru a obține avizul lor, și ține seama în mod corespunzător de opiniile acestora.

(4)

În cazul în care oricare dintre celelalte autorități de supraveghere vizate exprimă, în termen de patru săptămâni după ce a fost consultată în conformitate cu alineatul (3) din prezentul articol, o obiecție relevantă și motivată la proiectul de decizie, autoritatea de supraveghere principală, în cazul în care nu dă curs obiecției relevante și motivate sau consideră că obiecția nu este relevantă sau motivată, sesizează mecanismul pentru asigurarea coerenței menționat la articolul 63.

(5)

În cazul în care intenționează să dea curs obiecției relevante și motivate formulate, autoritatea de supraveghere principală transmite celorlalte autorități de supraveghere vizate un proiect revizuit de decizie pentru a obține avizul acestora. Acest proiect revizuit de decizie face obiectul procedurii menționate la alineatul (4) pe parcursul unei perioade de două săptămâni.

(6)

În cazul în care niciuna dintre celelalte autorități de supraveghere vizate nu a formulat obiecții la proiectul de decizie transmis de autoritatea de supraveghere principală în termenul menționat la alineatele (4) și (5), se consideră că autoritatea de supraveghere principală și autoritățile de supraveghere vizate sunt de acord cu proiectul de decizie respectiv, care devine obligatoriu pentru acestea.

(7)

Autoritatea de supraveghere principală adoptă decizia și o notifică sediului principal sau sediului unic al operatorului sau al persoanei împuternicite de operator, după caz, și informează celelalte autorități de supraveghere vizate și comitetul cu privire la decizia în cauză, incluzând un rezumat al elementelor și motivelor relevante. Autoritatea de supraveghere la care a fost depusă plângerea informează reclamantul cu privire la decizie.

(8)

Prin derogare de la alineatul (7), în cazul în care o plângere este refuzată sau respinsă, autoritatea de supraveghere la care s-a depus plângerea adoptă decizia, o notifică reclamantului și informează operatorul cu privire la acest lucru.

(9)

În cazul în care autoritatea de supraveghere principală și autoritățile de supraveghere vizate sunt de acord să refuze sau să respingă anumite părți ale unei plângeri și să dea curs altor părți ale plângerii respective, se adoptă o decizie separată pentru fiecare dintre aceste părți. Autoritatea de supraveghere principală adoptă decizia pentru partea care vizează acțiunile referitoare la operator, o notifică sediului principal sau sediului unic al operatorului sau al persoanei împuternicite de operator de pe teritoriul statului membru în cauză și informează reclamantul cu privire la acest lucru, în timp ce autoritatea de supraveghere a reclamantului adoptă decizia pentru partea care vizează refuzarea sau respingerea plângerii respective, o notifică reclamantului și informează operatorul sau persoana împuternicită de operator cu privire la acest lucru.

(10)

În urma notificării deciziei autorității de supraveghere principale în temeiul alineatelor (7) și (9), operatorul sau persoana împuternicită de operator ia măsurile necesare pentru a se asigura că activitățile de prelucrare sunt în conformitate cu decizia în toate sediile sale din Uniune. Operatorul sau persoana împuternicită de operator notifică măsurile luate în vederea respectării deciziei autorității de supraveghere principale, care informează celelalte autorități de supraveghere vizate.

(11)

În cazul în care, în circumstanțe excepționale, o autoritate de supraveghere vizată are motive să considere că există o nevoie urgentă de a acționa în vederea protejării intereselor persoanelor vizate, se aplică procedura de urgență prevăzută la articolul 66.

(12)

Autoritatea de supraveghere principală și celelalte autorități de supraveghere vizate își furnizează reciproc informațiile solicitate în temeiul prezentului articol, pe cale electronică, utilizând un formular standard.

Articolul 61

Asistență reciprocă

(1)

Autoritățile de supraveghere își furnizează reciproc informații relevante și asistență pentru a pune în aplicare prezentul regulament în mod coerent și instituie măsuri de cooperare eficace între ele. Asistența reciprocă se referă, în special, la cereri de informații și măsuri de supraveghere, cum ar fi cereri privind autorizări și consultări prealabile, inspecții și investigații.

(2)

Fiecare autoritate de supraveghere ia toate măsurile corespunzătoare necesare pentru a răspunde unei cererii a unei alte autorități de supraveghere, fără întârzieri nejustificate și cel târziu în termen de o lună de la data primirii cererii. Aceste măsuri pot include, în special, transmiterea informațiilor relevante privind desfășurarea unei investigații.

(3)

Cererile de asistență cuprind toate informațiile necesare, inclusiv scopul cererii și motivele care stau la baza acesteia. Informațiile care fac obiectul schimbului se utilizează numai în scopul în care au fost solicitate.

(4)

Autoritatea de supraveghere solicitată nu poate refuza să dea curs cererii, cu excepția cazului în care:

(a)

nu are competență privind obiectul cererii sau măsurile pe care este solicitată să le execute; sau

(b)

a da curs cererii ar încălca prezentul regulament sau dreptul Uniunii sau dreptului intern sub incidența căruia intră autoritatea de supraveghere care a primit cererea.

(5)

Autoritatea de supraveghere căreia i s-a adresat cererea informează autoritatea de supraveghere care a transmis cererea cu privire la rezultate sau, după caz, la progresele înregistrate ori măsurile întreprinse pentru a răspunde cererii. Autoritatea de supraveghere solicitată își motivează fiecare refuz de a da curs cererii în temeiul alineatului (4).

(6)

Ca regulă, autoritățile de supraveghere solicitate furnizează informațiile solicitate de alte autorități de supraveghere pe cale electronică, utilizând un formular standard.

(7)

Autoritățile de supraveghere solicitate nu percep nicio taxă pentru acțiunile întreprinse de acestea în temeiul unei cereri de asistență reciprocă. Autoritățile de supraveghere pot conveni asupra unor norme privind retribuțiile reciproce în cazul unor cheltuieli specifice rezultate în urma acordării de asistență reciprocă în situații excepționale.

(8)

În cazul în care o autoritate de supraveghere nu furnizează informațiile menționate la alineatul (5) din prezentul articol în termen de o lună de la primirea cererii din partea altei autorități de supraveghere, aceasta din urmă poate adopta o măsură provizorie pe teritoriul propriului stat membru, în conformitate cu articolul 55 alineatul (1). În acest caz, necesitatea urgentă de a acționa în temeiul articolului 66 alineatul (1) este considerată a fi îndeplinită și necesită o decizie obligatorie urgentă din partea comitetului, în conformitate cu articolul 66 alineatul (2).

(9)

Comisia, printr-un act de punere în aplicare, poate specifica forma și procedurile pentru asistența reciprocă menționată în prezentul articol, precum și modalitățile de schimb de informații pe cale electronică între autoritățile de supraveghere și între autoritățile de supraveghere și comitet, în special formularul standard menționat la alineatul (6) din prezentul articol. Actele de punere în aplicare respective sunt adoptate în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 93 alineatul (2).

Articolul 62

Operațiuni comune ale autorităților de supraveghere

(1)

După caz, autoritățile de supraveghere desfășoară operațiuni comune, inclusiv investigații comune și măsuri comune de aplicare a legii, în care sunt implicați membri sau personal din autoritățile de supraveghere ale altor state membre.

(2)

În cazul în care operatorul sau persoana împuternicită de operator deține sedii în mai multe state membre sau dacă un număr semnificativ de persoane vizate din mai multe state membre sunt susceptibile de a fi afectate în mod semnificativ de operațiuni de prelucrare, o autoritate de supraveghere din fiecare dintre statele membre respective are dreptul de a participa la operațiunile comune. Autoritatea de supraveghere care este competentă în conformitate cu articolul 56 alineatul (1) sau alineatul (4) invită autoritățile de supraveghere din fiecare dintre aceste state membre să ia parte la operațiunile comune respective și răspunde fără întârziere la cererea de participare a unei autorități de supraveghere.

(3)

O autoritate de supraveghere poate, în conformitate cu dreptul intern și cu acordul autorității de supraveghere din statul membru de origine, să acorde competențe, inclusiv competențe de investigare, membrilor sau personalului autorității de supraveghere din statul membru de origine implicați în operațiuni comune sau, în măsura în care dreptul statului membru al autorității de supraveghere din statul membru de primire permite acest lucru, poate autoriza membrii sau personalul autorității de supraveghere din statul membru de origine să își exercite competențele de investigare în conformitate cu dreptul statului membru al acestei din urmă autorități. Astfel de competențe de investigare pot fi exercitate doar sub coordonarea și în prezența membrilor sau personalului autorității de supraveghere din statul membru de primire. Membrii sau personalul autorității de supraveghere din statul membru de origine sunt supuși dreptului intern sub incidența căruia intră autoritatea de supraveghere din statul membru de primire.

(4)

În cazul în care, în conformitate cu alineatul (1), personalul unei autorități de supraveghere din statul membru de origine își desfășoară activitatea într-un alt stat membru, statul membru de primire își asumă responsabilitatea pentru acțiunile personalului respectiv, inclusiv răspunderea pentru eventualele prejudicii cauzate de membrii personalului respectiv în cursul operațiunilor acestora, în conformitate cu dreptul statului membru pe teritoriul căruia își desfășoară operațiunile.

(5)

Statul membru pe teritoriul căruia s-au produs prejudiciile repară aceste prejudicii în condițiile aplicabile prejudiciilor cauzate de propriul său personal. Statul membru de origine al autorității de supraveghere al cărei personal a cauzat prejudicii unei persoane de pe teritoriul unui alt stat membru rambursează acestui alt stat membru totalitatea sumelor pe care le-a plătit persoanelor îndreptățite în numele acestora.

(6)

Fără a aduce atingere exercitării drepturilor sale față de terțe părți și cu excepția alineatului (5), fiecare stat membru se abține, în cazul prevăzut la alineatul (1), de la a pretinde de la un alt stat membru rambursarea despăgubirilor pentru prejudiciile menționate la alineatul (4).

(7)

În cazul în care este planificată o operațiune comună, iar o autoritate de supraveghere nu se conformează, în termen de o lună, obligației prevăzute în a doua teză a alineatului (2) din prezentul articol, celelalte autorități de supraveghere pot adopta o măsură provizorie pe teritoriul statului membru al respectivei autorități, în conformitate cu articolul 55. În acest caz, necesitatea urgentă de a acționa în temeiul articolului 66 alineatul (1) este considerată a fi îndeplinită și necesită un aviz de urgență sau o decizie obligatorie urgentă din partea comitetului, în conformitate cu articolul 66 alineatul (2).

Secțiunea 2

Asigurarea coerenței

Articolul 63

Mecanismul pentru asigurarea coerenței

Pentru a contribui la aplicarea coerentă a prezentului regulament în întreaga Uniune, autoritățile de supraveghere cooperează între ele și, după caz, cu Comisia prin mecanismul pentru asigurarea coerenței, astfel cum se prevede în prezenta secțiune.

Articolul 64

Avizul comitetului

(1)

Comitetul emite un aviz de fiecare dată când o autoritate de supraveghere competentă intenționează să adopte oricare dintre măsurile de mai jos. În acest scop, autoritatea de supraveghere competentă comunică proiectul de decizie comitetului, atunci când:

(a)

vizează adoptarea unei liste de operațiuni de prelucrare care fac obiectul cerinței de efectuare a unei evaluări a impactului asupra protecției datelor, în conformitate cu articolul 35 alineatul (4);

(b)

în conformitate cu articolul 40 alineatul (7), se referă la conformitatea cu prezentul regulament a unui proiect de cod de conduită sau a unei modificări sau extinderi a unui cod de conduită;

▼C1

(c)

vizează aprobarea cerințelor pentru acreditarea unui organism în conformitate cu articolul 41 alineatul (3), a unui organism de certificare în conformitate cu articolul 43 alineatul (3) sau a criteriilor de certificare menționate la articolul 42 alineatul (5);

▼B

(d)

vizează determinarea clauzelor standard în materie de protecție a datelor menționate la articolul 46 alineatul (2) litera (d) sau la articolul 28 alineatul (8);

(e)

vizează autorizarea clauzelor contractuale menționate la articolul 46 alineatul (3) litera (a); sau

(f)

vizează aprobarea regulilor corporatiste obligatorii în sensul articolului 47.

(2)

Orice autoritate de supraveghere, președintele comitetului sau Comisia poate solicita ca orice chestiune de aplicare generală sau care produce efecte în mai mult de un stat membru să fie examinată de comitet în vederea obținerii unui aviz, în special în cazul în care o autoritate de supraveghere competentă nu respectă obligațiile privind asistența reciprocă în conformitate cu articolul 61 sau privind operațiunile comune în conformitate cu articolul 62.

(3)

În cazurile menționate la alineatele (1) și (2), comitetul emite un aviz cu privire la chestiunea care îi este prezentată, cu condiția să nu fi emis deja un aviz cu privire la aceeași chestiune. Avizul respectiv este adoptat în termen de opt săptămâni cu majoritatea simplă a membrilor comitetului. Această perioadă poate fi prelungită cu șase săptămâni, ținându-se seama de complexitatea chestiunii. În ceea ce privește proiectul de decizie menționat la alineatul (1) transmis membrilor comitetului în conformitate cu alineatul (5), un membru care nu a emis obiecții într-un termen rezonabil indicat de președinte se consideră a fi de acord cu proiectul de decizie.

(4)

Autoritățile de supraveghere și Comisia comunică pe cale electronică comitetului, fără întârzieri nejustificate, printr-un formular standard, orice informație relevantă, inclusiv, după caz, o sinteză a faptelor, proiectul de decizie, motivele care fac necesară adoptarea unei astfel de măsuri, precum și opiniile altor autorități de supraveghere vizate.

(5)

Președintele comitetului informează pe cale electronică, fără întârzieri nejustificate:

(a)

membrii comitetului și Comisia cu privire la orice informație relevantă care i-a fost comunicată, utilizând un formular standard. Secretariatul comitetului furnizează traduceri ale informațiilor relevante, acolo unde este necesar; și

(b)

autoritatea de supraveghere menționată, după caz, la alineatele (1) și (2), și Comisia cu privire la aviz și îl publică.

▼C1

(6)

Autoritatea de supraveghere competentă menționată la alineatul (1) nu își adoptă proiectul de decizie menționat la alineatul (1) în termenul menționat la alineatul (3).

(7)

Autoritatea de supraveghere competentă menționată la alineatul (1) ține seama pe deplin de avizul comitetului și comunică pe cale electronică președintelui comitetului, în termen de două săptămâni de la primirea avizului, dacă își va păstra sau își va modifica proiectul de decizie și, dacă este cazul, transmite proiectul de decizie modificat, utilizând un formular standard.

(8)

În cazul în care autoritatea de supraveghere competentă menționată la alineatul (1) informează președintele comitetului, în termenul menționat la alineatul (7) din prezentul articol, că intenționează să nu se conformeze avizului comitetului, integral sau parțial, oferind motivele relevante, se aplică articolul 65 alineatul (1).

▼B

Articolul 65

Soluționarea litigiilor de către comitet

(1)

Pentru a asigura aplicarea corectă și coerentă a prezentului regulament în cazuri individuale, comitetul adoptă o decizie obligatorie în următoarele cazuri:

(a)

►C1

atunci când, în unul dintre cazurile menționate la articolul 60 alineatul (4), o autoritate de supraveghere vizată a formulat o obiecție relevantă și motivată la un proiect de decizie a autorității de supraveghere principale și autoritatea de supraveghere principală nu a dat curs obiecției sau a respins o astfel de obiecție ca nefiind relevantă sau motivată. ◄ Decizia obligatorie se referă la toate chestiunile vizate de obiecția relevantă și motivată, în special la chestiunea dacă prezentul regulament a fost încălcat;

(b)

în cazul în care există opinii divergente cu privire la care dintre autoritățile de supraveghere vizate deține competența pentru sediul principal;

(c)

în cazul în care o autoritate de supraveghere competentă nu solicită avizul comitetului în cazurile menționate la articolul 64 alineatul (1) sau nu ține seama de avizul comitetului emis în temeiul articolului 64. În acest caz, orice autoritate de supraveghere vizată sau Comisia poate comunica chestiunea comitetului.

(2)

Decizia menționată la alineatul (1) se adoptă în termen de o lună de la prezentarea chestiunii, cu o majoritate de două treimi a membrilor comitetului. Acest termen poate fi prelungit cu o lună, ținându-se seama de complexitatea chestiunii. Decizia menționată la alineatul (1) se motivează și se adresează autorității de supraveghere principale și tuturor autorităților de supraveghere vizate, fiind obligatorie pentru acestea.

(3)

În cazul în care comitetul nu a fost în măsură să adopte o decizie în termenele menționate la alineatul (2), acesta își adoptă decizia în termen de două săptămâni de la data expirării celei de a doua luni menționate la alineatul (2), cu o majoritate simplă a membrilor săi. În cazul în care membrii comitetului au opinii divergente în proporții egale, decizia se adoptă prin votul președintelui.

(4)

Autoritățile de supraveghere vizate nu adoptă o decizie asupra chestiunii prezentate comitetului în conformitate cu alineatul (1) în termenele menționate la alineatele (2) și (3).

(5)

Președintele comitetului notifică, fără întârzieri nejustificate, decizia menționată la alineatul (1) autorităților de supraveghere vizate. Comitetul informează Comisia cu privire la acest lucru. Decizia se publică pe site-ul comitetului, fără întârziere, după notificarea de către autoritatea de supraveghere a deciziei finale menționate la alineatul (6).

(6)

Autoritatea de supraveghere principală sau, dacă este cazul, autoritatea de supraveghere la care s-a depus plângerea își adoptă decizia finală pe baza deciziei menționate la alineatul (1) din prezentul articol, fără întârziere nejustificată și în termen de cel mult o lună de la notificarea de către comitet a deciziei sale. Autoritatea de supraveghere principală sau, dacă este cazul, autoritatea de supraveghere la care s-a depus plângerea informează comitetul cu privire la data la care decizia sa finală este notificată operatorului sau persoanei împuternicite de operator și, respectiv, persoanei vizate. Decizia finală a autorităților de supraveghere vizate se adoptă în conformitate cu condițiile prevăzute la articolul 60 alineatele (7), (8) și (9). Decizia finală se referă la decizia menționată la alineatul (1) din prezentul articol și precizează faptul că decizia menționată la respectivul alineat va fi publicată pe site-ul al comitetului, în conformitate cu alineatul (5). La decizia finală se anexează decizia menționată la alineatul (1) din prezentul articol.

Articolul 66

Procedura de urgență

(1)

În circumstanțe excepționale, atunci când o autoritate de supraveghere vizată consideră că există o necesitate urgentă de a acționa în scopul protejării drepturilor și libertăților persoanelor vizate, aceasta poate, prin derogare de la mecanismul pentru asigurarea coerenței menționat la articolele 63, 64 și 65 sau de la procedura menționată la articolul 60, să adopte de îndată măsuri provizorii menite să producă efecte juridice pe propriul său teritoriu, cu o perioadă de valabilitate determinată, care să nu depășească trei luni. Autoritatea de supraveghere comunică fără întârziere aceste măsuri și motivele adoptării lor celorlalte autorități de supraveghere vizate, comitetului și Comisiei.

(2)

În cazul în care o autoritate de supraveghere a adoptat o măsură în temeiul alineatului (1) și consideră că este necesară adoptarea de urgență a unor măsuri definitive, aceasta poate solicita un aviz de urgență sau o decizie obligatorie urgentă din partea comitetului, indicând motivele pentru această solicitare.

(3)

Orice autoritate de supraveghere poate solicita un aviz de urgență sau o decizie obligatorie urgentă, după caz, din partea comitetului în cazul în care o autoritate de supraveghere competentă nu a luat o măsură adecvată într-o situație în care există o necesitate urgentă de a acționa pentru a proteja drepturile și libertățile persoanelor vizate, indicând motivele pentru solicitarea unui astfel de aviz sau a unei astfel de decizii, inclusiv pentru necesitatea urgentă de a acționa.

(4)

Prin derogare de la articolul 64 alineatul (3) și de la articolul 65 alineatul (2), un aviz de urgență sau o decizie obligatorie urgentă menționat(ă) la alineatele (2) și (3) de la prezentul articol este adoptat(ă) în termen de două săptămâni cu majoritate simplă a membrilor comitetului.

Articolul 67

Schimb de informații

Comisia poate adopta acte de punere în aplicare cu un domeniu de aplicare general pentru a defini modalitățile de realizare a schimbului electronic de informații între autoritățile de supraveghere, precum și între autoritățile de supraveghere și comitet, în special formularul standard menționat la articolul 64.

Actele de punere în aplicare respective sunt adoptate în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 93 alineatul (2).

Secțiunea 3

Comitetul european pentru protecția datelor

Articolul 68

Comitetul european pentru protecția datelor

(1)

Comitetul european pentru protecția datelor („comitetul”) este instituit ca organ al Uniunii și are personalitate juridică.

(2)

Comitetul este reprezentat de președintele său.

(3)

Comitetul este alcătuit din șeful unei autorități de supraveghere din fiecare stat membru și din Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor sau reprezentanții respectivi ai acestora.

(4)

În cazul în care într-un stat membru mai multe autorități de supraveghere sunt responsabile de monitorizarea aplicării dispozițiilor adoptate în temeiul prezentului regulament, se numește un reprezentant comun în conformitate cu dreptul intern al statului membru respectiv.

(5)

Comisia are dreptul de a participa la activitățile și reuniunile comitetului fără a avea drept de vot. Comisia numește un reprezentant. Președintele comitetului comunică Comisiei activitățile comitetului.

(6)

În cazurile menționate la articolul 65, Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor deține drept de vot numai cu privire la deciziile care privesc principiile și normele aplicabile în ceea ce privește instituțiile, organismele, oficiile și agențiile Uniunii care corespund pe fond cu cele din prezentul regulament.

Articolul 69

Independență

(1)

Comitetul acționează independent în îndeplinirea sarcinilor sale sau în exercitarea competențelor sale în conformitate cu articolele 70 și 71.

▼C1

(2)

Fără a aduce atingere solicitărilor din partea Comisiei menționate la articolul 70 alineatele (1) și (2), comitetul, în îndeplinirea sarcinilor sale sau în exercitarea competențelor sale, nu solicită și nu acceptă instrucțiuni de la nicio parte externă.

▼B

Articolul 70

Sarcinile comitetului

(1)

Comitetul asigură aplicarea coerentă a prezentului regulament. În acest scop, din proprie inițiativă sau, după caz, la solicitarea Comisiei, comitetul are, în special, următoarele sarcini:

(a)

să monitorizeze și să asigure aplicarea corectă a prezentului regulament, în cazurile prevăzute la articolele 64 și 65, fără a aduce atingere sarcinilor autorităților naționale de supraveghere;

(b)

să ofere consiliere Comisiei cu privire la orice aspect legat de protecția datelor cu caracter personal în cadrul Uniunii, inclusiv cu privire la orice propunere de modificare a prezentului regulament;

(c)

să ofere consiliere Comisiei cu privire la formatul și procedurile pentru schimbul de informații între operatori, persoanele împuternicite de operatori și autoritățile de supraveghere pentru regulile corporatiste obligatorii;

(d)

să emită orientări, recomandări și bune practici privind procedurile de ștergere a linkurilor către datele cu caracter personal, a copiilor sau a reproducerilor acestora de care dispun serviciile de comunicații accesibile publicului, astfel cum se menționează la articolul 17 alineatul (2);

(e)

să examineze, din proprie inițiativă, la cererea unuia dintre membrii săi sau la cererea Comisiei, orice chestiune referitoare la aplicarea prezentului regulament și să emită orientări, recomandări și bune practici pentru a încuraja aplicarea coerentă a prezentului regulament;

(f)

să emită orientări, recomandări și bune practici în conformitate cu prezentul alineat litera (e) în vederea detalierii criteriilor și condițiilor pentru deciziile bazate pe crearea de profiluri menționate la articolul 22 alineatul (2);

(g)

să emită orientări, recomandări și bune practici în conformitate cu litera (e) din prezentul alineat pentru stabilirea încălcării securității datelor cu caracter personal și stabilirii întârzierilor nejustificate menționate la articolul 33 alineatele (1) și (2), precum și pentru circumstanțele speciale în care un operator sau o persoană împuternicită de către operator are obligația de a notifica încălcarea securității datelor cu caracter personal;

(h)

să emită orientări, recomandări și bune practici în conformitate cu litera (e) din prezentul alineat în ceea ce privește circumstanțele în care o încălcare a securității datelor cu caracter personal este susceptibilă să genereze un risc ridicat pentru drepturile și libertățile persoanelor fizice, menționate la articolul 34 alineatul (1);

(i)

să emită orientări, recomandări și bune practici în conformitate cu litera (e) din prezentul alineat în scopul detalierii criteriilor și cerințelor aplicabile transferurilor de date cu caracter personal bazate pe regulile corporatiste obligatorii care trebuie respectate de operatori și cele care trebuie respectate de persoanele împuternicite de operatori, precum și cu privire la cerințe suplimentare necesare pentru a asigura protecția datelor cu caracter personal ale persoanelor vizate menționate la articolul 47;

(j)

să emită orientări, recomandări și bune practici în conformitate cu litera (e) din prezentul alineat în vederea detalierii criteriilor și cerințelor pentru transferurile de date cu caracter personal menționate la articolul 49 alineatul (1);

(k)

să elaboreze orientări destinate autorităților de supraveghere, referitoare la aplicarea măsurilor menționate la articolul 58 alineatele (1), (2) și (3) și să stabilească amenzile administrative în conformitate cu articolul 83;

▼C1

(l)

să revizuiască aplicarea practică a orientărilor, recomandărilor și bunelor practici;

▼B

(m)

să emită orientări, recomandări și bune practici în conformitate cu litera (e) din prezentul alineat în vederea stabilirii procedurilor comune de raportare de către persoanele fizice a încălcărilor prezentului regulament în conformitate cu articolul 54 alineatul (2);

(n)

să încurajeze elaborarea de coduri de conduită și stabilirea unor mecanisme de certificare, precum și a unor sigilii și mărci în domeniul protecției datelor, în conformitate cu articolele 40 și 42;

▼C1

(o)

să aprobe criteriile de certificare în temeiul articolului 42 alineatul (5) și să țină un registru public al mecanismelor de certificare și al sigiliilor și mărcilor în materie de protecție a datelor, în temeiul articolului 42 alineatul (8), și al operatorilor certificați sau al persoanelor împuternicite de operatori certificate, stabiliți (stabilite) în țări terțe, în temeiul articolului 42 alineatul (7);

(p)

să aprobe cerințele menționate la articolul 43 alineatul (3), în vederea acreditării organismelor de certificare menționate la articolul 43;

▼B

(q)

să prezinte Comisiei un aviz privind cerințele de certificare menționate la articolul 43 alineatul (8);

(r)

să prezinte Comisiei un aviz privind pictogramele menționate la articolul 12 alineatul (7);

(s)

să prezinte Comisiei un aviz pentru evaluarea caracterului adecvat al nivelului de protecție într-o țară terță sau o organizație internațională, inclusiv pentru a determina dacă o țară terță, un teritoriu, sau unul sau mai multe sectoare specificate din acea țară terță, sau o organizație internațională nu mai asigură un nivel de protecție adecvat. În acest scop, Comisia pune la dispoziția comitetului toată documentația necesară, inclusiv corespondența purtată cu autoritățile publice ale țării terțe, în ceea ce privește acea țară terță, acel teritoriu sau acel sector, sau cu organizația internațională;

(t)

să emită avize privind proiectele de decizii ale autorităților de supraveghere în conformitate cu mecanismul pentru asigurarea coerenței menționat la articolul 64 alineatul (1) privind chestiunile prezentate în conformitate cu articolul 64 alineatul (2) și să emită decizii obligatorii în temeiul articolului 65, inclusiv în cazurile menționate la articolul 66;

(u)

să promoveze cooperarea și schimbul eficient bilateral și multilateral de informații și bune practici între autoritățile de supraveghere;

(v)

să promoveze programe comune de formare și să faciliteze schimburile de personal între autoritățile de supraveghere, precum și, după caz, cu autoritățile de supraveghere ale țărilor terțe sau organizațiilor internaționale;

(w)

să promoveze schimbul de cunoștințe și de documente privind legislația și practicile în materie de protecție a datelor cu autoritățile de supraveghere a protecției datelor la nivel mondial;

(x)

să emită avize privind codurile de conduită elaborate la nivelul Uniunii în temeiul articolului 40 alineatul (9); și

(y)

să țină un registru electronic accesibil publicului cu deciziile luate de autoritățile de supraveghere și de instanțe cu privire la chestiuni tratate în cadrul mecanismului pentru asigurarea coerenței.

(2)

În cazul în care Comisia consultă comitetul, aceasta poate indica un termen limită, ținând seama de caracterul urgent al chestiunii.

(3)

Comitetul își transmite avizele, orientările, recomandările și bunele practici Comisiei și comitetului menționat la articolul 93 și le face publice.

(4)

Dacă este cazul, comitetul consultă părțile interesate și le oferă posibilitatea de a face observații într-un termen rezonabil. Fără a aduce atingere dispozițiilor articolului 76, comitetul publică rezultatele procedurii de consultare.

Articolul 71

Rapoarte

(1)

Comitetul întocmește un raport anual privind protecția persoanelor fizice cu privire la prelucrare în Uniune și, dacă este relevant, în țări terțe și organizații internaționale. Raportul este pus la dispoziția publicului și transmis Parlamentului European, Consiliului și Comisiei.

(2)

Raportul anual include o revizuire a aplicării practice a orientărilor, recomandărilor și bunelor practici menționate la articolul 70 alineatul (1) litera (l), precum și a deciziilor obligatorii menționate la articolul 65.

Articolul 72

Procedura

(1)

Comitetul adoptă decizii prin majoritate simplă a membrilor săi, cu excepția cazului când se prevede altfel în prezentul regulament.

(2)

Comitetul își adoptă propriul regulament de procedură cu o majoritate de două treimi a membrilor săi și își organizează propriile mecanisme de funcționare.

Articolul 73

Președintele

(1)

Comitetul alege un președinte și doi vicepreședinți din rândul membrilor săi, cu majoritate simplă.

(2)

Mandatul președintelui și al vicepreședinților este de cinci ani și poate fi reînnoit o singură dată.

Articolul 74

Sarcinile președintelui

(1)

Președintele are următoarele sarcini:

(a)

să convoace reuniunile comitetului și să stabilească ordinea de zi;

(b)

să notifice deciziile adoptate de comitet, în conformitate cu articolul 65, autorității de supraveghere principale și autorităților de supraveghere vizate;

(c)

să asigure îndeplinirea la timp a sarcinilor comitetului, în special în ceea ce privește mecanismul pentru asigurarea coerenței menționat la articolul 63.

(2)

Comitetul stabilește în regulamentul său de procedură repartizarea sarcinilor între președinte și vicepreședinți.

Articolul 75

Secretariatul

(1)

Comitetul dispune de un secretariat, care este asigurat de Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor.

(2)

Secretariatul își îndeplinește sarcinile exclusiv pe baza instrucțiunilor președintelui comitetului.

(3)

Personalul Autorității Europene pentru Protecția Datelor implicat în îndeplinirea sarcinilor conferite comitetului în temeiul prezentului regulament face obiectul unor linii de raportare separate în raport cu personalul implicat în îndeplinirea sarcinilor conferite Autorității Europene pentru Protecția Datelor.

(4)

Dacă este oportun, comitetul și Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor elaborează și publică un memorandum de înțelegere pentru punerea în aplicare a prezentului articol, care să stabilească condițiile cooperării și să se aplice personalului Autorității Europene pentru Protecția Datelor implicat în îndeplinirea sarcinilor conferite comitetului în temeiul prezentului regulament.

(5)

Secretariatul oferă sprijin analitic, administrativ și logistic comitetului.

(6)

Secretariatul este responsabil în special de următoarele:

(a)

gestionarea curentă a activității comitetului;

(b)

comunicarea dintre membrii comitetului, președintele acestuia și Comisie;

(c)

comunicarea cu alte instituții și cu publicul;

(d)

utilizarea mijloacelor electronice pentru comunicarea internă și externă;

(e)

traducerea informațiilor relevante;

(f)

pregătirea și monitorizarea acțiunilor ulterioare reuniunilor comitetului;

(g)

pregătirea, redactarea și publicarea avizelor, deciziilor privind soluționarea litigiilor dintre autoritățile de supraveghere și a altor texte adoptate de comitet.

Articolul 76

Confidențialitate

(1)

Discuțiile din cadrul comitetului sunt confidențiale în cazul în care comitetul consideră că acest lucru este necesar în conformitate cu regulamentul său de procedură.

(2)

Accesul la documentele prezentate membrilor comitetului, experților și reprezentanților părților terțe este reglementat prin Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului (
3
).

CAPITOLUL VIII

Căi de atac, răspundere și sancțiuni

Articolul 77

Dreptul de a depune o plângere la o autoritate de supraveghere

(1)

Fără a aduce atingere oricăror alte căi de atac administrative sau judiciare, orice persoană vizată are dreptul de a depune o plângere la o autoritate de supraveghere, în special în statul membru în care își are reședința obișnuită, în care se află locul său de muncă sau în care a avut loc presupusa încălcare, în cazul în care consideră că prelucrarea datelor cu caracter personal care o vizează încalcă prezentul regulament.

(2)

Autoritatea de supraveghere la care s-a depus plângerea informează reclamantul cu privire la evoluția și rezultatul plângerii, inclusiv posibilitatea de a exercita o cale de atac judiciară în temeiul articolului 78.

Articolul 78

Dreptul la o cale de atac judiciară eficientă împotriva unei autorități de supraveghere

(1)

Fără a aduce atingere oricăror alte căi de atac administrative sau nejudiciare, fiecare persoană fizică sau juridică are dreptul de a exercita o cale de atac judiciară eficientă împotriva unei decizii obligatorii din punct de vedere juridic a unei autorități de supraveghere care o vizează.

(2)

Fără a aduce atingere oricăror alte căi de atac administrative sau nejudiciare, fiecare persoană vizată are dreptul de a exercita o cale de atac judiciară eficientă în cazul în care autoritatea de supraveghere care este competentă în temeiul articolelor 55 și 56 nu tratează o plângere sau nu informează persoana vizată în termen de trei luni cu privire la progresele sau la soluționarea plângerii depuse în temeiul articolului 77.

(3)

Acțiunile introduse împotriva unei autorități de supraveghere sunt aduse în fața instanțelor din statul membru în care este stabilită autoritatea de supraveghere.

(4)

În cazul în care acțiunile sunt introduse împotriva unei decizii a unei autorități de supraveghere care a fost precedată de un aviz sau o decizie a comitetului în cadrul mecanismului pentru asigurarea coerenței, autoritatea de supraveghere transmite curții avizul respectiv sau decizia respectivă.

Articolul 79

Dreptul la o cale de atac judiciară eficientă împotriva unui operator sau unei persoane împuternicite de operator

(1)

Fără a aduce atingere vreunei căi de atac administrative sau nejudiciare disponibile, inclusiv dreptului de a depune o plângere la o autoritate de supraveghere în temeiul articolului 77, fiecare persoană vizată are dreptul de a exercita o cale de atac judiciară eficientă în cazul în care consideră că drepturile de care beneficiază în temeiul prezentului regulament au fost încălcate ca urmare a prelucrării datelor sale cu caracter personal fără a se respecta prezentul regulament.

(2)

Acțiunile introduse împotriva unui operator sau unei persoane împuternicite de operator sunt prezentate în fața instanțelor din statul membru unde operatorul sau persoana împuternicită de operator își are un sediu. Alternativ, o astfel de acțiune poate fi prezentată în fața instanțelor din statul membru în care persoana vizată își are reședința obișnuită, cu excepția cazului în care operatorul sau persoana împuternicită de operator este o autoritate publică a unui stat membru ce acționează în exercitarea competențelor sale publice.

Articolul 80

Reprezentarea persoanelor vizate

(1)

Persoana vizată are dreptul de a mandata un organism, o organizație sau o asociație fără scop lucrativ, care au fost constituite în mod corespunzător în conformitate cu dreptul intern, ale căror obiective statutare sunt de interes public, care sunt active în domeniul protecției drepturilor și libertăților persoanelor vizate în ceea ce privește protecția datelor lor cu caracter personal, să depună plângerea în numele său, să exercite în numele său drepturile menționate la articolele 77, 78 și 79, precum și să exercite dreptul de a primi despăgubiri menționat la articolul 82 în numele persoanei vizate, dacă acest lucru este prevăzut în dreptul intern.

(2)

Statele membre pot prevedea că orice organism, organizație sau asociație menționată la alineatul (1) din prezentul articol, independent de mandatul unei persoanei vizate, are dreptul de a depune în statul membru respectiv o plângere la autoritatea de supraveghere care este competentă în temeiul articolului 77 și de a exercita drepturile menționate la articolele 78 și 79, în cazul în care consideră că drepturile unei persoane vizate în temeiul prezentului regulament au fost încălcate ca urmare a prelucrării.

Articolul 81

Suspendarea procedurilor

(1)

În cazul în care o instanță competentă a unui stat membru are informații că pe rolul unei instanțe dintr-un alt stat membru se află o acțiune având același obiect în ceea ce privește activitățile de prelucrare ale aceluiași operator sau ale aceleași persoane împuternicite de operator, instanța respectivă contactează instanța din celălalt stat membru pentru a confirma existența unor astfel de acțiuni.

(2)

Atunci când pe rolul unei instanțe dintr-un alt stat membru se află o acțiune având același obiect în ceea ce privește activitățile de prelucrare ale aceluiași operator sau ale aceleași persoane împuternicite de operator, orice altă instanță competentă decât instanța sesizată inițial poate suspenda acțiunea aflată la ea pe rol.

(3)

În cazul în care o astfel de acțiune se judecă în primă instanță, orice instanță sesizată ulterior poate, de asemenea, la cererea uneia dintre părți, să-și decline competența, cu condiția ca respectiva acțiune să fie de competența primei instanțe sesizate și ca dreptul aplicabil acesteia să permită conexarea acțiunilor.

Articolul 82

Dreptul la despăgubiri și răspunderea

(1)

Orice persoană care a suferit un prejudiciu materialesau moral ca urmare a unei încălcări a prezentului regulament are dreptul să obțină despăgubiri de la operator sau de la persoana împuternicită de operator pentru prejudiciul suferit.

(2)

Orice operator implicat în operațiunile de prelucrare este răspunzător pentru prejudiciul cauzat de operațiunile sale de prelucrare care încalcă prezentul regulament. Persoana împuternicită de operator este răspunzătoare pentru prejudiciul cauzat de prelucrare numai în cazul în care nu a respectat obligațiile din prezentul regulament care revin în mod specific persoanelor împuternicite de operator sau a acționat în afara sau în contradicție cu instrucțiunile legale ale operatorului.

(3)

Operatorul sau persoana împuternicită de operator este exonerat(ă) de răspundere în temeiul alineatului (2) dacă dovedește că nu este răspunzător (răspunzătoare) în niciun fel pentru evenimentul care a cauzat prejudiciul.

(4)

În cazul în care mai mulți operatori sau mai multe persoane împuternicite de operator, sau un operator și o persoană împuternicită de operator sunt implicați (implicate) în aceeași operațiune de prelucrare și răspund, în temeiul alineatelor (2) și (3), pentru orice prejudiciu cauzat de prelucrare, fiecare operator sau persoană împuternicită de operator este răspunzător (răspunzătoare) pentru întregul prejudiciu pentru a asigura despăgubirea efectivă a persoanei vizate.

(5)

În cazul în care un operator sau o persoană împuternicită de operator a plătit, în conformitate cu alineatul (4), în totalitate despăgubirile pentru prejudiciul ocazionat, respectivul operator sau respectiva persoană împuternicită de operator are dreptul să solicite de la ceilalți operatori sau celelalte persoane împuternicite de operator implicate în aceeași operațiune de prelucrare recuperarea acelei părți din despăgubiri care corespunde părții lor de răspundere pentru prejudiciu, în conformitate cu condițiile stabilite la alineatul (2).

(6)

Acțiunile în exercitarea dreptului de recuperare a despăgubirilor plătite se introduc la instanțele competente în temeiul dreptului statului membru menționat la articolul 79 alineatul (2).

Articolul 83

Condiții generale pentru impunerea amenzilor administrative

(1)

Fiecare autoritate de supraveghere asigură faptul că impunerea unor amenzi administrative în conformitate cu prezentul articol pentru încălcările prezentului regulament menționate la alineatele (4), (5) și, (6) este, în fiecare caz, eficace, proporțională și disuasivă.

(2)

În funcție de circumstanțele fiecărui caz în parte, amenzile administrative sunt impuse în completarea sau în locul măsurilor menționate la articolul 58 alineatul (2) literele (a)-(h) și (j). Atunci când se ia decizia dacă să se impună o amendă administrativă și decizia cu privire la valoarea amenzii administrative în fiecare caz în parte, se acordă atenția cuvenită următoarelor aspecte:

(a)

natura, gravitatea și durata încălcării, ținându-se seama de natura, domeniul de aplicare sau scopul prelucrării în cauză, precum și de numărul persoanelor vizate afectate și de nivelul prejudiciilor suferite de acestea;

(b)

dacă încălcarea a fost comisă intenționat sau din neglijență;

(c)

orice acțiuni întreprinse de operator sau de persoana împuternicită de operator pentru a reduce prejudiciul suferit de persoana vizată;

(d)

gradul de responsabilitate al operatorului sau al persoanei împuternicite de operator ținându-se seama de măsurile tehnice și organizatorice implementate de aceștia în temeiul articolelor 25 și 32;

(e)

eventualele încălcări anterioare relevante comise de operator sau de persoana împuternicită de operator;

(f)

gradul de cooperare cu autoritatea de supraveghere pentru a remedia încălcarea și a atenua posibilele efecte negative ale încălcării;

(g)

categoriile de date cu caracter personal afectate de încălcare;

(h)

modul în care încălcarea a fost adusă la cunoștința autorității de supraveghere, în special dacă și în ce măsură operatorul sau persoana împuternicită de operator a notificat încălcarea;

(i)

în cazul în care măsurile menționate la articolul 58 alineatul (2) au fost dispuse anterior împotriva operatorului sau persoanei împuternicite de operator în cauză cu privire la același obiect, respectarea respectivelor măsuri;

(j)

aderarea la coduri de conduită aprobate, în conformitate cu articolul 40, sau la mecanisme de certificare aprobate, în conformitate cu articolul 42; și

(k)

orice alt factor agravant sau atenuant aplicabil circumstanțelor cazului, cum ar fi beneficiile financiare dobândite sau pierderile evitate în mod direct sau indirect de pe urma încălcării.

(3)

În cazul în care un operator sau o persoană împuternicită de operator încalcă în mod intenționat sau din neglijență, pentru aceeași operațiune de prelucrare sau pentru operațiuni de prelucrare conexe, mai multe dispoziții din prezentul regulament, cuantumul total al amenzii administrative nu poate depăși suma prevăzută pentru cea mai gravă încălcare.

(4)

Pentru încălcările dispozițiilor următoare, în conformitate cu alineatul (2), se aplică amenzi administrative de până la 10 000 000 EUR sau, în cazul unei întreprinderi, de până la 2% din cifra de afaceri mondială totală anuală corespunzătoare exercițiului financiar anterior, luându-se în calcul cea mai mare valoare:

(a)

obligațiile operatorului și ale persoanei împuternicite de operator în conformitate cu articolele 8, 11, 25-39, 42 și 43;

(b)

obligațiile organismului de certificare în conformitate cu articolele 42 și 43;

(c)

obligațiile organismului de monitorizare în conformitate cu articolul 41 alineatul (4).

(5)

Pentru încălcările dispozițiilor următoare, în conformitate cu alineatul (2), se aplică amenzi administrative de până la 20 000 000 EUR sau, în cazul unei întreprinderi, de până la 4% din cifra de afaceri mondială totală anuală corespunzătoare exercițiului financiar anterior, luându-se în calcul cea mai mare valoare:

(a)

principiile de bază pentru prelucrare, inclusiv condițiile privind consimțământul, în conformitate cu articolele 5, 6, 7 și 9;

(b)

drepturile persoanelor vizate în conformitate cu articolele 12-22;

(c)

transferurile de date cu caracter personal către un destinatar dintr-o țară terță sau o organizație internațională, în conformitate cu articolele 44-49;

(d)

orice obligații în temeiul legislației naționale adoptate în temeiul capitolului IX;

(e)

nerespectarea unui ordin sau a unei limitări temporare sau definitive asupra prelucrării, sau a suspendării fluxurilor de date, emisă de către autoritatea de supraveghere în temeiul articolului 58 alineatul (2), sau neacordarea accesului, încălcând articolul 58 alineatul (1).

(6)

Pentru încălcarea unui ordin emis de autoritatea de supraveghere în conformitate cu articolul 58 alineatul (2) se aplică, în conformitate cu alineatul (2) din prezentul articol, amenzi administrative de până la 20 000 000 EUR sau, în cazul unei întreprinderi, de până la 4% din cifra de afaceri mondială totală anuală corespunzătoare exercițiului financiar anterior, luându-se în calcul cea mai mare valoare.

(7)

Fără a aduce atingere competențelor corective ale autorităților de supraveghere menționate la articolul 58 alineatul (2), fiecare stat membru poate prevedea norme prin care să se stabilească dacă și în ce măsură pot fi impuse amenzi administrative autorităților publice și organismelor publice stabilite în statul membru respectiv.

(8)

Exercitarea de către autoritatea de supraveghere a competențelor sale în temeiul prezentului articol are loc cu condiția existenței unor garanții procedurale adecvate în conformitate cu dreptul Uniunii și cu dreptul intern, inclusiv căi de atac judiciare eficiente și dreptul la un proces echitabil.

(9)

În cazul în care sistemul juridic al statului membru nu prevede amenzi administrative, prezentul articol poate fi aplicat astfel încât amenda să fie inițiată de autoritatea de supraveghere competentă și impusă de instanțele naționale competente, garantându-se, în același timp, faptul că aceste căi de atac sunt eficiente și au un efect echivalent cu cel al amenzilor administrative impuse de autoritățile de supraveghere. În orice caz, amenzile impuse trebuie să fie eficace, proporționale și disuasive. Respectivele state membre informează Comisia cu privire la dispozițiile de drept intern pe care le adoptă în temeiul prezentului alineat până la 25 mai 2018, precum și, fără întârziere, cu privire la orice act legislativ de modificare sau orice modificare ulterioară a acestora.

Articolul 84

Sancțiuni

(1)

Statele membre stabilesc normele privind alte sancțiunile aplicabile în caz de încălcare a prezentului regulament, în special pentru încălcări care nu fac obiectul unor amenzi administrative în temeiul articolului 83, și iau toate măsurile necesare pentru a garanta faptul că acestea sunt puse în aplicare. Sancțiunile respective sunt eficace, proporționale și disuasive.

(2)

Fiecare stat membru informează Comisia cu privire la dispozițiile de drept intern pe care le adoptă în temeiul alineatului (1) până la 25 mai 2018, precum și, fără întârziere, cu privire la orice modificare ulterioară a acestora.

CAPITOLUL IX

Dispoziții referitoare la situații specifice de prelucrare

Articolul 85

Prelucrarea și libertatea de exprimare și de informare

(1)

Prin intermediul dreptului intern, statele membre asigură un echilibru între dreptul la protecția datelor cu caracter personal în temeiul prezentului regulament și dreptul la libertatea de exprimare și de informare, inclusiv prelucrarea în scopuri jurnalistice sau în scopul exprimării academice, artistice sau literare.

(2)

Pentru prelucrarea efectuată în scopuri jurnalistice sau în scopul exprimării academice, artistice sau literare, statele membre prevăd exonerări sau derogări de la dispozițiile capitolului II (principii), ale capitolului III (drepturile persoanei vizate), ale capitolului IV (operatorul și persoana împuternicită de operator), ale capitolului V (transferul datelor cu caracter personal către țări terțe sau organizații internaționale), ale capitolului VI (autorități de supraveghere independente), ale capitolului VII (cooperare și coerență) și ale capitolului IX (situații specifice de prelucrare a datelor) în cazul în care acestea sunt necesare pentru a asigura un echilibru între dreptul la protecția datelor cu caracter personal și libertatea de exprimare și de informare.

(3)

Fiecare stat membru informează Comisia cu privire la dispozițiile de drept intern pe care le-a adoptat în temeiul alineatului (2) precum și, fără întârziere, cu privire la orice act legislativ de modificare sau orice modificare ulterioară a acestora.

Articolul 86

Prelucrarea și accesul public la documente oficiale

Datele cu caracter personal din documentele oficiale deținute de o autoritate publică sau de un organism public sau privat pentru îndeplinirea unei sarcini care servește interesului public pot fi divulgate de autoritatea sau organismul respectiv în conformitate cu dreptul Uniunii sau cu dreptul intern sub incidența căruia intră autoritatea sau organismul, pentru a stabili un echilibru între accesul public la documente oficiale și dreptul la protecția datelor cu caracter personal în temeiul prezentului regulament.

Articolul 87

Prelucrarea unui număr de identificare național

Statele membre pot detalia în continuare condițiile specifice de prelucrare a unui număr de identificare național sau a oricărui alt identificator cu aplicabilitate generală. În acest caz, numărul de identificare național sau orice alt identificator cu aplicabilitate generală este folosit numai în temeiul unor garanții corespunzătoare pentru drepturile și libertățile persoanei vizate în temeiul prezentului regulament.

Articolul 88

Prelucrarea în contextul ocupării unui loc de muncă

(1)

Prin lege sau prin acorduri colective, statele membre pot prevedea norme mai detaliate pentru a asigura protecția drepturilor și a libertăților cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal ale angajaților în contextul ocupării unui loc de muncă, în special în scopul recrutării, al îndeplinirii clauzelor contractului de muncă, inclusiv descărcarea de obligațiile stabilite prin lege sau prin acorduri colective, al gestionării, planificării și organizării muncii, al egalității și diversității la locul de muncă, al asigurării sănătății și securității la locul de muncă, al protejării proprietății angajatorului sau a clientului, precum și în scopul exercitării și beneficierii, în mod individual sau colectiv, de drepturile și beneficiile legate de ocuparea unui loc de muncă, precum și pentru încetarea raporturilor de muncă.

(2)

Aceste norme includ măsuri corespunzătoare și specifice pentru garantarea demnității umane, a intereselor legitime și a drepturilor fundamentale ale persoanelor vizate, în special în ceea ce privește transparența prelucrării, transferul de date cu caracter personal în cadrul unui grup de întreprinderi sau al unui grup de întreprinderi implicate într-o activitate economică comună și sistemele de monitorizare la locul de muncă.

(3)

Fiecare stat membru informează Comisia cu privire la dispozițiile de drept intern pe care le adoptă în temeiul alineatului (1) până la 25 mai 2018, precum și, fără întârziere, cu privire la orice modificare ulterioară a acestora.

Articolul 89

Garanții și derogări privind prelucrarea în scopuri de arhivare în interes public, în scopuri de cercetare științifică sau istorică ori în scopuri statistice

(1)

Prelucrarea în scopuri de arhivare în interes public, în scopuri de cercetare științifică sau istorică ori în scopuri statistice are loc cu condiția existenței unor garanții corespunzătoare, în conformitate cu prezentul regulament, pentru drepturile și libertățile persoanelor vizate. Respectivele garanții asigură faptul că au fost instituite măsuri tehnice și organizatorice necesare pentru a se asigura, în special, respectarea principiului reducerii la minimum a datelor. Respectivele măsuri pot include pseudonimizarea, cu condiția ca respectivele scopuri să fie îndeplinite în acest mod. Atunci când respectivele scopuri pot fi îndeplinite printr-o prelucrare ulterioară care nu permite sau nu mai permite identificarea persoanelor vizate, scopurile respective sunt îndeplinite în acest mod.

(2)

În cazul în care datele cu caracter personal sunt prelucrate în scopuri de cercetare științifică sau istorică ori în scopuri statistice, dreptul Uniunii sau dreptul intern poate să prevadă derogări de la drepturile menționate la articolele 15, 16, 18 și 21, sub rezerva condițiilor și a garanțiilor prevăzute la alineatul (1) din prezentul articol, în măsura în care drepturile respective sunt de natură să facă imposibilă sau să afecteze în mod grav realizarea scopurilor specifice, iar derogările respective sunt necesare pentru îndeplinirea acestor scopuri.

(3)

În cazul în care datele cu caracter personal sunt prelucrate în scopuri de arhivare în interes public, dreptul Uniunii sau dreptul intern poate să prevadă derogări de la drepturile menționate la articolele 15, 16, 18, 19, 20 și 21, sub rezerva condițiilor și a garanțiilor prevăzute la alineatul (1) din prezentul articol, în măsura în care drepturile respective sunt de natură să facă imposibilă sau să afecteze în mod grav realizarea scopurilor specifice, iar derogările respective sunt necesare pentru îndeplinirea acestor scopuri.

(4)

În cazul în care prelucrarea menționată la alineatele (2) și (3) servește în același timp și altui scop, derogările se aplică numai prelucrării în scopurile menționate la alineatele respective.

Articolul 90

Obligații privind păstrarea confidențialității

(1)

Statele membre pot adopta norme specifice pentru a stabili competențele autorităților de supraveghere, prevăzute la articolul 58 alineatul (1) literele (e) și (f), în legătură cu operatori sau cu persoane împuternicite de operatori care, în temeiul dreptului Uniunii sau al dreptului internsau în temeiul normelor stabilite de organismele naționale competente, au obligația de a păstra secretul profesional sau alte obligații echivalente de confidențialitate, în cazul în care acest lucru este necesar și proporțional pentru a stabili un echilibru între dreptul la protecția datelor cu caracter personal și obligația păstrării confidențialității. Respectivele norme se aplică doar în ceea ce privește datele cu caracter personal pe care operatorul sau persoana împuternicită de operator le-a primit în urma sau în contextul unei activități care intră sub incidența acestei obligații de păstrare a confidențialității.

(2)

Fiecare stat membru notifică Comisiei normele adoptate în temeiul alineatului (1) până la 25 mai 2018, precum și, fără întârziere, orice modificare ulterioară a acestora.

Articolul 91

Normele existente în domeniul protecției datelor pentru biserici și asociații religioase

(1)

În cazul în care, într-un stat membru, bisericile și asociațiile sau comunitățile religioase aplică, la data intrării în vigoare a prezentului regulament, un set cuprinzător de norme de protecție a persoanelor fizice cu privire la prelucrare, aceste norme pot continua să se aplice, cu condiția să fie aliniate la prezentul regulament.

(2)

Bisericile și asociațiile religioase care aplică un set cuprinzător de norme în conformitate cu alineatul (1) din prezentul articol sunt supuse supravegherii unei autorități de supraveghere independente care poate fi specifică, cu condiția să îndeplinească condițiile stabilite în capitolul VI din prezentul regulament.

CAPITOLUL X

Acte delegate și acte de punere în aplicare

Articolul 92

Exercitarea delegării

(1)

Competența de a adopta acte delegate este conferită Comisiei în condițiile prevăzute de prezentul articol.

(2)

Delegarea de competențe prevăzută la articolul 12 alineatul (8) și la articolul 43 alineatul (8) se conferă Comisiei pe o perioadă nedeterminată de la 24 mai 2016.

(3)

Delegarea de competențe menționată la articolul 12 alineatul (8) și la articolul 43 alineatul (8) poate fi revocată în orice moment de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua următoare datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere validității actelor delegate care sunt deja în vigoare.

(4)

De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(5)

Un act delegat adoptat în conformitate cu articolul 12 alineatul (8) și cu articolul 43 alineatul (8) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecțiuni în termen de trei luni de la notificarea acestuia Parlamentului European și Consiliului, sau în cazul în care, înainte de expirarea termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecțiuni. Respectivul termen se prelungește cu trei luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Articolul 93

Procedura comitetului

(1)

Comisia este asistată de un comitet. Comitetul respectiv este un comitet în înțelesul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.

(2)

În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

(3)

În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 8 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011 coroborat cu articolul 5 din respectivul regulament.

CAPITOLUL XI

Dispoziții finale

Articolul 94

Abrogarea Directivei 95/46/CE

(1)

Decizia 95/46/CE se abrogă cu efect de la 25 mai 2018.

(2)

Trimiterile la directiva abrogată se interpretează ca trimiteri la prezentul regulament. Trimiterile la Grupul de lucru pentru protecția persoanelor în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal instituit prin articolul 29 din Directiva 95/46/CE se interpretează ca trimiteri la Comitetul european pentru protecția datelor instituit prin prezentul regulament.

Articolul 95

Relația cu Directiva 2002/58/CE

Prezentul regulament nu impune obligații suplimentare pentru persoanele fizice sau juridice în ceea ce privește prelucrarea în legătură cu furnizarea de servicii de comunicații electronice destinate publicului în rețelele de comunicații publice din Uniune, cu privire la aspectele pentru care acestora le revin obligații specifice cu același obiectiv prevăzut în Directiva 2002/58/CE.

Articolul 96

Relația cu acordurile încheiate anterior

Acordurile internaționale care implică transferul de date cu caracter personal către țări terțe sau organizații internaționale, care au fost încheiate de statele membre înainte de 24 mai 2016 și care sunt în conformitate cu dreptul Uniunii aplicabil înainte de data respectivă, rămân în vigoare până când vor fi modificate, înlocuite sau revocate.

Articolul 97

Rapoartele Comisiei

(1)

Până la 25 mai 2020 și, ulterior, la fiecare patru ani, Comisia transmite Parlamentului European și Consiliului un raport privind evaluarea și revizuirea prezentului regulament. Rapoartele sunt făcute publice.

(2)

În contextul evaluărilor și revizuirilor menționate la alineatul (1), Comisia examinează în special aplicarea și funcționarea:

(a)

capitolului V privind transferul datelor cu caracter personal către țări terțe sau organizații internaționale, având în vedere în special deciziile adoptate în temeiul articolului 45 alineatul (3) din prezentul regulament și deciziile adoptate în temeiul articolului 25 alineatul (6) din Directiva 95/46/CE;

(b)

capitolul VII privind cooperarea și coerența.

(3)

În scopul alineatului (1), Comisia poate solicita informații de la statele membre și de la autoritățile de supraveghere.

(4)

La efectuarea evaluărilor și a revizuirilor menționate la alineatele (1) și (2), Comisia ia în considerare pozițiile și constatările Parlamentului European, ale Consiliului, precum și ale altor organisme sau surse relevante.

(5)

Comisia transmite, dacă este necesar, propuneri corespunzătoare de modificare a prezentului regulament, în special ținând seama de evoluțiile din domeniul tehnologiei informației și având în vedere progresele societății informaționale.

Articolul 98

Revizuirea altor acte juridice ale Uniunii în materie de protecție a datelor

Dacă este cazul, Comisia prezintă propuneri legislative în vederea modificării altor acte juridice ale Uniunii privind protecția datelor cu caracter personal, în vederea asigurării unei protecții uniforme și consecvente a persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea. Acest lucru privește în special normele referitoare la protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea de către instituțiile, organismele, oficiile și agențiile Uniunii, precum și normele referitoare la libera circulație a acestor date.

Articolul 99

Intrare în vigoare și aplicare

(1)

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

(2)

Prezentul regulament se aplică de la 25 mai 2018.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

(
1
) Directiva (UE) 2015/1535 a Parlamentului European și a Consiliului din 9 septembrie 2015 referitoare la procedura de furnizare de informații în domeniul reglementărilor tehnice și al normelor privind serviciile societății informaționale (JO L 241, 17.9.2015, p. 1).

(
2
) Regulamentul (CE) nr. 765/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 iulie 2008 de stabilire a cerințelor de acreditare și de supraveghere a pieței în ceea ce privește comercializarea produselor și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 339/93 (JO L 218, 13.8.2008, p. 30)

(
3
) Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2001 privind accesul public la documentele Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei (JO L 145, 31.5.2001, p. 43).

Textul actului pentru consultare

CJUE, cauza C-710/23, privind datele reprezentantului unei persoane juridice

Sursă

ECLI:EU:C:2025:231; CELEX 62023CJ0710

Versiunea textului

Hotărârea Curții de Justiție (Camera întâi) din 3 aprilie 2025, în limba română.

Data verificării

5 septembrie 2026

FUNDAȚIA FREIES EUROPA WELTANSCHAUUNG — COPIE LOCALĂ ÎN FORMAT TEXT PENTRU CONSULTARE

CJUE, cauza C-710/23

Statut: Hotărâre a Curții de Justiție din 3 aprilie 2025; interpretarea se aplică în limitele întrebărilor soluționate.
Identificator oficial: ECLI:EU:C:2025:231; CELEX 62023CJ0710
Versiune și limită: Hotărârea Curții (Camera întâi) din 3 aprilie 2025, text în limba română.
Sursa oficială: https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX:62023CJ0710
Data controlului: 5 septembrie 2026
Această copie facilitează lectura. Pentru forma la zi și efecte juridice, verifică sursa oficială.

TEXT EXTRAS DIN SURSA OFICIALĂ

HOTĂRÂREA CURȚII (Camera întâi)

3 aprilie 2025 (
*1
)

„Trimitere preliminară – Protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal – Regulamentul (UE) 2016/679 – Articolul 4 – Definiții – Articolul 6 – Legalitatea prelucrării – Articolul 86 – Acces public la documente oficiale – Date referitoare la reprezentantul unei persoane juridice – Jurisprudență a unei instanțe naționale care impune obligația de a informa și de a consulta persoana vizată înainte de divulgarea de documente oficiale care cuprind astfel de date”

În cauza C‑710/23,

având ca obiect o cerere de decizie preliminară formulată în temeiul articolului 267 TFUE de Nejvyšší správní soud (Curtea Administrativă Supremă, Republica Cehă), prin decizia din 1 noiembrie 2023, primită de Curte la 22 noiembrie 2023,

L. H.

împotriva

Ministerstvo zdravotnictví,

CURTEA (Camera întâi),

compusă din domnul F. Biltgen, președinte de cameră, domnul T. von Danwitz (raportor), vicepreședintele Curții, domnul A. Kumin, doamna I. Ziemele și domnul S. Gervasoni, judecători,

avocat general: domnul J. Richard de la Tour,

grefier: domnul A. Calot Escobar,

având în vedere procedura scrisă,

luând în considerare observațiile prezentate:

–

pentru guvernul ceh, de L. Březinová, M. Smolek și J. Vláčil, în calitate de agenți;

–

pentru Comisia Europeană, de A. Bouchagiar și P. Ondrůšek, în calitate de agenți,

având în vedere decizia de judecare a cauzei fără concluzii, luată după ascultarea avocatului general,

pronunță prezenta

Hotărâre

1

Cererea de decizie preliminară privește interpretarea articolului 4 punctul 1, precum și a articolului 6 alineatul (1) literele (c) și (e) din Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor) (JO 2016, L 119, p. 1, denumit în continuare „RGPD”).

2

Această cerere a fost formulată în cadrul unui litigiu între L. H., pe de o parte, și Ministerstvo zdravotnictví (Ministerul Sănătății, Republica Cehă), pe de altă parte, în legătură cu o decizie a acestuia din urmă de a nu îi comunica lui L. H. anumite informații referitoare la reprezentanți ai unor persoane juridice, menționate în contracte de cumpărare de teste de depistare a COVID‑19, precum și în certificate referitoare la aceste teste.

Cadrul juridic

Dreptul Uniunii

3

Considerentele (1), (4), (10), (14) și (154) ale RGPD au următorul cuprins:

„(1)

Protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal este un drept fundamental. Articolul 8 alineatul (1) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene ([denumită în continuare] «carta») și articolul 16 alineatul (1) [TFUE] prevăd dreptul oricărei persoane la protecția datelor cu caracter personal care o privesc.

[…]

(4)

Prelucrarea datelor cu caracter personal ar trebui să fie în serviciul cetățenilor. Dreptul la protecția datelor cu caracter personal nu este un drept absolut; acesta trebuie luat în considerare în raport cu funcția pe care o îndeplinește în societate și echilibrat cu alte drepturi fundamentale, în conformitate cu principiul proporționalității. Prezentul regulament respectă toate drepturile fundamentale și libertățile și principiile recunoscute în cartă astfel cum sunt consacrate în tratate, în special respectarea vieții private și de familie, a reședinței și a comunicațiilor, a protecției datelor cu caracter personal, a libertății de gândire, de conștiință și de religie, a libertății de exprimare și de informare, a libertății de a desfășura o activitate comercială, dreptul la o cale de atac eficientă și la un proces echitabil, precum și diversitatea culturală, religioasă și lingvistică.

[…]

(10)

Pentru a se asigura un nivel consecvent și ridicat de protecție a persoanelor fizice și pentru a se îndepărta obstacolele din calea circulației datelor cu caracter personal în cadrul Uniunii, nivelul protecției drepturilor și libertăților persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea unor astfel de date ar trebui să fie echivalent în toate statele membre. Aplicarea consecventă și omogenă a normelor în materie de protecție a drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal ar trebui să fie asigurată în întreaga Uniune. În ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal în vederea respectării unei obligații legale, a îndeplinirii unei sarcini care servește unui interes public sau care rezultă din exercitarea autorității publice cu care este învestit operatorul, statelor membre ar trebui să li se permită să mențină sau să introducă dispoziții de drept intern care să clarifice într‑o mai mare măsură aplicarea normelor prezentului regulament. […] În acest sens, prezentul regulament nu exclude dreptul statelor membre care stabilește circumstanțele aferente unor situații de prelucrare specifice, inclusiv stabilirea cu o mai mare precizie a condițiilor în care prelucrarea datelor cu caracter personal este legală.

[…]

(14)

Protecția conferită de prezentul regulament ar trebui să vizeze persoanele fizice, indiferent de cetățenia sau de locul de reședință al acestora, în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal ale acestora. Prezentul regulament nu se aplică prelucrării datelor cu caracter personal care privesc persoane juridice și, în special, întreprinderi cu personalitate juridică, inclusiv numele și tipul de persoană juridică și datele de contact ale persoanei juridice.

[…]

(154)

Prezentul regulament permite luarea în considerare a principiului accesului public la documente oficiale în aplicarea prezentului regulament. Accesul public la documente oficiale poate fi considerat a fi în interes public. Datele cu caracter personal din documentele deținute de o autoritate publică sau de un organism public ar trebui să poată fi divulgate de autoritatea respectivă sau de organismul respectiv în cazul în care dreptul Uniunii sau dreptul intern sub incidența căruia intră autoritatea publică sau organismul public prevede acest lucru. Dreptul Uniunii și dreptul intern ar trebui să asigure un echilibru între accesul public la documentele oficiale și reutilizarea informațiilor din sectorul public, pe de o parte, și dreptul la protecția datelor cu caracter personal, pe de altă parte, și ar putea prin urmare să prevadă echilibrul necesar cu dreptul la protecția datelor cu caracter personal în temeiul prezentului regulament. Trimiterea la autoritățile și organismele publice ar trebui, în acest context, să includă toate autoritățile sau alte organisme reglementate de dreptul intern privind accesul public la documente. […]”

4

Articolul 1 din RGPD, intitulat „Obiect și obiective”, prevede la alineatul (2):

„Prezentul regulament asigură protecția drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanelor fizice și în special a dreptului acestora la protecția datelor cu caracter personal.”

5

Potrivit articolului 4 din RGPD, intitulat „Definiții”:

„În sensul prezentului regulament:

1.

«date cu caracter personal» înseamnă orice informații privind o persoană fizică identificată sau identificabilă («persoana vizată»); o persoană fizică identificabilă este o persoană care poate fi identificată, direct sau indirect, în special prin referire la un element de identificare, cum ar fi un nume, un număr de identificare, date de localizare, un identificator online, sau la unul sau mai multe elemente specifice, proprii identității sale fizice, fiziologice, genetice, psihice, economice, culturale sau sociale;

2.

«prelucrare» înseamnă orice operațiune sau set de operațiuni efectuate asupra datelor cu caracter personal sau asupra seturilor de date cu caracter personal, cu sau fără utilizarea de mijloace automatizate, cum ar fi colectarea, înregistrarea, organizarea, structurarea, stocarea, adaptarea sau modificarea, extragerea, consultarea, utilizarea, divulgarea prin transmitere, diseminarea sau punerea la dispoziție în orice alt mod, alinierea sau combinarea, restricționarea, ștergerea sau distrugerea;

[…]”

6

Articolul 5 din RGPD, intitulat „Principii legate de prelucrarea datelor cu caracter personal”, prevede:

„(1) Datele cu caracter personal sunt:

(a)

prelucrate în mod legal, echitabil și transparent față de persoana vizată («legalitate, echitate și transparență»);

[…]”

7

Articolul 6 din RGPD, intitulat „Legalitatea prelucrării”, prevede:

„(1) Prelucrarea este legală numai dacă și în măsura în care se aplică cel puțin una dintre următoarele condiții:

(a)

persoana vizată și‑a dat consimțământul pentru prelucrarea datelor sale cu caracter personal pentru unul sau mai multe scopuri specifice;

(b)

prelucrarea este necesară pentru executarea unui contract la care persoana vizată este parte sau pentru a face demersuri la cererea persoanei vizate înainte de încheierea unui contract;

(c)

prelucrarea este necesară în vederea îndeplinirii unei obligații legale care îi revine operatorului;

(d)

prelucrarea este necesară pentru a proteja interesele vitale ale persoanei vizate sau ale altei persoane fizice;

(e)

prelucrarea este necesară pentru îndeplinirea unei sarcini care servește unui interes public sau care rezultă din exercitarea autorității publice cu care este învestit operatorul;

(f)

prelucrarea este necesară în scopul intereselor legitime urmărite de operator sau de o parte terță, cu excepția cazului în care prevalează interesele sau drepturile și libertățile fundamentale ale persoanei vizate, care necesită protejarea datelor cu caracter personal, în special atunci când persoana vizată este un copil.

[…]

(2) Statele membre pot menține sau introduce dispoziții mai specifice de adaptare a aplicării normelor prezentului regulament în ceea ce privește prelucrarea în vederea respectării alineatului (1) literele (c) și (e) prin definirea unor cerințe specifice mai precise cu privire la prelucrare și a altor măsuri de asigurare a unei prelucrări legale și echitabile, inclusiv pentru alte situații concrete de prelucrare, astfel cum este prevăzut în capitolul IX.

(3) Temeiul pentru prelucrarea menționată la alineatul (1) literele (c) și (e) trebuie să fie prevăzut în:

(a)

dreptul Uniunii; sau

(b)

dreptul intern care se aplică operatorului.

Scopul prelucrării este stabilit pe baza respectivului temei juridic sau, în ceea ce privește prelucrarea menționată la alineatul (1) litera (e), este necesar pentru îndeplinirea unei sarcini efectuate în interes public sau în cadrul exercitării unei funcții publice atribuite operatorului. Respectivul temei juridic poate conține dispoziții specifice privind adaptarea aplicării normelor prezentului regulament, printre altele: condițiile generale care reglementează legalitatea prelucrării de către operator; tipurile de date care fac obiectul prelucrării; persoanele vizate; entitățile cărora le pot fi divulgate datele și scopul pentru care respectivele date cu caracter personal pot fi divulgate; limitările legate de scop; perioadele de stocare; și operațiunile și procedurile de prelucrare, inclusiv măsurile de asigurare a unei prelucrări legale și echitabile cum sunt cele pentru alte situații concrete de prelucrare astfel cum sunt prevăzute în capitolul IX. Dreptul Uniunii sau dreptul intern urmărește un obiectiv de interes public și este proporțional cu obiectivul legitim urmărit.

[…]”

8

Articolul 86 din RGPD, intitulat „Prelucrarea și accesul public la documente oficiale”, face parte din capitolul IX al acestui regulament, care cuprinde dispozițiile referitoare la situații specifice de prelucrare. Acest articol prevede:

„Datele cu caracter personal din documentele oficiale deținute de o autoritate publică sau de un organism public sau privat pentru îndeplinirea unei sarcini care servește interesului public pot fi divulgate de autoritatea sau organismul respectiv în conformitate cu dreptul Uniunii sau cu dreptul intern sub incidența căruia intră autoritatea sau organismul, pentru a stabili un echilibru între accesul public la documente oficiale și dreptul la protecția datelor cu caracter personal în temeiul prezentului regulament.”

Dreptul ceh

9

Zákon č. 106/1999 Sb., o svobodném přístupu k informacím (Legea nr. 106/1999 privind accesul liber la informații) prevede obligația autorităților publice de a comunica informații persoanei fizice sau juridice care solicită acest lucru.

10

În temeiul articolului 8a alineatul (1) din această lege, entitatea obligată comunică informații referitoare la personalitatea, la sfera personală și la viața privată ale unei persoane fizice, precum și date cu caracter personal numai în conformitate cu dispozițiile legale care reglementează protecția acestora.

Litigiul principal și întrebările preliminare

11

L. H. a solicitat Ministerului Sănătății informații cu privire la identificarea persoanelor care au semnat contracte de cumpărare de teste de depistare a COVID‑19, încheiate de acest minister, precum și certificate referitoare la aceste teste și care demonstrează posibilitatea utilizării lor pe teritoriul Uniunii.

12

Ministerul menționat a admis în parte solicitarea lui L. H. și i‑a comunicat certificatele referitoare la testele menționate, ocultând informațiile aferente persoanelor fizice care au semnat aceste certificate în numele persoanelor juridice vizate, inclusiv prenumele, numele, semnătura și funcția ocupată de aceste persoane fizice, precum și, în anumite cazuri, adresa de e‑mail, numărul de telefon și site‑ul internet al acestor persoane juridice. Ocultarea acestor informații avea drept justificare protecția datelor cu caracter personal ale persoanelor fizice vizate în aceste certificate, în conformitate cu cerințele RGPD.

13

L. H. a introdus o acțiune la Městský soud v Praze (Tribunalul Municipal din Praga, Republica Cehă) având ca obiect anularea deciziei de comunicare a Ministerului Sănătății în măsura în care a ocultat informațiile respective. Această instanță a admis acțiunea, considerând că ministerul nu putea refuza în principiu să comunice informații care constituie date cu caracter personal fără să fi informat în prealabil și fără să fi obținut avizul persoanelor vizate cu privire la cererea de comunicare a acestor date, astfel cum prevede jurisprudența națională relevantă. Astfel, potrivit instanței menționate, acționând în acest mod, Ministerul Sănătății, pe de o parte, a omis să recunoască persoanelor vizate calitatea de „părți la procedură”, în sensul dreptului intern, și, pe de altă parte, nu s‑a asigurat corespunzător cerințelor legale că nu era îndeplinită niciuna dintre condițiile de legalitate prevăzute la articolul 6 alineatul (1) din RGPD.

14

Ministerul Sănătății a formulat recurs împotriva deciziei Městský soud v Praze (Tribunalul Municipal din Praga) la Nejvyšší správní soud (Curtea Administrativă Supremă, Republica Cehă), care este instanța de trimitere. Potrivit acestui minister, faptul de a nu fi informat persoanele fizice vizate cu privire la cererea de comunicare a datelor în cauză nu poate constitui un viciu de procedură. Ministerul menționat arată că aceste persoane își desfășoară activitatea din China și din Regatul Unit, unde sunt înmatriculate persoanele juridice emitente ale certificatelor, și că domiciliul persoanelor menționate nu îi este cunoscut. Prin urmare, i‑ar fi imposibil să le informeze și să le consulte cu privire la acest subiect.

15

În acest context, instanța de trimitere ridică, în primul rând, problema dacă datele în discuție în litigiul principal constituie „date cu caracter personal”, în sensul articolului 4 punctul 1 din RGPD. În lumina considerentului (14) al acestui regulament, ea ar tinde să considere că astfel de informații constituie date referitoare la o persoană juridică, care nu intră în domeniul de aplicare al regulamentului menționat. Această instanță observă însă că jurisprudența Curții privilegiază o interpretare largă a noțiunii de „date cu caracter personal”, din care ar reieși că informațiile referitoare la persoane fizice identificabile, care provin în special dintr‑un registru al comerțului, intră în sfera acestei noțiuni.

16

În al doilea rând, în ipoteza în care Curtea ar considera că datele în discuție în litigiul principal constituie date cu caracter personal, instanța de trimitere ridică problema compatibilității cu dreptul Uniunii a jurisprudenței naționale relevante care impune operatorului sesizat cu o cerere de comunicare a acestor date să informeze persoana vizată și să o consulte înainte de a comunica datele menționate solicitantului. Instanța de trimitere mai precizează că această obligație se impune și în situații în care RGPD însuși nu impune consimțământul persoanei vizate, și anume în alte situații decât cea prevăzută la articolul 6 alineatul (1) litera (a) din RGPD. Obligația menționată ar depăși, așadar, cerințele RGPD și ar face astfel accesul la datele în cauză potențial mai dificil decât în alte state membre. Pe de altă parte, ținând seama de domeniul de aplicare al RGPD, ar fi dificil, chiar imposibil, să se aplice în mod sistematic obligația de informare și de consultare prealabilă, în special în ceea ce privește sisteme de evidență a datelor referitoare la un număr mare de persoane stabilite în diferite țări.

17

În aceste condiții, Nejvyšší správní soud (Curtea Administrativă Supremă) a hotărât să suspende judecarea cauzei și să adreseze Curții următoarele întrebări preliminare:

„(1)

Comunicarea prenumelui, a numelui, a semnăturii și a datelor de contact ale unei persoane fizice, membru al consiliului de administrație sau reprezentant al unei persoane juridice, care are loc în scopul exclusiv al identificării (persoanei împuternicite să acționeze în numele) persoanei juridice, constituie o prelucrare a «datelor cu caracter personal» ale unei persoane fizice în sensul articolului 4 punctul 1 din RGPD și intră astfel în domeniul de aplicare al RGPD?

(2)

Dreptul național, inclusiv jurisprudența constantă, poate subordona aplicarea unui regulament al Uniunii cu aplicabilitate directă, respectiv a articolului 6 alineatul (1) litera (c) sau, dacă este cazul, litera (e) din RGPD, de către autoritatea administrativă de îndeplinirea unor condiții suplimentare care nu decurg din modul de redactare a regulamentului, dar care extind în fapt nivelul de protecție a persoanei vizate, în speță obligația autorității publice de a informa în prealabil persoana vizată cu privire la depunerea unei cereri de transfer de date cu caracter personal către un terț?”

Cu privire la întrebările preliminare

Cu privire la prima întrebare

18

Prin intermediul primei întrebări, instanța de trimitere solicită în esență să se stabilească dacă articolul 4 punctele 1 și 2 din RGPD trebuie interpretat în sensul că divulgarea prenumelui, a numelui, a semnăturii și a datelor de contact ale unei persoane fizice care reprezintă o persoană juridică constituie o prelucrare de date cu caracter personal, chiar dacă această divulgare este efectuată cu unicul scop de a permite identificarea persoanei fizice împuternicite să acționeze în numele acestei persoane juridice.

19

Cu titlu introductiv, trebuie să se observe că, potrivit indicațiilor instanței de trimitere, persoanele juridice care au emis certificatele în discuție în litigiul principal sunt stabilite în țări terțe, și anume în China și în Regatul Unit. Deși astfel de persoane juridice pot, în anumite condiții, să fie supuse normelor de publicitate prevăzute de Directiva (UE) 2017/1132 a Parlamentului European și a Consiliului din 14 iunie 2017 privind anumite aspecte ale dreptului societăților comerciale (JO 2017, L 169, p. 46), în special în ceea ce privește publicitatea obligatorie a identității persoanelor care au competența de a angaja aceste persoane juridice față de terți, nimic din dosarul de care dispune Curtea nu indică faptul că această directivă ar fi pertinentă în speță.

20

Odată făcută această observație introductivă, trebuie amintit că, potrivit articolului 4 punctul 1 din RGPD, constituie „date cu caracter personal”„orice informații privind o persoană fizică identificată sau identificabilă”. O „persoană fizică identificabilă”, în sensul acestei dispoziții, este „o persoană care poate fi identificată, direct sau indirect, în special prin referire la un element de identificare, cum ar fi un nume, un număr de identificare, date de localizare, un identificator online, sau la unul sau mai multe elemente specifice, proprii identității sale fizice, fiziologice, genetice, psihice, economice, culturale sau sociale”.

21

Potrivit unei jurisprudențe constante, utilizarea expresiei „orice informații” în definiția noțiunii de „date cu caracter personal”, care se regăsește în această dispoziție, reflectă obiectivul legiuitorului Uniunii de a atribui un sens larg acestei noțiuni, care înglobează potențial orice tip de informații, atât obiective, cât și subiective, sub formă de opinii sau de aprecieri, cu condiția ca acestea „să privească” persoana vizată. O informație privește o persoană fizică identificată sau identificabilă atunci când, ca urmare a conținutului, a scopului sau a efectului său, informația este legată de o persoană identificabilă (Hotărârea din 7 martie 2024, IAB Europe, C‑604/22, EU:C:2024:214, punctele 36 și 37, precum și Hotărârea din 4 octombrie 2024, Agentsia po vpisvaniyata, C‑200/23, EU:C:2024:827, punctele 130 și 131, precum și jurisprudența citată).

22

Astfel, informațiile referitoare la identitatea persoanelor fizice identificate sau identificabile care, în calitate de organ constituit în temeiul legii sau ca membri ai unui astfel de organ, au competența de a angaja o societate față de terți constituie „date cu caracter personal”, în sensul articolului 4 punctul 1 din RGPD. Împrejurarea că aceste informații se înscriu în contextul unei activități profesionale nu este de natură să le înlăture calificarea de date cu caracter personal (a se vedea prin analogie Hotărârea din 9 martie 2017, Manni, C‑398/15, EU:C:2017:197, punctele 32 și 34, precum și jurisprudența citată).

23

După cum a observat Comisia, o asemenea interpretare nu poate fi infirmată de considerentul (14) al RGPD. Astfel, a doua teză a acestui considerent face trimitere printre altele la „numele” și la „datele de contact” ale persoanei juridice, iar nu ale persoanelor fizice care acționează în numele sau în contul unei persoane juridice.

24

În speță, trebuie să se constate că prenumele și numele unei persoane fizice identificate sau identificabile constituie date cu caracter personal în sensul articolului 4 punctul 1 din RGPD. Situația este aceeași în ceea ce privește semnătura unei astfel de persoane fizice (a se vedea în acest sens Hotărârea din 4 octombrie 2024, Agentsia po vpisvaniyata, C‑200/23, EU:C:2024:827, punctul 136).

25

În ceea ce privește celelalte date de contact în discuție în litigiul principal, revine instanței de trimitere sarcina de a verifica, având în vedere jurisprudența amintită la punctul 21 din prezenta hotărâre, dacă aceste date de contact sunt legate de o persoană fizică identificată sau identificabilă.

26

În ceea ce privește noțiunea de „prelucrare” în sensul articolului 4 punctul 2 din RGPD, această dispoziție o definește ca fiind „orice operațiune sau set de operațiuni efectuate asupra datelor cu caracter personal sau asupra seturilor de date cu caracter personal, cu sau fără utilizarea de mijloace automatizate, cum ar fi colectarea, înregistrarea, organizarea, structurarea, stocarea, adaptarea sau modificarea, extragerea, consultarea, utilizarea, divulgarea prin transmitere, diseminarea sau punerea la dispoziție în orice alt mod, alinierea sau combinarea, restricționarea, ștergerea sau distrugerea”.

27

Astfel, din expresia „orice operațiune” reiese că legiuitorul a intenționat să confere acestei noțiuni un domeniu de aplicare larg, ceea ce este confirmat de caracterul neexhaustiv, exprimat prin locuțiunea „cum ar fi”, al operațiunilor enumerate în dispoziția menționată, care includ divulgarea prin transmitere, diseminarea și punerea la dispoziție în orice alt mod, aceste operațiuni putând fi realizate cu sau fără utilizarea de mijloace automatizate (a se vedea în acest sens Hotărârea din 7 martie 2024, Endemol Shine Finland, C‑740/22, EU:C:2024:216, punctele 29 și 30, precum și jurisprudența citată).

28

În orice caz, nu reiese nicidecum din modul de redactare a articolului 4 punctul 2 din RGPD că legiuitorul Uniunii ar fi intenționat să rezerve calificarea de „prelucrare” acestor operațiuni în funcție de scopul lor.

29

O asemenea interpretare este conformă cu obiectivul urmărit de RGPD, astfel cum reiese din articolul 1, precum și din considerentele (1) și (10) ale acestuia, care urmărește printre altele asigurarea unui nivel ridicat de protecție a drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanelor fizice, în special a dreptului lor la viață privată în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal, consacrat la articolul 8 alineatul (1) din cartă și la articolul 16 alineatul (1) TFUE (a se vedea în acest sens Hotărârea din 9 ianuarie 2025, Mousse, C‑394/23, EU:C:2025:2, punctul 21 și jurisprudența citată).

30

În speță, divulgarea unor date precum prenumele, numele, semnătura și datele de contact ale unei persoane fizice care reprezintă o persoană juridică intră în sfera noțiunii de „prelucrare” în sensul articolului 4 punctul 2 din RGPD. Astfel cum reiese din cuprinsul punctelor 27-29 din prezenta hotărâre, împrejurarea că divulgarea unor asemenea date are ca unic scop să permită identificarea unei persoane fizice împuternicite să acționeze în numele unei persoane juridice este lipsită de relevanță pentru calificarea drept „prelucrare”, în sensul acestei dispoziții.

31

Având în vedere considerațiile care precedă, este necesar să se răspundă la prima întrebare că articolul 4 punctele 1 și 2 din RGPD trebuie interpretat în sensul că divulgarea prenumelui, a numelui, a semnăturii și a datelor de contact ale unei persoane fizice care reprezintă o persoană juridică constituie o prelucrare de date cu caracter personal. Împrejurarea că această divulgare este efectuată cu unicul scop de a permite identificarea persoanei fizice împuternicite să acționeze în numele acestei persoane juridice este lipsită de relevanță în această privință.

Cu privire la a doua întrebare

32

Prin intermediul celei de a doua întrebări, instanța de trimitere solicită în esență să se stabilească dacă articolul 6 alineatul (1) literele (c) și (e) din RGPD trebuie interpretat în sensul că se opune unei jurisprudențe naționale ce impune unui operator, care este o autoritate publică însărcinată cu stabilirea unui echilibru între dreptul de acces public la documente oficiale și dreptul la protecția datelor cu caracter personal, să informeze și să consulte persoana fizică vizată înainte de divulgarea de documente oficiale care conțin astfel de date.

33

În conformitate cu obiectivul urmărit de RGPD, astfel cum a fost amintit la punctul 29 din prezenta hotărâre, orice prelucrare a datelor cu caracter personal trebuie printre altele să fie conformă cu principiile referitoare la prelucrarea unor astfel de date prevăzute la articolul 5 din acest regulament și să îndeplinească condițiile de legalitate enumerate la articolul 6 din regulamentul menționat (Hotărârea din 9 ianuarie 2025, Mousse, C‑394/23, EU:C:2025:2, punctul 22 și jurisprudența citată).

34

În această privință, articolul 5 alineatul (1) litera (a) din RGPD prevede că datele cu caracter personal sunt prelucrate în mod legal, echitabil și transparent față de persoana vizată.

35

Articolul 6 alineatul (1) litera (c) din RGPD prevede că prelucrarea poate fi legală dacă și în măsura în care prelucrarea este necesară în vederea îndeplinirii unei obligații legale care îi revine operatorului. Potrivit articolului 6 alineatul (1) litera (e) din acest regulament, o astfel de prelucrare poate fi de asemenea legală dacă și în măsura în care este necesară pentru îndeplinirea unei sarcini care servește unui interes public sau care rezultă din exercitarea autorității publice cu care este învestit operatorul.

36

Potrivit articolului 6 alineatul (2) din RGPD, statele membre pot menține sau introduce dispoziții mai specifice de adaptare a aplicării normelor acestui regulament în ceea ce privește prelucrarea în vederea respectării alineatului (1) literele (c) și (e) din acest articol prin definirea unor cerințe specifice mai precise cu privire la prelucrare și a altor măsuri de asigurare a unei prelucrări legale și echitabile, inclusiv pentru alte situații concrete de prelucrare prevăzute în capitolul IX din RGPD.

37

Articolul 6 alineatul (3) din RGPD prevede că temeiul prelucrării menționate la alineatul (1) literele (c) și (e) al acestui articol 6 este prevăzut, după caz, în dreptul Uniunii sau în dreptul intern care se aplică operatorului. Temeiul juridic relevant trebuie să urmărească un obiectiv de interes public și să fie proporțional cu obiectivul legitim urmărit. Acest temei juridic poate conține, de asemenea, dispoziții specifice pentru adaptarea aplicării normelor RGPD, cum ar fi, printre altele, condițiile generale care reglementează legalitatea prelucrării de către operator sau operațiunile și procedurile de prelucrare, inclusiv măsuri de asigurare a unei prelucrări legale și echitabile, precum cele pentru alte situații concrete de prelucrare, prevăzute în capitolul IX din RGPD.

38

Mai trebuie arătat că, în materie de acces public la documente oficiale, articolul 86 din RGPD, care face parte din capitolul IX din acesta, prevede că datele cu caracter personal din documentele oficiale deținute de o autoritate publică sau de un organism public sau privat pentru îndeplinirea unei sarcini care servește interesului public pot fi divulgate de această autoritate sau acest organism, în conformitate cu dreptul Uniunii sau cu dreptul intern relevant, pentru a stabili un echilibru între accesul public la documente oficiale și dreptul la protecția datelor cu caracter personal.

39

Acest articol trebuie interpretat în lumina, în primul rând, a considerentului (4) al RGPD, care enunță printre altele că dreptul la protecția datelor cu caracter personal nu este un drept absolut, în al doilea rând, a considerentului (154) al acestui regulament, din care reiese printre altele că accesul public la documente oficiale poate fi considerat a fi în interes public, precum și, în al treilea rând, a jurisprudenței potrivit căreia principiul transparenței, astfel cum rezultă din articolele 1 și 10 TUE, precum și din articolul 15 TFUE, permite asigurarea unei mai bune participări a cetățenilor la procesul de decizie, garantând o mai mare legitimitate, eficacitate și responsabilitate a administrației față de cetățeni într-un sistem democratic (Hotărârea din 22 noiembrie 2022, Luxembourg Business Registers, C‑37/20 și C‑601/20, EU:C:2022:912, punctul 60, precum și jurisprudența citată).

40

Deși, astfel cum reiese din considerentul (10) al RGPD, statelor membre li se permite să mențină sau să introducă dispoziții de drept intern care să clarifice într‑o mai mare măsură aplicarea normelor acestui regulament, aceste state trebuie totuși să își utilizeze marja de apreciere în condițiile și în limitele prevăzute de regulamentul menționat și trebuie astfel să legifereze astfel încât să nu aducă atingere conținutului și obiectivelor acestuia (a se vedea în acest sens Hotărârea din 30 martie 2023, Hauptpersonalrat der Lehrerinnen und Lehrer (C‑34/21, EU:C:2023:270, punctul 59 și jurisprudența citată).

41

În plus, în conformitate cu principiul proporționalității, statele membre trebuie să se asigure că consecințele practice, în special de ordin organizațional, generate de cerințele suplimentare pe care le‑au stabilit, nu sunt excesive (a se vedea în acest sens Hotărârea din 21 decembrie 2023, Krankenversicherung Nordrhein, C‑667/21, EU:C:2023:1022, punctul 67).

42

În speță, prelucrarea în discuție în litigiul principal poate intra atât sub incidența literei (c), cât și a literei (e) a articolului 6 alineatul (1) din RGPD, din moment ce este impusă operatorului prin Legea nr. 106/1999, în exercitarea unei sarcini care servește unui interes public, ce constă în asigurarea accesului public la documente oficiale. În această privință, este cert că această lege obligă autoritățile publice să comunice informații, inclusiv documente oficiale, persoanelor care solicită acest lucru.

43

În aceste condiții, atunci când informațiile solicitate conțin date cu caracter personal, legea menționată prevede că aceste date nu pot fi comunicate decât cu respectarea reglementării privind protecția lor, care, astfel cum arată instanța de trimitere, include RGPD. Din decizia de trimitere reiese că jurisprudența instanței de trimitere enunță obligații suplimentare, care se adaugă celor prevăzute în mod expres de acest regulament. Astfel, aceasta impune autorităților publice să informeze și să consulte persoana vizată înainte de orice divulgare a datelor menționate.

44

În ceea ce privește compatibilitatea unei jurisprudențe naționale precum cea în discuție în litigiul principal cu RGPD, trebuie să se constate că, în temeiul dispozițiilor menționate la punctele 36 și 37 din prezenta hotărâre, statele membre pot introduce dispoziții specifice pentru a asigura o prelucrare legală și echitabilă pentru situații concrete de prelucrare, precum cea prevăzută la articolul 86 din RGPD. În această privință, o asemenea jurisprudență poate face parte din temeiul juridic al prelucrării, în sensul articolului 6 alineatul (3) din RGPD.

45

În consecință, articolul 6 alineatul (1) literele (c) și (e) din RGPD nu se opune, în principiu, unei jurisprudențe naționale care prevede o obligație de informare și de consultare a persoanei vizate înainte de orice comunicare a unor date cu caracter personal care o privesc. Astfel, o asemenea obligație este de natură să garanteze o prelucrare legală, echitabilă și transparentă în privința acestei persoane, în sensul articolului 5 alineatul (1) litera (a) din RGPD, permițându‑i acesteia să își exprime opinia cu privire la divulgarea avută în vedere. Această obligație contribuie astfel la realizarea obiectivului amintit la punctul 29 din prezenta hotărâre, permițând în același timp autorității publice să procedeze, în deplină cunoștință de cauză, la stabilirea echilibrului impusă de articolul 86 din RGPD.

46

Cu toate acestea, având în vedere jurisprudența amintită la punctele 40 și 41 din prezenta hotărâre, o punere în aplicare absolută a obligației menționate ar putea conduce la o restricție disproporționată privind dreptul de acces public la documente oficiale. Astfel, este posibil ca, din diferite motive, informarea și/sau consultarea persoanei vizate să se dovedească imposibile sau să necesite eforturi disproporționate. Într‑un asemenea context, invocarea unei imposibilități practice de a informa și de a consulta această persoană pentru a justifica refuzul sistematic al oricărei divulgări de informații referitoare la persoana menționată ar conduce la excluderea oricărei încercări de stabilire a echilibrului între interesele în cauză, în condițiile în care o asemenea stabilire a echilibrului este prevăzută în mod expres la articolul 86 din RGPD.

47

În speță, sub rezerva verificării de către instanța de trimitere, Ministerul Sănătății pare să își fi întemeiat decizia de a nu divulga toate informațiile solicitate numai pe această imposibilitate practică, fără să fi încercat nicidecum să procedeze la o stabilire a echilibrului între interese.

48

Având în vedere ansamblul considerațiilor care precedă, este necesar să se răspundă la a doua întrebare că articolul 6 alineatul (1) literele (c) și (e) din RGPD coroborat cu articolul 86 din acest regulament trebuie interpretat în sensul că nu se opune unei jurisprudențe naționale ce impune unui operator, care este o autoritate publică însărcinată cu stabilirea unui echilibru între dreptul de acces public la documente oficiale și dreptul la protecția datelor cu caracter personal, să informeze și să consulte persoana fizică vizată înainte de divulgarea de documente oficiale care conțin astfel de date, cu condiția ca o astfel de obligație să nu fie imposibil de pus în aplicare și nici să nu necesite eforturi disproporționate și, prin urmare, să nu conducă la o restricție disproporționată privind dreptul de acces public la aceste documente.

Cu privire la cheltuielile de judecată

49

Întrucât, în privința părților din litigiul principal, procedura are caracterul unui incident survenit la instanța de trimitere, este de competența acesteia să se pronunțe cu privire la cheltuielile de judecată. Cheltuielile efectuate pentru a prezenta observații Curții, altele decât cele ale părților menționate, nu pot face obiectul unei rambursări.

Pentru aceste motive, Curtea (Camera întâi) declară:

1)

Articolul 4 punctele 1 și 2 din Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor)

trebuie interpretat în sensul că

divulgarea prenumelui, a numelui, a semnăturii și a datelor de contact ale unei persoane fizice care reprezintă o persoană juridică constituie o prelucrare de date cu caracter personal. Împrejurarea că această divulgare este efectuată cu unicul scop de a permite identificarea persoanei fizice împuternicite să acționeze în numele acestei persoane juridice este lipsită de relevanță în această privință.

2)

Articolul 6 alineatul (1) literele (c) și (e) din Regulamentul 2016/679 coroborat cu articolul 86 din acest regulament

trebuie interpretat în sensul că

nu se opune unei jurisprudențe naționale ce impune unui operator, care este o autoritate publică însărcinată cu stabilirea unui echilibru între dreptul de acces public la documente oficiale și dreptul la protecția datelor cu caracter personal, să informeze și să consulte persoana fizică vizată înainte de divulgarea de documente oficiale care conțin astfel de date, cu condiția ca o astfel de obligație să nu fie imposibil de pus în aplicare și nici să nu necesite eforturi disproporționate și, prin urmare, să nu conducă la o restricție disproporționată privind dreptul de acces public la aceste documente.

Semnături

(
*1
) Limba de procedură: ceha.

Textul actului pentru consultare

Decizia Curții Constituționale nr. 768/2025

Sursă

Portal Legislativ ID 311166; M.Of. nr. 467/03.06.2026

Versiunea textului

Decizia din 11 decembrie 2025, publicată în Monitorul Oficial nr. 467 din 3 iunie 2026.

Data verificării

5 septembrie 2026

FUNDAȚIA FREIES EUROPA WELTANSCHAUUNG — COPIE LOCALĂ ÎN FORMAT TEXT PENTRU CONSULTARE

Decizia Curții Constituționale nr. 768/2025

Statut: Decizie definitivă și general obligatorie; excepția a fost respinsă ca inadmisibilă.
Identificator oficial: Portal Legislativ ID 311166; M.Of. nr. 467/03.06.2026
Versiune și limită: Corpul și selecția versiunii au fost confruntate cu istoricul oficial. Sursa nu afișează o listă de consolidări pentru acest act.
Sursa oficială: https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/311166
Data controlului: 5 septembrie 2026
Această copie facilitează lectura. Pentru forma la zi și efecte juridice, verifică sursa oficială.

TEXT EXTRAS DIN SURSA OFICIALĂ

DECIZIA nr. 768 din 11 decembrie 2025
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 12 alin. (1) lit. a) și ale art. 22 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public

EMITENT

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

Publicat în

MONITORUL OFICIAL nr. 467 din 3 iunie 2026

Elena-Simina Tănăsescu

- președinte

Asztalos Csaba-Ferenc

- judecător

Mihai Busuioc

- judecător

Mihaela Ciochină

- judecător

Dacian-Cosmin Dragoș

- judecător

Dimitrie-Bogdan Licu

- judecător

Gheorghe Stan

- judecător

Ioana-Cristina Vida

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioana Codruța Dărângă.
1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor „ art. 2 alin. (1) și art. 22 alin. (1) din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public“, excepție ridicată de Uniunea Națională a Judecătorilor din România în Dosarul nr. 36.462/3/2016 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.177D/2021. 2. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 12 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 544/2001, arătând că acestea vizează aspecte care țin de interpretarea legii și care intră în competența instanței de judecată. În ceea ce privește dispozițiile art. 22 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 544/2001, solicită respingerea ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate, deoarece textul criticat nu exceptează de la verificarea de către instanță a legalității, a necesității și a proporționalității restrângerii dreptului de acces la informații de interes public, atunci când o persoană care se consideră vătămată în drepturile sale formulează o plângere la instanță, întrucât vătămarea, care poate izvorî din oricare dintre aceste aspecte, va fi analizată de către instanță.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
4. Prin Încheierea din 13 septembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 36.462/3/2016 (înregistrată la Curtea Constituțională la data de 5 aprilie 2021), Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor „ art. 2 alin. (1) și art. 22 alin. (1) din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public“. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Uniunea Națională a Judecătorilor din România într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii de recurs împotriva unei sentințe civile prin care a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea prin care s-a solicitat obligarea Direcției Generale de Protecție Internă (fostul Departament de Informații și Protecție Internă - DIPI) la comunicarea unor informații, considerate de autoare ca intrând în sfera celor de interes public, sentință prin care s-a reținut că activitatea instituției menționate se desfășoară în domeniul siguranței naționale, astfel că informațiile solicitate sunt exceptate de la comunicare, potrivit art. 12 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 544/2001. 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că prevederile criticate din Legea nr. 544/2001 sunt neconstituționale deoarece nu permit accesul publicului la informații/documente clasificate care vizează sau afectează modul de desfășurare a procedurilor judiciare, fiind incluse în domeniul siguranței naționale. 6. Se susține că dispozițiile art. 12 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 544/2001 sunt neconstituționale „în măsura în care, prin securitate națională (care include apărarea, siguranța și ordinea publică) sunt cuprinse noțiuni, definiții și sensuri ce exced celor prevăzute de legislația primară, inclusiv aspecte ce țin de independența, administrarea și funcționarea justiției sau desfășurarea procedurilor judiciare, extindere făcută prin acte infralegale, nepublice ori clasificate“. 7. În continuare, se arată că noțiunea de „lege“ din cuprinsul art. 12 din Legea nr. 544/2001 exclude de la accesul liber la informațiile de interes public acele informații care au legătură cu definirea conceptului de „securitate extinsă“, astfel cum rezultă dintr-o serie de hotărâri adoptate la nivelul Consiliului Suprem de Apărare a Țării, ceea ce ar fi contrar standardelor stabilite prin jurisprudența constituțională. Se apreciază că numai legiuitorul poate califica o informație ca ținând de securitatea națională, nu și alte organe sau autorități publice. 8. Totodată, se evidențiază că anumite aspecte ce țin de administrarea justiției sau desfășurarea procedurilor judiciare au fost incluse în conceptul de securitate națională, în special prin prisma atribuțiilor vizând combaterea corupției, prin acte ce nu îndeplinesc standardele constituționale pentru a putea fi considerate ca lege. 9. Se susține că prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 636 din 15 iunie 2015 s-a reținut că „Hotărârea nr. 17 din 28 februarie 2005 a Consiliului Superior de Apărare a Țării a integrat problema corupției și combaterea ei în structura strategiei de securitate națională, ca factor de risc, respectiv de securitate națională, problematica corupției fiind reluată în Strategia Națională de Apărare din anul 2010, în cuprinsul căreia corupția a fost definită drept vulnerabilitate cu implicații asupra funcționării instituțiilor statului“, ceea ce ar demonstra că a fost extins conceptul de securitate națională prin acte normative infralegale, nepublice, care nu îndeplinesc exigențele de publicitate și accesibilitate necesare pentru a califica un act normativ ca „lege“ în sens constituțional. 10. Se arată că includerea informațiilor ce țin de administrarea justiției în sfera „securității naționale“ prin astfel de acte afectează funcționarea justiției, întrucât au fost reîncadrate infracțiuni de drept comun în această categorie, care se regăsesc într-o secțiune distinctă în Codul penal, și au fost extinse competențele serviciilor de informații în domeniul justiției. Se apreciază că justiția este un serviciu public, fiind incompatibilă cu orice norme clasificate care i-ar afecta în vreun fel modul de funcționare ori desfășurarea procedurilor judiciare. 11. Totodată, se susține că prevederile art. 22 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 544/2001 sunt neconstituționale în măsura în care se interpretează că exclud de la controlul efectuat de instanța judecătorească verificarea legalității, a necesității și proporționalității restrângerii dreptului de acces la informații de interes public, aceasta putând să constate pur formal că accesul la informații este blocat de clasificarea acestora de către autoritatea emitentă. O astfel de interpretare este însă una neconstituțională, golind de substanță dreptul de acces la o instanță prevăzut de art. 21 din Constituție și lăsând fără protecție jurisdicțională garanțiile impuse de art. 53 din Constituție. 12. În contextul criticilor de neconstituționalitate este menționată jurisprudența Curții Constituționale (spre exemplu, Decizia nr. 51 din 16 februarie 2016, Decizia nr. 329 din 10 martie 2011, Decizia nr. 21 din 18 ianuarie 2018) și a altor jurisdicții constituționale (Decizia Curții Constituționale a Sloveniei din 24 octombrie 2013 în materia accesului la informații confidențiale). 13. Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate ar putea fi considerată întemeiată numai în măsura în care s-ar realiza, de către instanța competentă, în cadrul fiecărei spețe de acest tip un examen al conținutului textelor criticate în ceea ce privește noțiunea de „informații clasificate“. 14. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. 15. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorulraportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:
16. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. 17. Obiectul excepției de neconstituționalitate, așa cum a fost reținut în dispozitivul încheierii de sesizare, îl constituie dispozițiile „ art. 2 alin. (1) și art. 22 alin. (1) din Legea nr. 544/2001 “. Din examinarea concluziilor depuse de autoarea excepției se observă că, în realitate, obiectul acesteia îl constituie dispozițiile art. 12 alin. (1) lit. a) și ale art. 22 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 663 din 23 octombrie 2001, cu modificările și completările ulterioare, care au următorul cuprins: – Art. 12 alin. (1) lit. a):

(1)

Se exceptează de la accesul liber al cetățenilor, prevăzut la art. 1 și, respectiv, la art. 11^1, următoarele informații:

a)

informațiile din domeniul apărării naționale, siguranței și ordinii publice, dacă fac parte din categoriile informațiilor clasificate, potrivit legii;

– Art. 22 alin. (1) teza întâi: „(1) În cazul în care o persoană se consideră vătămată în drepturile sale, prevăzute în prezenta lege, aceasta poate face plângere la secția de contencios administrativ a tribunalului în a cărei rază teritorială domiciliază sau în a cărei rază teritorială se află sediul autorității ori al instituției publice. Plângerea se face în termen de 30 de zile de la data expirării termenului prevăzut la art. 7.“ 18. În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate contravin prevederilor din Constituție cuprinse în art. 1 alin. (3)-(5) privind statul de drept, principiul separației și echilibrului puterilor în cadrul democrației constituționale și obligația respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, în art. 21 alin. (1)-(3) privind accesul liber la justiție, în art. 31 privind dreptul la informație, în art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, în art. 124 privind înfăptuirea justiției și în art. 126 alin. (2) privind competența instanțelor. 19. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că autoarea nu formulează critici de neconstituționalitate cu privire la textele de lege criticate din Legea nr. 544/2001, ci solicită Curții Constituționale să pronunțe o decizie prin care acestea să primească o anumită interpretare, considerată de natură să producă efecte de modificare a dispozițiilor legale referitoare la siguranța națională. Or, interpretarea legii într-un caz determinat, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, excedează competenței acesteia (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 62 din 28 ianuarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 240 din 9 martie 2021, paragraful 12). Mai mult, solicitarea adresată de autoare Curții Constituționale ar avea ca efect modificarea și completarea textelor de lege criticate, contrar celor prevăzute de art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, potrivit căruia „Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului“ (a se vedea Decizia nr. 683 din 18 mai 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 463 din 6 iulie 2010). În acest sens, Curtea Constituțională s-a mai pronunțat, asupra unei excepții motivate în mod similar cu privire la dispozițiile art. 12 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 544/2001, prin Decizia nr. 507 din 13 iulie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 281 din 23 martie 2022, paragrafele 19-28, respingând, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate ridicată de aceeași autoare. 20. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 12 alin. (1) lit. a) și ale art. 22 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, excepție ridicată de Uniunea Națională a Judecătorilor din România în Dosarul nr. 36.462/3/2016 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 11 decembrie 2025.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU
Magistrat-asistent,
Ioana-Cristina Vida
-----

Textul actului pentru consultare

Legea nr. 179/2022 privind datele deschise și reutilizarea informațiilor din sectorul public

Sursă

Portal Legislativ ID 256414; M.Of. nr. 577/14.06.2022

Versiunea textului

Textul legii publicat în Monitorul Oficial nr. 577 din 14 iunie 2022, în versiunea consemnată la data verificării.

Data verificării

5 septembrie 2026

FUNDAȚIA FREIES EUROPA WELTANSCHAUUNG — COPIE LOCALĂ ÎN FORMAT TEXT PENTRU CONSULTARE

Legea nr. 179/2022 privind datele deschise și reutilizarea informațiilor din sectorul public

Statut: În vigoare; forma oficială trebuie reverificată înaintea utilizării într-un caz concret.
Identificator oficial: Portal Legislativ ID 256414; M.Of. nr. 577/14.06.2022
Versiune și limită: Corpul și selecția versiunii au fost confruntate cu istoricul oficial. Sursa nu afișează o listă de consolidări pentru acest act.
Sursa oficială: https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/256414
Data controlului: 5 septembrie 2026
Această copie facilitează lectura. Pentru forma la zi și efecte juridice, verifică sursa oficială.

TEXT EXTRAS DIN SURSA OFICIALĂ

LEGE nr. 179 din 9 iunie 2022
privind datele deschise și reutilizarea informațiilor din sectorul public

EMITENT

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

Publicat în

MONITORUL OFICIAL nr. 577 din 14 iunie 2022

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Capitolul I

Dispoziții generale

Articolul 1

(1)

Prezenta lege reglementează cadrul juridic al reutilizării datelor și documentelor aflate în posesia entităților publice și a întreprinderilor publice, pe care acestea le-au creat în cadrul activității proprii, inclusiv în scopul dezvoltării unor noi produse și servicii informaționale, precum și modalitățile practice de facilitare a reutilizării:

a)

documentelor existente deținute de entitățile publice;

b)

documentelor existente deținute de întreprinderile publice care: (i) își desfășoară activitatea în domeniile definite în Legea nr. 99/2016 privind achizițiile sectoriale, cu modificările și completările ulterioare; (ii) își desfășoară activitatea ca operatori de servicii publice potrivit art. 2 din Regulamentul (CE) nr. 1.370/2007 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 octombrie 2007 privind serviciile publice de transport feroviar și rutier de călători și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 1.191/69 și nr. 1.107/70 ale Consiliului; (iii) își desfășoară activitatea ca transportatori aerieni care îndeplinesc obligații de serviciu public potrivit art. 16 din Regulamentul (CE) nr. 1.008/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 septembrie 2008 privind normele comune pentru operarea serviciilor aeriene în Comunitate (reformare); (iv) își desfășoară activitatea ca armatori comunitari care îndeplinesc obligații de serviciu public potrivit art. 4 din Regulamentul (CEE) nr. 3.577/92 al Consiliului din 7 decembrie 1992 de aplicare a principiului liberei circulații a serviciilor la transporturile maritime în interiorul statelor membre (cabotaj maritim);

c)

datelor provenite din activitatea de cercetare, în conformitate cu prevederile art. 13.

(2)

Prezenta lege nu se aplică:

a)

documentelor deținute de entitățile publice care nu se circumscriu sferei de activitate a acestora, astfel cum este definită prin lege sau prin alte acte normative;

b)

documentelor deținute de întreprinderi publice: (i) produse în afara domeniului de aplicare a furnizării serviciilor de interes general, definit în condițiile legii; (ii) legate de activități expuse direct concurenței și care, prin urmare, potrivit art. 54 din Legea nr. 99/2016, cu modificările și completările ulterioare, nu fac obiectul normelor privind achizițiile publice;

c)

documentelor asupra cărora terții dețin drepturi de proprietate intelectuală;

d)

documentelor precum datele sensibile sau cu regim special, la care accesul este exclus potrivit regimurilor de acces în condițiile legii, inclusiv din următoarele motive: (i) protecția securității naționale, apărarea statului sau siguranța publică; (ii) confidențialitatea datelor statistice; (iii) secretul comercial, inclusiv dreptul de proprietate intelectuală;

e)

documentelor la care accesul este exclus sau restrâns din motive legate de informații sensibile privind protecția infrastructurilor critice, astfel cum sunt definite la art. 3 lit. i) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 98/2010 privind identificarea, desemnarea și protecția infrastructurilor critice, aprobată cu modificări prin Legea nr. 18/2011, cu modificările și completările ulterioare;

f)

documentelor la care accesul este restrâns potrivit regimurilor de acces în condițiile legii, inclusiv cazurilor în care cetățenii sau entitățile juridice trebuie să facă dovada unui interes special pentru a obține accesul la documente;

g)

siglelor, stemelor și însemnelor;

h)

documentelor la care accesul este exclus sau restrâns potrivit regimurilor de acces, din motive legate de protecția datelor cu caracter personal și părților din documentele accesibile potrivit respectivelor regimuri care conțin date cu caracter personal a căror reutilizare a fost definită prin lege ca fiind incompatibilă cu legislația privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal sau ca aducând atingere protecției vieții private și integrității persoanei;

i)

documentelor deținute de radiodifuziunile publice și filialele acestora, precum și de alte organisme sau filiale ale acestora pentru furnizarea unui serviciu public de radiodifuziune;

j)

documentelor deținute de instituții de cultură, altele decât bibliotecile, inclusiv bibliotecile universitare, muzeele și arhivele;

k)

documentelor deținute de instituții de învățământ preuniversitar și de instituțiile de învățământ superior, altele decât cele prevăzute la alin. (1) lit. c);

l)

altor documente decât cele prevăzute la lit. c) deținute de entități care desfășoară activități de cercetare și de entități care finanțează activități de cercetare, inclusiv entități constituite pentru transferul rezultatelor cercetării.

(3)

Prezenta lege se bazează pe regimurile de acces prevăzute la nivel național și la nivelul Uniunii Europene și nu le aduce atingere.

(4)

Prezenta lege nu aduce atingere legislației naționale privind protecția datelor cu caracter personal, în special Legii nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal și protecția vieții private în sectorul comunicațiilor electronice, cu modificările și completările ulterioare, Directivei 2002/58/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 iulie 2002 privind prelucrarea datelor personale și protejarea confidențialității în sectorul comunicațiilor publice (Directiva asupra confidențialității și comunicațiilor electronice), cu modificările și completările ulterioare, și Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor), Legii nr. 190/2018 privind măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor), cu modificările ulterioare.

(5)

Prezenta lege respectă drepturile fundamentale și principiile recunoscute în special de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, inclusiv dreptul la respectarea vieții private și de familie, dreptul la protecția datelor cu caracter personal, dreptul la proprietate și integrarea persoanelor cu dizabilități, astfel încât nicio prevedere din prezenta lege nu trebuie să facă obiectul unei interpretări sau puneri în aplicare care nu este conformă cu Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale a Consiliului Europei.

(6)

Obligațiile impuse în conformitate cu prezenta lege se aplică numai în măsura în care sunt compatibile cu prevederile acordurilor internaționale privind protecția drepturilor de proprietate intelectuală, la care România este parte, în special: Acordul privind aspectele drepturilor de proprietate intelectuală legate de comerț, anexa nr. 1C la Acordul de la Marrakech privind constituirea Organizației Mondiale de Comerț (Acordul TRIPS), ratificat de România prin Legea nr. 133/1994, și Tratatul Organizației Mondiale a Proprietății Intelectuale (OMPI) privind dreptul de autor (TDA), adoptat la Geneva la 20 decembrie 1996, ratificat de România prin Legea nr. 205/2000.

(7)

Dreptul unui producător al unei baze de date, prevăzut la art. 141 alin. (1) din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, republicată, cu modificările și completările ulterioare, nu este exercitat de entitățile publice pentru a împiedica reutilizarea documentelor sau pentru a restrânge reutilizarea dincolo de limitele stabilite prin prezenta lege.

(8)

Prezenta lege reglementează reutilizarea documentelor existente deținute de către entitățile publice și întreprinderile publice, inclusiv a documentelor cărora li se aplică prevederile Ordonanței Guvernului nr. 4/2010 privind instituirea Infrastructurii naționale pentru informații spațiale în România, republicată.

Articolul 2

În sensul prezentei legi, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații:

a)

anonimizare - rezultat al prelucrării datelor cu caracter personal cu scopul de a împiedica în mod ireversibil identificarea persoanei vizate;

b)

competența autorităților și instituțiilor publice - ansamblul atribuțiilor stabilite de lege, care conferă autorităților și instituțiilor administrației publice drepturi și obligații de a desfășura, în regim de putere publică și sub propria responsabilitate, o activitate de natură administrativă;

c)

cost marginal - costul direct legat și generat strict de reproducerea, punerea la dispoziție, difuzarea documentelor, pseudonimizarea și anonimizarea datelor cu caracter personal, precum și cu măsurile luate pentru protecția informațiilor comerciale confidențiale în vederea reutilizării;

d)

date cu caracter personal - definiție potrivit art. 4 pct. 1 din Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016;

e)

date deschise - date în format prelucrabil automat ce pot fi utilizate în mod liber, reutilizate și redistribuite de către oricine în orice scop;

f)

date dinamice - documente în format digital care fac obiectul unor actualizări frecvente sau în timp real, în special din cauza volatilității sau a obsolescenței lor rapide; datele generate de senzori sunt de obicei considerate a fi date dinamice;

g)

date provenite din cercetare - documente în format digital, altele decât publicații științifice, și care sunt colectate sau produse în cursul activităților de cercetare științifică și sunt utilizate ca dovezi în procesul de cercetare sau sunt acceptate în mod curent în comunitatea de cercetare drept necesare pentru validarea concluziilor și rezultatelor cercetărilor;

h)

date structurate - date organizate care au o lungime și un format definite corespunzător unui proces de procesare automată, stocate într-un format predefinit, de obicei tabelar, dar și în formate de tip ierarhic sau rețea; în cazul datelor în format tabelar, valorile sunt organizate secvențial pe rânduri și coloane;

i)

document - orice conținut informațional sau orice parte a unui astfel de conținut, indiferent de forma de stocare a datelor, pe hârtie, în formă electronică sau sub formă de înregistrare audio, video sau audiovizuală;

j)

drept exclusiv - drept de reutilizare a anumitor documente din sectorul public acordat prin orice act legislativ sau act administrativ, al cărui efect constă în limitarea exercitării activității de reutilizare a anumitor documente din sectorul public la una sau mai multe entități și care afectează substanțial capacitatea altor entități de a desfășura o astfel de activitate;

k)

entitate publică - autorități sau instituții din sectorul public, astfel cum sunt definite potrivit art. 5 lit. k), l), w) și aa) din Ordonanța de urgentă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, unități administrativ-teritoriale, organisme de drept public sau asociațiile formate din una sau mai multe astfel de autorități sau instituții din sectorul public sau din unul sau mai multe astfel de organisme de drept public;

l)

format deschis - format de fișier care poate fi procesat cu cel puțin un instrument software gratuit sau sursă deschisă;

m)

format prelucrabil automat - format de fișier structurat astfel încât să permită aplicațiilor software să identifice, să recunoască și să extragă cu ușurință date specifice, inclusiv declarații individuale de fapt, și structura internă a acestora;

n)

informație de interes public - definiție potrivit art. 2 lit. b) din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, cu modificările și completările ulterioare;

o)

informație cu privire la datele personale - definiție potrivit art. 2 lit. c) din Legea nr. 544/2001, cu modificările și completările ulterioare;

p)

interfețele de programare a aplicației (API) - set de funcții, proceduri, definiții și protocoale pentru comunicarea dintre mașini și schimbul fără sincope de date;

q)

întreprindere publică - definiție potrivit art. 3 alin. (1) lit. bb) din Legea nr. 99/2016, cu modificările și completările ulterioare;

r)

licență - document cu valoare juridică ce însoțește setul de date, definind drepturile autorului sau deținătorului de date, precum și permisiunile și restricțiile pe care le primesc potențialii utilizatori, abordând aspecte precum răspunderea, protecția datelor cu caracter personal, folosirea corectă a documentelor, garantarea nealterării lor și indicarea sursei;

s)

licență deschisă - licența care stabilește cât mai puține restricții pentru utilizatorii datelor, care permite ca datele și conținutul să fie liber accesate, utilizate, modificate și partajate de oricine în orice scop și care se bazează pe formatele de date deschise;

t)

licență standard - set de condiții de reutilizare predefinite în format digital, de preferință compatibile cu licențele publice standardizate disponibile online;

u)

metadate - informații structurate care descriu, explică, localizează sau facilitează regăsirea, utilizarea sau gestionarea unei resurse de informații; sunt adesea numite date despre date sau informații despre informații. Metadatele oferă informații care permit înțelegerea datelor, de exemplu documente, imagini, seturi de date; concepte, de exemplu scheme de clasificare; entități din lumea reală, de exemplu oameni, organizații, locuri, picturi, produse;

v)

organisme de drept public - definiție potrivit art. 4 alin. (2) din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, cu modificările și completările ulterioare;

w)

parte terță - orice persoană fizică sau juridică care deține datele și care nu este o entitate publică sau o întreprindere publică;

x)

profit rezonabil - procentaj din taxa globală, adăugat la ceea ce este necesar pentru recuperarea costurilor eligibile, care nu depășește cu mai mult de cinci puncte procentuale dobânda de referință a Băncii Naționale a României;

y)

pseudonimizare - definiție potrivit art. 4 pct. 5 din Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016;

z)

regim de acces aplicabil - reglementarea expresă printrun act normativ a modalităților de elaborare, luare în evidență, accesare, procesare, multiplicare, manipulare, transport, transmitere, inventariere, păstrare, arhivare sau distrugere a unui document;

aa)

reutilizare - utilizarea de către persoane fizice sau juridice în scop comercial sau necomercial a documentelor deținute de: (i) entitățile publice în scopuri comerciale sau necomerciale, diferite de scopul inițial din cadrul atribuțiilor publice pentru care au fost elaborate, cu excepția schimbului de documente dintre entitățile publice în scopul unic de a-și îndeplini atribuțiile publice; (ii) întreprinderile publice în scopuri comerciale sau necomerciale, diferite de scopul inițial de prestare a serviciilor de interes general pentru care au fost elaborate, cu excepția schimbului de documente dintre întreprinderile publice și entitățile publice în scopul unic de a îndeplini atribuțiile publice ale entităților publice;

bb)

scop comercial - urmărirea obținerii, direct sau indirect, a unui avantaj economic ori material. Folosirea informațiilor de către entitățile nonprofit nu constituie reutilizare în scop comercial;

cc)

secret comercial - definiție potrivit art. 1^1 lit. d) din Legea nr. 11/1991 privind combaterea concurenței neloiale, cu modificările și completările ulterioare;

dd)

servicii publice - definite potrivit art. 5 lit. kk) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019, cu modificările și completările ulterioare;

ee)

seturi de date cu valoare ridicată - documente a căror reutilizare este asociată cu beneficii importante pentru societate, mediu și economie, datorită faptului că acestea pot servi la crearea unor servicii și aplicații cu valoare adăugată și a unor locuri de muncă noi, de înaltă calitate și decente, precum și datorită numărului de beneficiari potențiali ai serviciilor și ai aplicațiilor cu valoare adăugată realizate în baza respectivelor seturi de date;

ff)

standard formal deschis - standard care a fost stabilit în scris și care conține specificații privind cerințele cu privire la modalitatea de asigurare a interoperabilității sistemelor informatice;

gg)

universitate - instituție de învățământ superior din sectorul public constituită dintr-un ansamblu de facultăți și secții organizate potrivit Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare.

Articolul 3

Documentele prevăzute la art. 1 alin. (1) și (8), documentele asupra cărora bibliotecile, inclusiv bibliotecile universitare, muzeele și arhivele dețin drepturi de proprietate intelectuală, precum și documentele deținute de întreprinderi publice sunt reutilizabile în scopuri comerciale sau necomerciale în conformitate cu cap. III și IV.

Capitolul II

Cererile de reutilizare

Articolul 4

(1)

Orice persoană fizică sau juridică poate adresa oricărei entități publice o solicitare de reutilizare a documentelor descrise la art. 2 lit. i).

(2)

Solicitarea se poate depune în format digital sau în format hârtie, cu respectarea condițiilor privind identificarea solicitantului cu nume, prenume sau denumirea entității și adresa de corespondență și a documentelor solicitate și scopul pentru care urmează să fie utilizate.

(3)

Entitățile publice analizează încadrarea cererii solicitantului în condițiile prezentei legi și pun la dispoziția acestuia, folosind mijloace electronice ori de câte ori este posibil și oportun, documentele solicitate în vederea reutilizării.

(4)

În cazul în care este necesară o licență, entitățile publice finalizează oferta de licență pentru solicitant, cu încadrarea în termenul prevăzut la alin. (8).

(5)

În cazul în care nu este necesară o licență, se va utiliza o licență standard care va fi publicată și disponibilă online, cu încadrarea în termenul prevăzut la alin. (8).

(6)

Comunicarea documentelor solicitate se face gratuit sau contra unei taxe, cu respectarea prevederilor art. 1 alin. (1) lit. c), art. 9 alin. (2) și art. 16 alin. (2) și (4).

(7)

În cazul în care se percepe o taxă pentru comunicarea documentelor solicitate, entitățile publice au obligația de a posta pe site-ul propriu valoarea taxei și modul de calcul al acesteia, cel puțin la momentul stabilirii ei și în mod obligatoriu anterior solicitării.

(8)

Entitățile publice prelucrează cererea și pun documentele la dispoziția solicitantului în vederea reutilizării sau, în cazul în care este necesară o licență, finalizează oferta de licență pentru solicitant în termen de 30 de zile lucrătoare de la primirea cererii. Termenul poate fi prelungit cu 20 de zile lucrătoare, în funcție de dificultatea, complexitatea, volumul documentelor solicitate și de urgența solicitării. În cazul în care durata necesară pentru identificarea și transmiterea documentelor solicitate depășește 30 de zile lucrătoare, răspunsul va fi comunicat solicitantului în maximum 50 de zile lucrătoare, cu condiția înștiințării acestuia, în scris, despre acest fapt în termen de 15 zile lucrătoare de la primirea cererii.

(9)

Refuzul comunicării documentelor solicitate se motivează și se comunică în termen de 15 zile lucrătoare de la primirea cererii. Refuzul se poate întemeia în baza legislației naționale care instituie norme speciale de acces la documente sau în baza prevederilor art. 1 alin. (2) lit. c); entitatea publică face trimitere în cuprinsul răspunsului la persoana fizică sau juridică titulară a drepturilor, în cazul în care este cunoscută, sau, alternativ, la deținătorul licenței de la care entitatea publică a obținut materialul în cauză. Nu este necesar ca bibliotecile, inclusiv bibliotecile universitare, muzeele și arhivele să includă o astfel de mențiune. Dacă solicitantul face dovada acceptului de reutilizare a documentului din partea tuturor terțelor persoane implicate, cererea este soluționată potrivit alin. (3).

(10)

Sunt exceptate de la prevederile prezentului articol:

a)

întreprinderile publice;

b)

unitățile de învățământ preuniversitar și instituțiile de învățământ, entitățile care desfășoară activități de cercetare și entitățile care finanțează activități de cercetare.

Articolul 5

(1)

Orice decizie privind reutilizarea menționează căile de atac disponibile în cazul în care solicitantul dorește să conteste decizia.

(2)

Prin derogare de la prevederile art. 7 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, soluționarea plângerilor prealabile aplicabile prezentei legi este de competența Autorității pentru Digitalizarea României.

(3)

Înainte de a se adresa instanței de contencios administrativ competente, persoana care se consideră vătămată într-un drept recunoscut de lege sau într-un interes legitim sau care nu a primit răspuns la cererea de reutilizare sau care consideră că taxa stabilită pentru comunicarea documentelor solicitate nu respectă principiile de taxare stabilite la art. 9 trebuie să solicite Autorității pentru Digitalizarea României să se pronunțe cu privire la nerespectarea termenului de răspuns prevăzut de prezenta lege sau, după caz, cu privire la temeinicia răspunsului entității publice sau întreprinderii publice responsabile de furnizarea datelor solicitate, prin formularea unei plângeri prealabile.

(4)

Plângerea prealabilă se poate depune în format digital sau în format hârtie, cu respectarea condițiilor privind identificarea solicitantului și a obiectului solicitării, în termen de 30 de zile de la data primirii răspunsului emis de entitatea publică sau întreprinderea publică în cauză. În cazul în care solicitantul nu a primit niciun răspuns în termenul prevăzut de prezenta lege, plângerea prealabilă se poate depune în format digital sau în format hârtie, cu respectarea condițiilor privind identificarea solicitantului și a obiectului solicitării, în termen de 30 de zile de la data expirării termenului legal de răspuns.

(5)

Autoritatea pentru Digitalizarea României are obligația de a se pronunța cu privire la admisibilitatea plângerii prealabile în termen de 15 zile lucrătoare de la primirea acesteia. În cazul admiterii plângerii prealabile, Autoritatea pentru Digitalizarea României notifică entitatea publică sau întreprinderea publică responsabilă de furnizarea datelor solicitate să se conformeze prevederilor prezentei legi.

(6)

Entitatea publică sau întreprinderea publică în cauză are obligația de a transmite Autorității pentru Digitalizarea României un punct de vedere referitor la plângerea prealabilă, precum și dovada conformării cu prevederile prezentei legi, în termen de 5 zile lucrătoare de la data primirii notificării.

(7)

Persoana vătămată într-un drept recunoscut de lege sau într-un interes legitim nemulțumită de răspunsul primit la plângerea prealabilă adresată Autorității pentru Digitalizarea României sau dacă nu a primit niciun răspuns în termenul prevăzut la alin. (5) sau în cazul refuzului nejustificat de soluționare a plângerii prealabile poate sesiza instanța de contencios administrativ competentă, solicitând pronunțarea unei hotărâri judecătorești prin care să se dispună asupra obligativității entității publice sau întreprinderii publice de a se conforma prevederilor prezentei legi.

Articolul 6

(1)

Constituie contravenție săvârșirea oricăreia dintre următoarele fapte de către entitățile publice și întreprinderile publice, dacă nu sunt comise în astfel de condiții încât, potrivit legii penale, să fie considerate infracțiuni:

a)

nerespectarea obligației entităților și întreprinderilor publice, prevăzută la art. 12 alin. (6), de a publica datele deschise pe portalul național de date deschise;

b)

nerespectarea termenului de publicare a datelor potrivit art. 12 alin. (7);

c)

nerespectarea licențelor standard pentru reutilizarea documentelor din sectorul public;

d)

încălcarea dreptului de reutilizare a documentelor de către și pentru persoanele cu dizabilități potrivit art. 8 alin. (2);

e)

nerespectarea obligației de a posta pe site-ul propriu valoarea taxei și modul de calcul al acesteia în vederea reutilizării potrivit art. 4 alin. (7);

f)

nerespectarea de către entitățile publice și întreprinderile publice a prevederilor art. 8 alin. (6);

g)

nerespectarea obligațiilor prevăzute la art. 4 alin. (8);

h)

nerespectarea prevederilor art. 15 alin. (4).

(2)

Avertismentul este prima sancțiune principală aplicată de către persoanele împuternicite în acest sens. În cazul în care entitățile publice și întreprinderile publice nu se conformează măsurilor indicate în avertisment, se aplică sancțiunea amenzii contravenționale, în conformitate cu Legea prevenirii nr. 270/2017.

(3)

Contravențiile prevăzute la alin. (1) se sancționează după cum urmează:

a)

cu amendă de la 500 de lei la 5.000 de lei, pentru faptele prevăzute la lit. a), c), f), g);

b)

cu amendă de la 500 de lei la 10.000 de lei, pentru faptele prevăzute la lit. b), d), e), h).

(4)

Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor se fac de către persoanele din cadrul Autorității pentru Digitalizarea României, împuternicite prin decizie a președintelui acesteia.

(5)

Responsabilitatea îndeplinirii măsurilor dispuse de către Autoritatea pentru Digitalizarea României revine reprezentantului legal al entității publice sau întreprinderii publice care, potrivit legii, angajează răspunderea contravențională pentru faptele constatate.

(6)

Formularul tipizat de proces-verbal de constatare și sancționare a contravenției și modelul legitimației persoanelor împuternicite se aprobă prin decizie a președintelui Autorității pentru Digitalizarea României, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, cu respectarea prevederilor prevăzute în Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare, coroborate cu prevederile prevăzute în Legea nr. 270/2017.

(7)

Contravențiilor prevăzute la alin. (1) le sunt aplicabile prevederile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare, prevederile Legii nr. 270/2017, precum și prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 112/2018 privind accesibilitatea site-urilor web și a aplicațiilor mobile ale organismelor din sectorul public, aprobată prin Legea nr. 90/2019.

Articolul 7

(1)

Procedura contencioasă este cea prevăzută la cap. II din Legea nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare.

(2)

Plângerea depusă pentru nerespectarea prevederilor prezentei legi este scutită de plata taxei de timbru.

Capitolul III

Condițiile de reutilizare

Articolul 8

(1)

Fără a se aduce atingere cap. VI, entitățile publice și întreprinderile publice pun la dispoziție documentele în orice format preexistent sau în orice limbă disponibilă și, dacă este posibil și adecvat, prin mijloace electronice, în formate care sunt deschise, prelucrabile automat, accesibile, ușor de găsit și reutilizabile, împreună cu metadatele lor, prezentate la nivelul optim de precizie și granularitate. Atât formatele, cât metadatele trebuie să respecte, dacă este posibil, standardele formate deschise.

(2)

Entitățile publice și întreprinderile publice trebuie să țină seama de posibilitățile de reutilizare a documentelor de către și pentru persoanele cu dizabilități prin furnizarea informațiilor întrun format accesibil, în conformitate cu cerințele stabilite prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 112/2018, aprobată prin Legea nr. 90/2019, acolo unde este posibil din punct de vedere tehnic.

(3)

Entitățile publice și întreprinderile publice sunt încurajate să producă și să pună la dispoziție documentele care intră în domeniul de aplicare al prezentei legi în conformitate cu principiul „deschiderii începând cu momentul conceperii și în mod implicit“, respectând astfel dreptul la informație, care este un principiu de bază al democrației care se aplică instituțiilor la orice nivel, fie el local sau național.

(4)

Dispozițiile alin. (1) nu impun o obligație pentru entitățile publice de a crea sau adapta documente sau de a furniza extrase din documente pentru a se conforma respectivului alineat, în cazul în care acest demers ar necesita eforturi disproporționate, care depășesc amploarea unei simple operațiuni.

(5)

Entitățile publice nu pot fi obligate să continue producția și stocarea unui anumit tip de document, în vederea reutilizării acestora de către o organizație din sectorul privat sau public.

(6)

Entitățile publice trebuie să pună datele dinamice pe care le dețin la dispoziția potențialilor utilizatori pentru a fi reutilizate, imediat după colectare, prin intermediul unor API adecvate și, dacă este cazul, prin descărcare în masă.

(7)

În cazul în care punerea la dispoziție de date dinamice în vederea reutilizării imediat după colectare, astfel cum se menționează la alin. (6), ar depăși capacitățile financiare și tehnice ale entității publice, impunând astfel un efort disproporționat, respectivele date dinamice sunt puse la dispoziție în vederea reutilizării într-un termen sau cu restricții tehnice temporare care nu afectează în mod nejustificat exploatarea potențialului lor economic social.

(8)

Dispozițiile alin. (1)-(7) se aplică documentelor existente deținute de întreprinderile publice, care sunt disponibile pentru reutilizare.

(9)

Seturile de date cu valoare ridicată, astfel cum sunt prevăzute la art. 16 alin. (2), sunt puse la dispoziție pentru a fi reutilizate în format prelucrabil automat prin API-uri și, dacă este cazul, prin descărcare în masă.

Articolul 9

(1)

Taxele se calculează în conformitate cu principiile contabile aplicabile. Reutilizarea documentelor este gratuită. Este permisă recuperarea costurilor marginale suportate în legătură cu reproducerea, punerea la dispoziție, difuzarea documentelor, pseudonimizarea și anonimizarea datelor cu caracter personal, precum și cu măsurile luate pentru protecția informațiilor comerciale confidențiale, în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016. Aceste costuri vor fi suportate de către solicitant în condițiile legii. Principiile referitoare la taxare se aplică tuturor entităților publice.

(2)

În mod excepțional, prevederile alin. (1) nu se aplică:

a)

entităților publice obligate să genereze venituri pentru a acoperi o parte semnificativă a costurilor legate de îndeplinirea atribuțiilor lor publice;

b)

bibliotecilor, inclusiv bibliotecilor universitare, muzeelor și arhivelor;

c)

întreprinderilor publice.

(3)

Secretariatul General al Guvernului întocmește și publică pe portalul național de date deschise o listă a entităților publice prevăzute la alin. (2) lit. a).

(4)

În cazurile prevăzute la alin. (2) lit. a) și c), cuantumul total al taxelor se calculează pe baza unor criterii obiective, transparente și verificabile, astfel: venitul total obținut prin punerea la dispoziție a documentelor și autorizarea reutilizării lor în perioada contabilă corespunzătoare nu depășește costul colectării, întocmirii, reproducerii, difuzării lor și pe cel al stocării datelor, precum și, dacă este cazul, al anonimizării sau pseudonimizării datelor cu caracter personal și al măsurilor luate pentru protecția informațiilor comerciale confidențiale, la care se adaugă profitul rezonabil. Taxele se calculează în conformitate cu principiile contabile aplicabile entităților publice și întreprinderilor publice în cauză, în condiții de transparență.

(5)

În cazul în care entitățile publice prevăzute la alin. (2) lit. b) impun taxe, venitul total obținut prin punerea la dispoziție a documentelor și autorizarea reutilizării lor în perioada contabilă corespunzătoare nu depășește costul colectării, întocmirii, reproducerii, difuzării, stocării datelor, conservării și obținerii autorizației de a utiliza opere protejate prin drepturi de autor, precum și, dacă este cazul, al anonimizării sau pseudonimizării datelor cu caracter personal și al măsurilor luate pentru protecția informaților comerciale confidențiale, la care se adaugă profitul rezonabil. Taxele se calculează în conformitate cu principiile contabile aplicabile entităților publice în cauză, în condiții de transparență.

(6)

Sumele provenite din taxe se fac venit la bugetul de stat, respectiv la bugetul propriu, în funcție de bugetul din care sunt finanțate, conform prevederilor art. 62 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare.

(7)

Reutilizarea este gratuită pentru utilizator:

a)

sub rezerva dispozițiilor art. 9 alin. (2) și art. 16 alin. (4), a seturilor de date cu valoare ridicată prevăzute la art. 16 alin. (1);

b)

a datelor provenite din cercetare prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. c).

Articolul 10

(1)

În cazul taxelor standard pentru reutilizarea documentelor, orice condiție aplicabilă și cuantumul real al respectivelor taxe, inclusiv baza de calcul al acestor taxe, sunt prestabilite și publicate de fiecare entitate publică în parte. Această publicare se face prin mijloace electronice pe site-ul entității ori de câte ori este posibil și adecvat.

(2)

În cazul taxelor pentru reutilizare, altele decât cele prevăzute la alin. (1), factorii care sunt luați în considerare la calcularea taxelor în cauză sunt indicați de la început. La cerere, deținătorul documentelor în cauză indică și modul în care au fost calculate aceste taxe în legătură cu o anumită cerere de reutilizare.

(3)

În cazul în care decide să nu mai pună la dispoziție anumite documente în vederea reutilizării sau să nu mai actualizeze documentele respective, entitatea publică ce are competența trebuie să facă publice respectivele decizii în maximum 3 zile lucrătoare de la data emiterii, prin mijloace electronice.

(4)

Entitățile publice se asigură că solicitanții reutilizării documentelor sunt informați cu privire la căile de atac disponibile pentru deciziile sau practicile care îi privesc și au obligația de a le face publice pe site-ul propriu.

Articolul 11

(1)

Reutilizarea documentelor nu este supusă unor condiții, cu excepția cazului în care condițiile respective sunt obiective, proporționale, nediscriminatorii și justificate din motive legate de un obiectiv de interes general. Atunci când reutilizarea este supusă unor condiții, acestea nu limitează în mod inutil posibilitățile de reutilizare și nu sunt utilizate pentru restricționarea concurenței, astfel cum este reglementat în Legea concurenței nr. 21/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

(2)

Licențele standard pentru reutilizarea documentelor din sectorul public, care pot fi adaptate pentru a veni în întâmpinarea unor cereri speciale de licențe, trebuie să fie disponibile în format digital și să poată fi prelucrate electronic.

(3)

Prin decizie, președintele Autorității pentru Digitalizarea României certifică licențele deschise care respectă următoarele principii:

a)

să aibă caracter universal;

b)

să nu impună restricții;

c)

să poată fi utilizate de orice persoană;

d)

să fie disponibile în mod gratuit;

e)

să aibă caracter nondiscriminatoriu;

f)

să asigure transparența.

(4)

La data intrării în vigoare a prezentei legi, licențele pentru date deschise și reutilizabile recomandate sunt Creative Commons Atribuire 4.0 Internațional sau, după caz, Creative Commons Universal CC0. Licențele recomandate ulterioare vor fi certificate prin decizie de către președintele Autorității pentru Digitalizarea României, care se va publica în termen de maximum 3 zile lucrătoare de la data emiterii pe site-ul propriu.

Articolul 12

(1)

Măsurile practice pentru a facilita reutilizarea efectivă a documentelor sunt următoarele:

a)

API-urile trebuie să fie sprijinite de o documentație tehnică clară, completă și disponibilă online, furnizată de proprietarul seturilor de date. Pentru utilizarea API-urilor trebuie să fie aplicate protocoale standard recunoscute la nivel internațional și trebuie să se utilizeze standarde internaționale pentru seturile de date acolo unde este cazul;

b)

configurarea și utilizarea API-urilor trebuie să se bazeze pe următoarele principii: disponibilitate, stabilitate, întreținere dea lungul ciclului de viață, uniformitate a utilizării și a standardelor, ușurință în utilizare și securitate. În cazul datelor dinamice/al datelor actualizate frecvent, adesea în timp real, entitățile publice trebuie să le pună la dispoziție imediat după colectare, prin intermediul unor API corespunzătoare și, dacă este nevoie, prin descărcare în masă.

(2)

Parametrii transferați prin intermediul unei API vor fi sub forma unor colecții de date organizate ierarhic, de exemplu, XML/JSON. Se utilizează o formatare standard, de exemplu, DCAT-AP, pentru toate tipurile de parametri transferați prin intermediul API. Apelurile prin intermediul API trebuie să fie proiectate pentru a trimite și primi doar datele minime necesare.

(3)

Entitățile publice au obligația de a pune la dispoziție, treptat și în formate accesibile, datele deținute cu privire la documentele care fac obiectul prezentei legi și de a asigura condițiile pentru accesul facil la documentele disponibile pentru reutilizare, cum ar fi prin publicarea de liste de inventar al datelor, împreună cu metadatele relevante, accesibile online și în formate prelucrabile automat, precum și pentru facilitarea accesului la site-uri portal cu legături spre listele de resurse.

(4)

În acest scop, entitățile publice vor desemna persoane responsabile de accesul și reutilizarea datelor și vor elabora și implementa proceduri de lucru interne, dedicate colectării datelor.

(5)

Entitățile publice vor asigura condiții pentru a facilita accesul și căutarea în mai multe limbi a documentelor, în special prin facilitarea agregării metadatelor la nivelul Uniunii. Entitățile publice sunt încurajate să ia măsuri practice prin care să faciliteze păstrarea documentelor disponibile pentru reutilizare.

(6)

Pentru a facilita accesul și căutarea documentelor furnizate în format electronic și prelucrabil automat, în condițiile art. 8, entitățile publice au obligația de a publica documentele prevăzute la alin. (3) atât pe portalul național de date deschise, punct unic de acces la nivel național - data.gov.ro, cât și pe pagina de internet proprie sau pe site-uri portal cu legături spre listele de date, indicând în același timp punctele de informare.

(7)

În termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, entitățile publice și întreprinderile publice care administrează categoriile de date cu valoare ridicată prevăzute la art. 16 alin. (1) întocmesc și publică pe portalul național de date deschise planurile de publicare pentru seturile de date vizate, incluzând intervalele de actualizare, formatul tehnic, precum și un set minimal de standarde și metadate utilizate. În baza acestor planuri de publicare, Secretariatul General al Guvernului monitorizează respectarea prevederilor prezentei legi și sesizează Autoritatea pentru Digitalizarea României, în consecință.

Articolul 13

(1)

Entitățile publice asigură accesul liber la datele provenite din cercetare care au beneficiat sau beneficiază de finanțare publică. Politicile privind accesul liber respectă principiul „deschiderii în mod implicit“ și sunt compatibile cu principiile FAIR: ușor de găsit, accesibil, interoperabil, reutilizabil, în conformitate cu Acordul de la Marrakech privind constituirea Organizației Mondiale de Comerț, ratificat de România prin Legea nr. 133/1994. Asigurarea accesului liber la date se face în conformitate cu principiul „cât mai deschis cu putință, dar atât de închis cât este necesar“, ținând cont de drepturile de proprietate intelectuală, protecția datelor cu caracter personal și confidențialitate, securitate și interesele comerciale legitime. Prevederile respective privind accesul liber se adresează entităților care desfășoară activități de cercetare și entităților care finanțează activități de cercetare din fonduri publice pentru datele rezultate din activitățile finanțate.

(2)

Prin excepție de la prevederile art. 1 alin. (2) lit. c), datele provenite din cercetare sunt reutilizabile în scopuri comerciale și necomerciale în conformitate cu cap. III și IV, în măsura în care beneficiază de finanțare publică, iar cercetătorii, entitățile care desfășoară activități de cercetare sau entitățile care finanțează activități de cercetare le-au pus deja la dispoziția publicului printr-o bază de date instituțională sau tematică. În acest context se ține seama de interesele comerciale legitime, de activitățile de transfer de cunoștințe și de drepturile de proprietate intelectuală preexistente în condițiile legii.

Capitolul IV

Nediscriminarea și comerțul echitabil

Articolul 14

(1)

Toate condițiile aplicabile de reutilizare a documentelor sunt nediscriminatorii în raport cu categoriile comparabile de reutilizare, inclusiv în raport cu reutilizarea transfrontalieră.

(2)

În cazul în care documentele sunt reutilizate de o entitate publică drept bază pentru activitățile sale comerciale desfășurate în afara domeniului de aplicare al atribuțiilor sale publice, pentru furnizarea documentelor necesare activităților în cauză se aplică aceleași taxe și condiții valabile și celorlalți utilizatori.

(3)

Următoarele situații nu aduc atingere principiului nediscriminării:

a)

entitățile publice pot face schimb gratuit de informații în exercitarea atribuțiilor publice, chiar dacă alte părți sunt taxate pentru reutilizarea acelorași documente;

b)

pot fi adoptate politici de taxare diferențiate pentru reutilizarea comercială, spre deosebire de cea necomercială.

Articolul 15

(1)

Reutilizarea documentelor este deschisă tuturor persoanelor interesate, chiar în cazul în care una sau mai multe dintre acestea exploatează deja produsele cu valoare adăugată bazate pe aceste documente.

(2)

Contractele sau alte acorduri încheiate între entitățile publice sau întreprinderile publice care dețin documentele și terțe persoane nu pot oferi drepturi exclusive.

(3)

Prin excepție de la prevederile alin. (1), în cazul în care un drept exclusiv este necesar pentru realizarea unui serviciu public, validitatea motivului pentru care a fost acordat dreptul exclusiv în cauză este reexaminată de către respectiva entitate publică sau întreprindere publică o dată la trei ani.

(4)

Acordurile de exclusivitate încheiate începând cu data de 16 iulie 2019 sunt puse la dispoziția publicului online de la data intrării în vigoare a prezentei legi, iar cele încheiate după intrarea în vigoare a prezentei legi sunt puse la dispoziția publicului online cu cel puțin două luni înainte de intrarea lor în vigoare, în conformitate cu prevederile art. 12 alin. (6). Clauzele definitive ale acestor acorduri de exclusivitate sunt transparente și sunt puse la dispoziția publicului online. Digitalizarea resurselor culturale nu intră sub incidența prezentului alineat.

(5)

Prin excepție de la alin. (1), în cazul în care un drept exclusiv privește digitalizarea resurselor culturale, perioada de exclusivitate nu depășește, în general, 10 ani. În cazul în care perioada de exclusivitate depășește 10 ani, durata acesteia face obiectul unei revizuiri pe parcursul celui de al 11-lea an și, ulterior, dacă este cazul, o dată la 7 ani.

(6)

Acordurile de exclusivitate prin care se stabilesc drepturile exclusive prevăzute la alin. (5) sunt transparente și se fac publice pe site-ul propriu.

(7)

În cazul în care există un drept exclusiv menționat la alin. (3), entitatea publică în cauză primește în mod gratuit, ca parte a acordurilor de exclusivitate respective, o copie a resurselor culturale digitalizate. Copia respectivă este disponibilă în scopul reutilizării la expirarea perioadei de exclusivitate.

(8)

Orice convenție încheiată sau acord, care, fără a acorda în mod explicit un drept exclusiv, vizează restrângerea disponibilității documentelor pentru a fi reutilizate de către alte entități decât partea terță care participă la respectivul acord sau la respectiva convenție ori despre care se poate considera în mod rezonabil că poate conduce la o astfel de restrângere a reutilizării, este pus la dispoziția publicului online cu cel puțin două luni înainte de intrarea în vigoare. Efectul unor astfel de convenții sau acorduri cu privire la disponibilitatea pentru reutilizare a datelor face obiectul unor reexaminări de către entitatea publică, o dată la 3 ani. Clauzele definitive ale acestor acorduri sunt transparente și sunt puse la dispoziția publicului online.

(9)

Acordurile de exclusivitate în vigoare la data de 17 iulie 2013, care nu se încadrează la excepțiile prevăzute la alin. (3)-(7) și care au fost încheiate de către entități publice, încetează la expirarea termenului pentru care au fost încheiate și cel târziu la data de 18 iulie 2043, fără posibilitatea prelungirii acestora sau încheierii unor noi acorduri.

(10)

Acordurile de exclusivitate în vigoare la data de 16 iulie 2019, care nu se încadrează la excepțiile prevăzute la alin. (3)-(7) și care au fost încheiate de întreprinderi publice, încetează la expirarea termenului pentru care au fost încheiate și cel târziu la data de 17 iulie 2049, fără posibilitatea prelungirii acestora sau încheierii unor noi acorduri.

(11)

Orice parteneriat public-privat privind digitalizarea resurselor culturale trebuie să acorde instituției de cultură partenere drepturi depline asupra utilizării resurselor culturale digitalizate, după expirarea parteneriatului.

Capitolul V

Seturile de date cu valoare ridicată

Articolul 16

(1)

Lista categoriilor tematice de seturi de date cu valoare ridicată, specifice fiecărui domeniu de activitate, este prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta lege; datele provenite din registrele și nomenclatoarele naționale, altele decât cele prevăzute la pct. 1-17 din anexă, sunt considerate surse de date deschise.

(2)

Seturile de date cu valoare ridicată specifice, prevăzute la alin. (1):

a)

sunt puse la dispoziție în mod gratuit, cu excepțiile prevăzute la art. 9 alin. (2) și art. 16 alin. (4);

b)

sunt prelucrabile automat;

c)

sunt puse la dispoziție prin API-uri;

d)

sunt puse la dispoziție prin descărcare în masă, dacă este cazul;

e)

acolo unde există, se vor pune la dispoziție inclusiv informații ce permit spațializarea, precum coordonate geografice, codul SIRUTA, adrese și altele asemenea.

(3)

Identificarea seturilor de date cu valoare ridicată specifice se bazează pe evaluarea potențialului acestora:

a)

de a genera beneficii importante de ordin socioeconomic sau de mediu și servicii inovatoare;

b)

de a genera beneficii pentru un număr mare de utilizatori, în special IMM-uri;

c)

de a contribui la generarea de venituri;

d)

de a fi combinate cu alte seturi de date.

(4)

Atunci când punerea la dispoziție în mod gratuit a seturilor de date cu valoare ridicată de către entitățile publice, obligate să genereze venituri pentru a acoperi o parte semnificativă a costurilor legate de îndeplinirea atribuțiilor lor publice, ar duce la un impact substanțial asupra bugetului acestora, acestea nu vor avea obligația de a pune la dispoziție aceste seturi de date cu valoare ridicată în mod gratuit pentru o perioadă de doi ani de la data intrării în vigoare a actului de punere în aplicare, adoptat în conformitate cu alin. (5).

(5)

La stabilirea unor noi categorii tematice de seturi de date cu valoare ridicată vor fi respectate actele delegate sau de punere în aplicare adoptate de către Comisia Europeană privind seturile de date cu valoare ridicată și de extindere a categoriilor de seturi de date cu valoare ridicată.

(6)

În urma consultărilor la nivel interinstituțional și cu părțile interesate, în funcție de evoluția tehnologică și de cea a pieței din România, la inițiativa președintelui Autorității pentru Digitalizarea României, poate fi extinsă lista de categorii tematice, atât prin extinderea conținutului categoriilor tematice, cât și a seturilor de date individuale, în vederea inițierii unui act normativ de completare a prezentei legi.

Capitolul VI

Impact social economic

Articolul 17

(1)

Pentru elaborarea raportului de evaluare anual, entitățile publice și întreprinderile publice au obligația să transmită către Secretariatul General al Guvernului, până la data de 10 decembrie, inventarul datelor publicate potrivit prevederilor prezentei legi.

(2)

Evaluarea are ca obiect domeniul de aplicare și impactul social și economic al directivei transpuse prin prezenta lege, inclusiv:

a)

măsura în care a crescut gradul de reutilizare a documentelor din sectorul public cărora li se aplică prezenta lege, în special de către IMM-uri;

b)

impactul seturilor de date cu valoare ridicată;

c)

efectele principiilor aplicate taxării și reutilizarea textelor oficiale cu caracter legislativ și administrativ;

d)

reutilizarea documentelor deținute de alte entități decât cele din sectorul public;

e)

disponibilitatea și utilizarea API-urilor;

f)

interacțiunea dintre normele referitoare la protecția datelor și posibilitățile de reutilizare;

g)

posibilitățile viitoare de a aduce îmbunătățiri bunei funcționări a pieței interne și de a susține dezvoltarea economică și pe cea a pieței forței de muncă.

Articolul 18

(1)

În termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Secretariatul General al Guvernului împreună cu Autoritatea pentru Digitalizarea României elaborează normele metodologice de aplicare a prezentei legi, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului.

(2)

În termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Secretariatul General al Guvernului, împreună cu Autoritatea pentru Digitalizarea României, va înainta Guvernului propuneri privind măsurile necesare pentru ca informațiile de interes public să devină disponibile în mod progresiv prin intermediul unor baze de date informatizate accesibile publicului la nivel național.

(3)

În termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Guvernul va completa în mod corespunzător Hotărârea Guvernului nr. 33/2018 privind stabilirea contravențiilor care intră sub incidența Legii prevenirii nr. 270/2017, precum și a modelului planului de remediere, cu modificările ulterioare.

(4)

Măsurile prevăzute la alin. (2) vor privi recomandări referitoare la dotarea entităților publice cu echipamente de tehnică de calcul adecvate, precum și standardele aplicabile pentru datele deschise.

(5)

La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă orice prevederi contrare.

(6)

Solicitările depuse până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi soluționate în conformitate cu procedura prevăzută în Legea nr. 109/2007 privind reutilizarea informațiilor din investițiile publice, cu modificările și completările ulterioare.

Prezenta lege transpune Directiva (UE) 2019/1.024 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 iunie 2019 privind datele deschise și reutilizarea informațiilor din sectorul public, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 172 din 26 iunie 2019.

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (1) din Constituția României, republicată.

PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR
ION-MARCEL CIOLACU
p. PREȘEDINTELE SENATULUI,
ALINA-ȘTEFANIA GORGHIU
București, 9 iunie 2022.

Nr. 179.

ANEXĂ
LISTA
categoriilor tematice de seturi de date cu valoare ridicată 1. Domeniul economic și social:

a)

indicatori extrași din situațiile financiare anuale depuse la administrația fiscală, structurați pe tipuri de plătitori;

b)

date statistice privind evoluția macroeconomică;

c)

date statistice privind evoluția prețurilor și inflația;

d)

date statistice privind evoluția sectorială: agricultură, industrie, transporturi, construcții, comerț, turism;

e)

date statistice privind dezvoltarea socială: forța de muncă, populația ocupată, șomajul, veniturile și consumul populației, condiții de locuit, protecția socială

2. Domeniul sănătate:

a)

date structurate care stau la baza rapoartelor privind rezultatele acțiunilor de inspecție sanitară și control oficial pe domeniile de sănătate publică ale Ministerului Sănătății;

b)

date statistice privind notificările legale referitoare la incidentele care afectează copii cu vârsta sub 18 ani;

c)

date structurate care stau la baza raportului anual consolidat privind incidentele cu impact asupra siguranței alimentare;

d)

date statistice privind veniturile și cheltuielile medicilor de familie și ale stomatologilor;

e)

date statistice privind vaccinarea, serii statistice pentru bolile care pot fi prevenite prin vaccinare;

f)

rata mortalității și/sau morbiditățile, pe categorii de boli, care pot fi prevenite prin vaccinare;

g)

date structurate care stau la baza raportării privind comerțul cu alcool și tutun;

h)

tipurile de vaccin și etapele vaccinării;

i)

lista cu furnizorii de servicii medicale;

j)

date spațiale privind focarele de infecție confirmate (pe tip de virus/microb/bacterie, afecțiuni asociate, număr de persoane infectate pe categorii de vârstă și sex);

k)

date statistice privind verificările și testele produselor din perspectiva sănătății;

l)

date structurate care stau la baza rezultatelor anchetelor sociale derulate de autoritățile de asistență socială privind sănătatea copiilor;

m)

date structurate care stau la baza studiilor privind comportamentul oamenilor în raport cu achiziția, modul de păstrare și prepare a alimentelor;

n)

registrul bolilor cronice;

o)

registrul spitalelor [tipul/rangul, coordonatele geografice (geocodare), date administrative, înregistrări clinice];

p)

evidența statistică privind persoanele cu dizabilități (tip, sex, unitate administrativ-teritorială);

r)

evidența statistică a factorilor de mediu care afectează sănătatea copiilor;

s)

date structurate care stau la baza studiului privind accesul la facilități recreaționale din perspectiva sănătății și a sărăciei;

t)

baza de date a producătorilor și fabricanților de substanțe și preparate stupefiante și psihotrope, în conformitate cu Legea nr. 142/2018 privind precursorii de droguri;

u)

date structurate care stau la baza studiilor privind consumul de droguri de mare risc, astfel cum sunt definite în tabelele nr. I și II din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

v)

date structurate care stau la baza studiilor privind evoluția cazurilor de demență în rândul populației;

w)

date structurate care stau la baza rapoartelor anuale privind cheltuielile guvernamentale în scopuri medicale per capita;

x)

evidența statistică privind persoanele cu deficiențe mentale care beneficiază de servicii de asistență medicală în centre specializate;

y)

evidența statistică privind persoanele cu deficiențe mentale ce beneficiază de servicii de asistență medicală și sunt încadrate în muncă;

z)

evidența statistică a paturilor libere și ocupate;

aa)

date structurate care stau la baza rapoartelor anuale privind numărul cererilor de tratament în afara țării pentru afecțiunile ce nu pot fi tratate în țară și soluționarea acestora;

bb)

date privind numărul autorizațiilor pentru tratament planificat într-un stat membru al Uniunii Europene, Spațiului Economic European, Confederația Elvețiană, emise de casele de asigurări de sănătate;

cc)

date structurate care stau la baza rapoartelor anuale privind cauzele deceselor în rândul copiilor sub 5 ani;

dd)

date structurate care stau la baza rapoartelor anuale privind rata nașterilor în rândul populației feminine sub 18 ani;

ee)

date structurate care stau la baza studiilor anuale privind rata infertilității la nivelul populației și cauzele acesteia;

ff)

date structurate care stau la baza rapoartelor anuale privind rata personalului medical pe categorii (laborator, medici, asistenți, infirmieri, fizioterapeuți, kinetoterapeuți și altele asemenea) pe județe;

gg)

date structurate care stau la baza rapoartelor anuale privind prevalența diabetului, a subnutriției și creșterea deficitului alimentar;

hh)

evidența autorizării serviciilor de asistență medicală de urgență prespitalicească (tip/autorizare, localizare, date administrative, înregistrări clinice);

ii)

date structurate care stau la baza statisticilor/rapoartelor anuale privind rata supraviețuirii cazurilor de infarct miocardic acut (I.M.A.) care sunt comunicate de unitățile de primiri urgențe în cadrul spitalelor clinice/județene de urgență sau de compartimentele de primiri urgențe/camerele de gardă din cadrul spitalelor municipale/orășenești și transferate, în regim de urgență, către unități sanitare cu secții specializate;

jj)

date structurate care stau la baza statisticilor/rapoartelor anuale privind rata supraviețuirii cazurilor cu persoane care au suferit arsuri pe mai mult de 30% din suprafața corpului și transferate, în regim de urgență, către unități sanitare cu secții specializate;

kk)

date structurate care stau la baza statisticilor/rapoartelor anuale privind cazurile de deces cauzate de hipotermie/ hipertermie, comunicate de către serviciile județene de ambulanță/ ale municipiului București;

ll)

date structurate care stau la baza rapoartelor trimestriale/ anuale privind indicatorii specifici (fizici și de eficiență) programelor/subprogramelor naționale de sănătate curative, finanțate din bugetul FNUASS

3. Domeniul educație:

a)

date referitoare la participarea populației școlare la procesul de instruire din cadrul sistemului educațional din România, realizat prin instituțiile abilitate să organizeze și să desfășoare programe formale de învățământ, pe niveluri educaționale/ISCED, grupe de vârstă, sex (feminin/masculin), medii de rezidență (urban/rural), forme de proprietate (public/ privat), regiuni de dezvoltare, județe, localități, la finalizarea programelor de studii și performanțele realizate, la resursele umane și materiale din procesul educațional;

b)

date privind populația școlară în anul școlar/universitar, pe niveluri educaționale/ISCED, sex, medii de rezidență, forme de proprietate, județe, regiuni de dezvoltare;

c)

date privind gradul de cuprindere în învățământ a populației de vârstă școlară, în fiecare an școlar/universitar, pe vârste, sex, medii de rezidență, niveluri de învățământ/ISCED;

d)

date privind populația școlară cuprinsă în programul de studii „A doua șansă“, în fiecare an școlar, pe niveluri de învățământ (primar și secundar inferior), vârstă, sex, regiuni de dezvoltare, județe, localități;

e)

date privind rata abandonului în fiecare an școlar, pe niveluri educaționale/ISCED, sex și medii de rezidență;

f)

date privind rata de absolvire a învățământului gimnazial, pe an școlar, sex, medii de rezidență, județe, regiuni de dezvoltare;

g)

date privind rezultatele elevilor la evaluarea națională de la clasa a VIII-a, pe an școlar, sex, medii de rezidență, categorii de medii obținute, județe, regiuni de dezvoltare;

h)

date privind rata de absolvire a învățământului liceal, cu și fără examen de bacalaureat, pe an școlar, sex, medii de rezidență, județe, regiuni de dezvoltare;

i)

date privind numărul și procentul elevilor prezentați, precum și cel al elevilor promovați la examenul de bacalaureat (total, din care: absolvenți din anul curent/absolvenți din anii trecuți), pe an școlar, pe categorii de medii, sex, medii de rezidență, județe, regiuni de dezvoltare;

j)

date privind rata de absolvire a învățământului postliceal și de maiștri pe an școlar, sex, medii de rezidență, județe, regiuni de dezvoltare;

k)

date privind personalul didactic din sistemul național de educație în fiecare an școlar/universitar, pe forme de proprietate, niveluri educaționale/ISCED, sex, medii de rezidență, județe, regiuni de dezvoltare;

l)

date privind personalul didactic din învățământul preuniversitar, pe an școlar, pe grade didactice, sex, medii de rezidență și județe;

m)

date privind personalul didactic din învățământul universitar, pe an universitar, încadrat pe funcții didactice (asistent universitar, lector universitar/șef de lucrări, conferențiar universitar, profesor universitar) și funcții de cercetare (asistent cercetare, cercetător științific/echivalent cu poziția de asistent universitar cu diplomă de doctor, cercetător științific gradul III/ echivalent lector universitar, cercetător științific gradul II/ echivalent conferențiar universitar, cercetător științific gradul I/ echivalent profesor universitar);

n)

date privind numărul absolvenților la sfârșitul anului școlar/universitar pe niveluri educaționale/ISCED, sex, medii de rezidență, forme de proprietate, județe și regiuni de dezvoltare;

o)

date privind numărul absolvenților din învățământul liceal la sfârșitul anului școlar, pe forme de învățământ și filiere, sex, medii de rezidență, forme de proprietate, județe și regiuni de dezvoltare;

p)

date privind efective de studenți, pe grupe de specializări (potrivit noii clasificări ISCED-F), pe ani de studii, pe forme de studiu (cu frecvență, seral, cu frecvență redusă și la distanță), pe vârste;

q)

date privind numărul absolvenților cu diplomă din învățământul universitar de licență, master, doctorat și programe postuniversitare, pe grupe de specializări, sex, forme de proprietate, la sfârșitul anului universitar;

r)

date privind baza materială din fiecare an școlar/universitar defalcată pe niveluri de educație/ISCED și forma de proprietate, respectiv: săli de studiu, laboratoare, ateliere, echipamente pentru tehnologiile informației și comunicațiilor (TIC), săli de sport, bazine de înot, terenuri de sport;

s)

date privind cheltuielile educaționale ale instituțiilor de învățământ în fiecare an financiar, pe niveluri de educație/ISCED, medii de rezidență, regiuni de dezvoltare, județe și tipuri de cheltuieli (cheltuieli curente și cheltuieli de capital);

t)

date privind participarea la programe de dezvoltare profesională continuă a cadrelor didactice din educația timpurie și învățământul preuniversitar, pe număr de participanți, sex, medii de rezidență și regiuni de dezvoltare/județe pentru: (i) programe și activități de perfecționare a pregătirii științifice, psihopedagogice și didactice; (ii) programe de formare în domeniile conducerii, îndrumării și evaluării învățământului; (iii) cursuri de pregătire și susținerea examenelor de obținere a gradelor didactice II și I; (iv) programe de conversie profesională; (v) studii corespunzătoare unei specializări din alt domeniu de licență;

u)

date privind evidența reclamațiilor adresate școlilor și a modului de soluționare;

v)

date privind evidența statistică a decalajului față de normal al elevilor cu nevoi speciale care au reușit să parcurgă curricula națională până la nivelul liceului;

w)

date privind vizitele la muzee și galerii;

x)

date privind rata și cauzele analfabetismului la adulți și ale abandonului școlar;

y)

date privind procentul înscrierilor și absolvirilor în structurile private de învățământ în raport cu cele publice;

z)

date privind cheltuielile guvernamentale per copil, pe fiecare nivel educațional

4. Domeniul administrație publică:

a)

date structurate care stau la baza achizițiilor publice (instituția, perioada, domeniul, sursa de finanțare, tipuri de proiecte/programe/obiective de investiții, modalități de implementare a achizițiilor publice în asociere/parteneriate, obiective strategice pe termen scurt/mediu/lung, studii privind oportunitatea și eficiența realizării investițiilor, analize/rapoarte cost-beneficiu, rezultate scontate versus rezultate obținute);

b)

date structurate care stau la baza distribuției banilor publici (bugetele anuale ale instituțiilor);

c)

registrul creditelor și garanțiilor acordate de stat;

d)

registrul cheltuielilor cu protocolul, călătoriile și cazarea demnitarilor și înalților funcționari publici;

e)

evidența creanțelor, titlurilor și obligațiunilor de stat (valoare, scadență);

f)

date structurate care stau la baza raportului anual privind proiectele strategice/majore inițiate de Guvern;

g)

date structurate care stau la baza studiilor anuale privind rata populației sărace, pe județe/localități;

h)

date structurate privind cheltuielile publice efectuate la nivel local;

i)

direcțiile strategice, metricile și criteriile de măsurare a dezvoltării urbane;

j)

proiectele localității, evenimentele, nomenclatorul străzilor și instituțiilor, nomenclatorul serviciilor publice și al modului lor de accesare;

k)

evaluarea școlilor;

l)

date privind bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale (venituri și cheltuieli, pe tipuri, la nivel de unitate administrativ-teritorială);

m)

programele de finanțare, bugetele participative;

n)

hotărâri ale consiliilor locale, autorizații emise de autoritățile locale;

o)

inspecțiile sanitare în locurile de alimentație publică, calitatea apei;

p)

lista consilierilor locali și datele de contact ale acestora;

q)

date privind alocările bugetare pentru fiecare entitate publică în parte și indicatorii de rezultat aferenți programelor de investiții;

r)

date privind evidența statistică a amenzilor emise și plătite, structurate pe județ, localitate, grupe de vârstă și sex;

s)

date privind alocațiile bugetare destinate serviciilor de tip rezidențial pentru copii, pe categorii de cheltuieli privind personalul angajat, numărul de beneficiari, achiziții și utilități;

t)

date privind alocațiile bugetare destinate centrelor rezidențiale destinate persoanelor vârstnice, pe categorii de cheltuieli privind personalul angajat, persoanele instituționalizate, achiziții și utilități

5. Domeniul mobilitate:

a)

date structurate care stau la baza rapoartelor statistice privind performanța indicatoarelor și a marcajelor rutiere, inclusiv plasarea, vizibilitatea și retroreflexia acestora, sistemele inteligente de asistență pentru controlul vitezei și sistemele de asistență pentru menținerea benzii;

b)

date structurate care stau la baza rapoartelor statistice bianuale privind proporția și dezvoltarea transportului de călători, precum și de mărfuri pe căile navigabile interioare (frecvență, țară, an, perioadă);

c)

date structurate care stau la baza rapoartelor bianuale privind statistica transporturilor de mărfuri pe căi feroviare, navigabile, rutiere și aeriene;

d)

date privind orarul de transport, la nivel de stații, al mijloacelor de transport public;

e)

date actualizate privind lucrările în curs de execuție pe domeniul public, starea rețelei de transport, inclusiv informații despre trafic, pe județe, categorii de drumuri;

f)

date privind atracții turistice/puncte de interes (muzee, biblioteci, case memoriale, cetăți/castele, situri arheologice, parcuri și grădini publice și altele asemenea);

g)

date privind evenimente publice (concerte, festivaluri, târguri și expoziții);

h)

date privind hoteluri și restaurante;

i)

date privind puncte de informare turistică;

j)

date privind parcări publice (localizare, număr de locuri disponibile, număr de spații pentru persoane cu dizabilități);

k)

date privind trasee, poteci, alei, faleze pietonale care oferă acces la panorama asupra peisajelor/punctelor de interes;

l)

date statistice anuale privind rata utilizării bicicletelor per capita;

m)

date structurate care stau la baza rapoartelor lunare privind nivelul emisiilor CO_2 și GES provenite din transport;

n)

date structurate care stau la baza rapoartelor lunare privind rata deceselor cauzate de trafic;

o)

date structurate care stau la baza rapoartelor statistice anuale privind numărul pasagerilor după modul de transport (feroviar, maritim și aerian);

p)

date statistice privind migrația și populația migrantă a persoanelor (număr de plecări și sosiri în funcție de scop: educațional, lucrativ, turistic; tipul migrației - internă/externă)

6. Domeniul societăți și structura de proprietate a acestora:

a)

registrul comerțului (firma și forma juridică a persoanelor fizice și juridice înregistrate în registrul comerțului; sediul social/profesional, iar, în cazul sucursalelor, și statul membru în care este înregistrată societatea care a deschis sucursala în România; sucursalele deschise în alt stat membru, inclusiv firma, numărul de înregistrare, EUID și statul membru în care este înregistrată sucursala; starea; pagina de internet, dacă există; reprezentanții legali ai persoanelor juridice și dacă aceștia sunt îndreptățiți să acționeze împreună sau separat, precum și reprezentantul întreprinderii familiale);

b)

nomenclatorul produselor supuse taxelor vamale și taxa vamală percepută asupra fiecărui/fiecărei produs sau grupe de produse;

c)

date structurate care stau la baza rapoartelor zilnice privind TVA (sectorul de activitate al firmei, transferuri, încasări, returnări, deduceri, evaluare impunere);

d)

date structurate care stau la baza rapoartelor privind plata taxelor la credite;

e)

registrul scutirilor și returnărilor de taxe pentru sumele donate în scop caritabil;

f)

date privind surse de finanțare din fonduri publice;

g)

date structurate care stau la baza raportului anual privind concesiunile de resurse naturale (concesionar, perioadă, redevență, domeniu petrol/gaze, exploatații miniere, izvoare minerale, luciu de apă, albia râurilor, fond forestier, fond de vânătoare/pescuit și altele asemenea);

h)

date privind circulația mărfurilor (import/export) prin punctele vamale (volum de mărfuri care tranzitează vama în funcție de categorie);

i)

date structurate care stau la baza raportului privind produsele strategice, care necesită aprobare pentru import/export;

j)

indexul serviciilor, tipul serviciului, firme prestatoare;

k)

date structurate care stau la baza raportului anual al produselor materiale și componente pentru construcții, pe categorie de produs și în funcție de ramura de construcții;

l)

date structurate care stau la baza raportului lunar privind implementările de sisteme fotovoltaice

7. Domeniul agricultură:

a)

date privind lista substanțelor interzise a se folosi în alimentație;

b)

date privind lista îngrășămintelor/nutrienților utilizate/ utilizați în agricultură;

c)

date structurate care stau la baza rapoartelor anuale privind producția agricolă, pe tip de produs, județ/localitate;

d)

date structurate care stau la baza raportului trimestrial calitativ și cantitativ al importurilor și exporturilor agroalimentare, pe tip de produs sau serviciu, precum și cheltuielile și veniturile aferente;

e)

date structurate care stau la baza raportului trimestrial privind producția agroalimentară, pe județe;

f)

date structurate care stau la baza rapoartelor statistice trimestriale privind cheltuielile pentru alimente pe cap de locuitor;

g)

date structurate care stau la baza studiilor anuale privind gospodărirea apei agricole, precum și sursele de apă potabilă utilizată pentru rețele publice și pentru îmbutelieri

8. Domeniul statistică:

a)

date statistice naționale și locale, bazate pe principalii indicatori demografici și economici, populație rezidentă, produs intern brut, vârstă, șomaj, venit, educație;

b)

date structurate care stau la baza statisticilor naționale și locale privind standardele de viață și de protecție socială;

c)

date structurate care stau la baza statisticilor privind accesibilizarea facilităților și serviciilor adecvate persoanelor cu dizabilități;

d)

recensământul populației;

e)

registrul taxelor de moștenire;

f)

date structurate care stau la baza rapoartelor privind economiile populației, venitul, vârsta, sexul și județul;

g)

date structurate care stau la baza rapoartelor privind populația ocupată, la nivel de județ, etnicitate, CAEN, COR;

h)

date care stau la baza rapoartelor anuale privind categoriile de ucenici, stagiari, zilieri, angajați sezonieri, liber profesioniști, structurate pe număr de persoane, durata muncii, sector de activitate;

i)

date care stau la baza statisticilor anuale privind venitul pe gospodărie, structurate pe categorii de vârstă, etnie și județe;

j)

date care stau la baza statisticilor anuale privind jocurile de noroc, sumele puse în joc, valoarea veniturilor colectate, datorii de plată;

k)

date privind producția, consumul și prețul energiei electrice/gazului/lemnului/cărbunelui/produselor petroliere, per unitate de măsură, localitate/județ;

l)

date structurate care stau la baza rapoartelor anuale ale breșelor de securitate informatică;

m)

date structurate care stau la baza rapoartelor anuale privind cazurile de violare a standardelor de muncă și siguranță a muncii;

n)

date structurate care stau la baza studiilor statistice privind fermele, exploatațiile agricole și industria horticolă;

o)

date structurate care stau la baza studiilor statistice privind IMM-urile existente la nivel național și reprezentarea județeană;

p)

date structurate care stau la baza studiilor statistice privind nivelul de responsabilitate al corporațiilor față de mediu, economie și societate;

q)

date structurate care stau la baza studiilor privind măsuri specifice de reducere sau eliminare a discrepanțelor de dezvoltare, economice, sociale, de infrastructură, potențial natural, și altele asemenea, dintre nivelul de trai rural și cel urban;

r)

date structurate care stau la baza studiilor privind asigurarea unui proces durabil de coeziune economică și socială;

s)

date structurate care stau la baza rapoartelor statistice anuale privind rata de utilizare a internetului, pe județ/localitate;

t)

date privind demografia, repartizarea geografică a populației, inclusiv caracteristicile populației și nivelurile de activitate, regrupate pe unitate administrativă sau altă unitate analitică;

u)

date privind unitățile statistice, unitățile de difuzare sau de utilizare a informațiilor statistice

9. Domeniul meteorologie:

a)

date privind condițiile fizice din atmosferă: date spațiale bazate pe măsurători sau pe modele, precum și locațiile de efectuare a măsurătorilor: temperatura aerului, precipitațiile atmosferice și presiunea atmosferică;

b)

date privind condițiile meteorologice: harta cantităților zilnice de precipitații, harta orară a temperaturii aerului și a vitezei și direcției vântului;

c)

mesajele de informare, atenționare și avertizare, generale sau imediate (nowcasting), privind producerea fenomenelor meteorologice periculoase;

d)

date privind harta decadică de umiditate a solului;

e)

date privind harta pentadică a echivalentului în apă al stratului de zăpadă (în sezonul rece);

f)

date privind harta zilnică a stratului de zăpadă (în sezonul rece);

g)

date privind harta de radiație solară (la nivel de UAT)

10. Domeniul geospațial:

a)

date privind sistemele de coordonate de referință;

b)

date privind hărțile georeferențiale naționale și locale: limite administrative, delimitarea circumscripțiilor electorale, parcele cadastrale, topografice, marine, reprezentări vectorizate ale drumurilor (bulevarde, străzi, intrări și altele asemenea), localizările geospațiale ale adreselor;

c)

date privind denumirile geografice, nume de zone, județe, comune, localități, orașe mari, suburbii, orașe mici sau așezări, sau orice alt element geografic ori topografic de interes public sau istoric, nomenclatura stradală, astfel cum este definit acest concept la art. 2 lit. b) din Hotărârea Guvernului nr. 777/2016 privind structura, organizarea și funcționarea Registrului electronic național al nomenclaturilor stradale;

d)

date privind unitățile administrativ-teritoriale;

e)

date privind adresele, localizarea proprietăților, bazată pe identificatori de adresă, numerele străzii, numărul administrativ și codul poștal;

f)

date privind sistemele de caroiaj geografic, caroiaj multirezoluție armonizat, având un punct de origine comun, precum și localizarea și mărimea standardizate ale celulelor;

g)

Rețeaua geodezică națională;

h)

date privind amplasarea geografică a clădirilor, precum destinația acestora (de exemplu, primărie, liceu, școală generală și altele asemenea);

i)

date privind harta avizelor și autorizațiilor de gospodărire a apelor;

j)

date privind harta exploatațiilor piscicole;

k)

date privind relieful costier și subacvatic;

l)

date privind harta obiectivelor industriale logistice, capacități de producție, cu specificarea categoriei industriale, depozite, cu specificarea destinației;

m)

date privind harta autorizațiilor de construire și de desființare, precum și numărul acestora la nivel de unitate administrativ-teritorială;

n)

date privind rețelele de transport rutier, naval, feroviar, aeronautic, de energie electrică, gaz, petrol, rețele primare, secundare, terțiare, stații de încărcare pentru mașini electrice, rata de acoperire pe localitate, comunicații cu fibră optică, GSM ș.a., alimentare cu apă și canalizare, iluminat public, camere de trafic și radare fixe;

o)

date privind serviciile publice de urgență, pompieri, ambulanță, poliție;

p)

date privind unitățile pentru diseminarea sau utilizarea informațiilor statistice

11. Domeniul observarea Pământului și mediu:

a)

date privind utilizarea terenului, teritoriu caracterizat în funcție de dimensiunea funcțională actuală sau viitoare planificată sau de scopul socioeconomic, rezidențial, industrial, comercial, agricol, forestier, de recreație;

b)

date furnizate prin satelit și in situ, monitorizarea vremii și a calității pământului, apei și a aerului - bioxid de azot, PM2.5, PM10, seismicitatea, consumul de energie, performanța energetică a clădirilor;

c)

date privind ortoimageria, imagini georeferențiale ale suprafeței terestre, înregistrate cu senzori plasați pe sateliți sau aeropurtați;

d)

date privind serviciile de utilitate publică și servicii publice, instalațiile de utilitate publică, precum sistemele de canalizare, de gestionare a deșeurilor, de aprovizionare cu energie electrică și apă, și serviciile administrative și sociale publice, precum adăposturile de protecție civilă, școlile și spitalele;

e)

date privind acoperirea terestră, acoperirea fizică și biologică a suprafeței terestre, inclusiv suprafețele artificiale, zonele agricole, pădurile, zonele (semi)naturale, zonele umede și corpurile de apă;

f)

date privind zonele de administrare, restricție, reglementare și unități de raportare (gropile de gunoi, zonele restricționate din apropierea surselor de apă potabilă, zonele vulnerabile la nitrați, șenalele navigabile reglementate de pe mare sau din apele interne importante, zonele destinate descărcării deșeurilor, zonele în care au fost introduse limite de zgomot, zonele care fac obiectul unui permis de prospectare și de exploatare minieră, districtele hidrografice, unitățile de raportare corespunzătoare și zonele de administrare a litoralului);

g)

date privind soluri și subsoluri, caracterizate în funcție de adâncime, textură, structură și conținutul particulelor și al materialului organic, schelet, eroziune, înclinație medie și capacitate anticipată de stocare a apei, după caz;

h)

date privind distribuția geografică a patologiilor dominante (alergii, tipuri de cancer, boli respiratorii și altele asemenea), precum și informațiile care indică efectul asupra sănătății, indicatorii biologici, scăderea fertilității, epidemiile sau efectul asupra bunăstării oamenilor (oboseala, stresul și altele asemenea), legat în mod direct (poluarea aerului, substanțele chimice, subțierea stratului de ozon, zgomotul și altele asemenea) sau indirect (mâncarea, organismele modificate genetic și altele asemenea) de calitatea mediului;

i)

date privind zonele protejate (zone desemnate sau administrate într-un cadru legislativ internațional, comunitar sau intern, în vederea îndeplinirii unor obiective specifice de conservare);

j)

date privind zonele de risc natural, zone vulnerabile caracterizate în funcție de fenomenele naturale de ordin atmosferic, hidrologic, seismic, vulcanic, incendiile, inundațiile, alunecările și surpările de teren, avalanșele, incendiile forestiere, cutremurele de pământ și erupțiile vulcanice;

k)

date privind modelele digitale de altitudine/elevație a suprafețelor terestre, de gheață sau oceanice, altimetria, batimetria și linia de coastă;

l)

date privind geologia caracterizată în funcție de compoziție și structură, roca de bază, straturile acvifere și geomorfologia;

m)

date privind regiunile biogeografice, zone care prezintă condiții ecologice relativ omogene, având caracteristici comune;

n)

date privind elementele hidrografice, zonele marine, precum și toate celelalte corpuri de apă și elementele legate de acestea, inclusiv bazinele și subbazinele hidrografice;

o)

date privind habitate și biotopuri, zone geografice caracterizate prin condiții ecologice specifice, procese, structură și funcții de menținere a vieții pe pământ, care sprijină fizic organismele vii, inclusiv zonele terestre și acvatice care se disting prin caracteristicile lor geografice, abiotice și biotice, indiferent că acestea sunt naturale sau seminaturale;

p)

date privind repartizarea geografică a speciilor de animale și plante, regrupate pe regiune, unitate administrativă sau altă unitate analitică;

q)

date privind resursele energetice, hidrocarburi, energia hidraulică, bioenergia, energia solară, energia eoliană, însoțite de informații privind adâncimea și înălțimea la care se află resursa;

r)

date privind resursele minerale, minereurile metalifere, minereurile industriale, însoțite de informații privind adâncimea/ înălțimea la care se află, după caz;

s)

date privind instalațiile agricole și pentru acvacultură, echipament și instalații de producție agricolă, inclusiv sisteme de irigație, sere și grajduri;

t)

date privind amplasarea și exploatarea instalațiilor de supraveghere a mediului, observarea și măsurarea emisiilor, a stării mediului înconjurător și a altor parametri ai ecosistemului, biodiversitate, condiții ecologice ale vegetației și altele asemenea de către sau în numele autorităților publice;

u)

date privind instalațiile de producție și industriale, parcuri de producție industrială, inclusiv instalațiile privind prevenirea și controlul integrat al poluării, precum și instalațiile de captare a apei, de extracție minieră și locurile de depozitare;

v)

date privind hărțile de pescuit, numărul autorizației, indicativul navei, poziția și viteza de deplasare, potrivit Regulamentului (CE) nr. 2.244/2003 al Comisiei din 18 decembrie 2003 de stabilire a dispozițiilor privind sistemele de monitorizare a navelor prin satelit;

w)

date structurate care stau la baza rapoartelor statistice anuale privind gradul de acoperire cu energie electrică sau alternativă, pe județ/localitate;

x)

date structurate care stau la baza rapoartelor lunare privind taxarea și reciclarea deșeurilor, valoarea, responsabilul, sursa, tonajul;

y)

date structurate care stau la baza rapoartelor lunare privind epuizarea stratosferică a ozonului și consumul de substanțe care depreciază stratul de ozon, bromură de metil, clorofluorocarburi, hidroclorofluorocarburi și altele asemenea, observarea și măsurarea emisiilor;

z)

date structurate care stau la baza rapoartelor lunare privind utilizarea îngrășămintelor (potasiu, azot, fosfat și altele asemenea)

12. Domeniul localități:

a)

date privind organizarea administrativă la nivel de județ, unități administrativ-teritoriale - municipii, orașe, comune;

b)

date structurate care stau la baza rapoartelor anuale privind suprafețele arabile și gradul de utilizare a acestora; procentul suprafețelor echipate pentru irigare, procentul agriculturii organice, procentul suprafeței forestiere pe județ, raportul defrișări versus împăduriri prealabile;

c)

date privind documentațiile de urbanism și amenajarea teritoriului aprobate la nivel de unitate administrativ-teritorială și la nivel de județ

13. Domeniul apărare și securitate națională, cu excepția datelor care fac parte din categoria datelor sensibile:

a)

date privind evidența statistică a dezertărilor în rândul cadrelor militare;

b)

date statistice care stau la baza rapoartelor lunare privind asistența medicală, inclusiv psihologică sau psihiatrică, aplicată personalului militar din teatrele de război;

c)

date privind evidența statistică a deceselor în rândul forțelor armate în cadrul acțiunilor militare;

d)

date statistice anuale privind cheltuielile de personal alocate;

e)

date statistice anuale privind cheltuielile pentru achiziționarea de echipamente;

f)

date statistice anuale privind cheltuielile aferente dezvoltării infrastructurii;

g)

date statistice care stau la baza rapoartelor anuale privind ponderea din PIB alocată cheltuielilor militare

14. Domeniul criminalitate și justiție, cu excepția datelor care fac parte din categoria informațiilor de interes public:

a)

date structurate care stau la baza rapoartelor trimestriale privind activitățile de prevenire a comiterii de infracțiuni;

b)

date structurate care stau la baza situațiilor statistice trimestriale privind activitatea de urmărire penală, rata de soluționare a cauzelor și numărul de cauze pendinte;

c)

date privind evidențele anuale, pe tipuri de infracțiuni înregistrate, nivelul studiilor inculpaților, pe grupe de vârstă, și raportul soluționării acestora;

d)

date statistice generate de sistemul informatic național integrat de evidență a creanțelor provenite din infracțiuni;

e)

date structurate privind statisticile anuale din sistemul penitenciar privind nivelul studiilor, sexul și vârsta persoanei condamnate, tipul de infracțiuni săvârșite, pedepse aplicate, cu evidențierea aspectelor privind recidiva și amenda penală;

f)

date privind alocațiile bugetare destinate sistemului penitenciar, pe categorii de cheltuieli privind personalul angajat, deținuți, achiziții și utilități;

g)

date privind situația anuală a cauzelor intrate pe rolul instanțelor, după obiectul acestora;

h)

date defalcate în funcție de sex privind angajații din sistemul judiciar

15. Domeniul cercetare:

a)

date privind investițiile în cercetare-dezvoltare, pe fiecare județ;

b)

date privind gradul de inovare, tipul firmei, județul, localitatea, numărul de brevete, patentele;

c)

date structurate care stau la baza rapoartelor anuale privind cheltuielile de cercetare și dezvoltare, inclusiv ca pondere din PIB;

d)

date structurate care stau la baza rapoartelor statistice anuale privind numărul cercetătorilor și tehnicienilor în cercetare și dezvoltare;

e)

date structurate care stau la baza rapoartelor statistice anuale privind cererile de înregistrare pentru mărci, brevete de invenție, desene și modele, modele de utilitate, topografii produse semiproductoare și certificate suplimentare de protecție pentru medicamente;

f)

date structurate care stau la baza rapoartelor statistice anuale privind exporturile de înaltă tehnologie

16. Domeniul comunicații și tehnologia informației:

a)

date privind sectorul comunicațiilor electronice, utilizarea serviciilor de telefonie fixă, telefonie mobilă, internet fix și mobil, servicii de roaming internațional, linii închiriate și transmisiuni de date, retransmisie TV, accesibilitatea persoanelor cu dizabilități vizuale și auditive la servicii de comunicații electronice, totalul veniturilor din sectorul comunicațiilor electronice percepute în anul de referință de către toți operatorii de telecomunicații, totalul investițiilor în rețele de către sectorul comunicațiilor electronice, servicii cu valoare adăugată, hărțile de acoperire a serviciilor de televiziune digitală terestră;

b)

date privind serviciile și acoperirea cu rețele de comunicații electronice, acoperire servicii fixe, acoperire rețele mobile, numărul de abonați, inclusiv procentul de abonați care au conexiune la rețelele de foarte mare capacitate, procentul gospodăriilor care au conexiune la rețelele de foarte mare capacitate, rata de acoperire la nivel rural;

c)

date privind utilizarea internetului, procentul gospodăriilor cu acces la internet, prețul lunar pentru accesul la internet, prețul lunar pentru pachete de servicii ce includ accesul la internet, utilizarea internetului obiectelor, utilizarea serviciilor de acces la internet fix/mobil, procentul populației care nu a utilizat niciodată servicii de internet;

d)

date privind serviciile de internet, indicele de diversificare pentru activitățile realizate online de către utilizatorii de internet, IPv6 - site-uri web care au o acoperire AAAA în înregistrările DNS - drept procent al celor mai vizitate site-uri web, procentul populației care utilizează internetul pentru a citi/descărca știri online și ziare, rata de descărcare a jocurilor/imaginilor/filmelor/ muzicii, rata căutării de informații despre bunuri și servicii online, rata de utilizare a serviciilor bancare online, de apeluri de telefonie și video pe internet, de încărcare de conținut propriu spre a fi partajat, rata participării în rețelele sociale, a căutării online a unui loc de muncă sau a trimiterii unei cereri de angajare, căutarea online de informații despre efectuarea unui curs online, indiferent de domeniu, educație, formare, rata participării la consultări online, la spațiul de stocare pe internet folosit pentru a salva documente, imagini, video, muzică sau alte fișiere, rata serviciilor medicale online, rata căutărilor de informații despre sănătate în mediul online, statistici privind utilizarea WiFi în spațiile publice, harta hotspoturilor WiFi;

e)

date privind guvernarea electronică, procentul populației care interacționează online cu autoritățile publice anual, procentul populației care trimite formulare completate către autoritățile publice pe internet, formulare tipizate disponibile online pentru evenimente de viață, servicii publice digitale pentru companii, rata serviciilor publice furnizate online (măsura în care serviciile publice furnizate online sunt compatibile cu dispozitivele mobile și ușor de accesat, transparența în ceea ce privește procesul de furnizare a serviciilor publice, propriile responsabilități și performanță, datele personale implicate în furnizarea de servicii), mobilitatea afacerilor (măsura în care cetățenii sau companiile pot transmite informații instituțiilor publice, timpul necesar pentru obținerea serviciului și măsura în care serviciile au fost structurate eficient), servicii publice online destinate cetățenilor străini, asistență online pentru servicii destinate companiilor străine;

f)

date privind comerțul electronic, procentul persoanelor care comandă bunuri sau servicii online pentru uz personal, procentul de persoane fizice care comandă bunuri sau servicii online de la vânzători din alte țări ale UE, procentul de persoane fizice care comandă online servicii de asigurări, financiare, acțiuni, comunicații, vacanțe, bilete pentru evenimente, conținut sau software care au fost livrate sau actualizate online, procentul persoanelor fizice care vând bunuri sau servicii online, de exemplu, prin licitații, procentul persoanelor fizice care nu au întâmpinat probleme atunci când au cumpărat/comandat bunuri sau servicii prin internet pentru uz privat, procentul de companii care utilizează orice rețea de calculatoare pentru vânzări, procentul vânzărilor electronice de către companii din cifra de afaceri totală, procentul vânzărilor prin propriul site web sau propriile aplicații ca procent din cifra de afaceri, companii care utilizează piața de comerț electronic pentru vânzări;

g)

date privind afacerile electronice, procentul de companii care partajează informații electronice interne printr-un pachet software pentru planificarea resurselor companiei, procentul de companii care utilizează software-ul de relaționare cu clienții, procentul de companii care împărtășesc informații electronice despre lanțul de aprovizionare, procentul de companii care trimit facturi electronice, pachetul software pentru planificarea resurselor companiei, procentul companiilor care au propriul site web, procentul companiilor care oferă angajaților acces la distanță la sistemul de e-mail al întreprinderii, la documente sau aplicații, procentul companiilor care utilizează internetul mobil pentru a rula aplicații de afaceri, procentul companiilor care plătesc servicii de publicitate pe internet, procentul companiilor care utilizează tehnologii de identificare prin frecvență radio, procentul companiilor care utilizează rețele sociale, date statistice privind cumpărarea serviciilor de cloud computing folosite pe internet, companii care analizează big data din orice sursă de date;

h)

date privind abilitățile în domeniul tehnologiei informației și comunicațiilor, procentul persoanelor cu abilități digitale peste nivelul de bază în diferite domenii: comunicații, tehnologia informației, securitate cibernetică, rezolvarea problemelor, software, hardware, date statistice privind absolvenții facultăților de profil, procentul femeilor cu abilități în domeniile enumerate anterior, procentul companiilor care angajează specialiști din domeniul comunicațiilor și tehnologiei informației, procentul persoanelor angajate pentru abilități de specialitate în domeniul comunicațiilor și tehnologiei informației, procentul companiilor care oferă instruire personalului pentru dezvoltarea abilităților TIC, procentul persoanelor care au scris un program de calculator folosind un limbaj de programare specializat, numărul de calculatoare folosite în scopuri educaționale, procentul de școli care au un site web;

i)

date privind securitatea și confidențialitatea în mediul online, procentul de persoane fizice care au suferit pierderi financiare în urma fraudelor online, procentul persoanelor care au suferit abuz de informații personale și/sau alte încălcări ale confidențialității, procentul persoanelor care au avut calculatorul afectat de viruși ce au dus la pierderea informațiilor, tipul problemelor de securitate care au împiedicat persoanele fizice să comande sau să cumpere online, procentul persoanelor care știu că cookie-urile pot fi utilizate pentru a urmări activitățile persoanelor pe internet, procentul persoanelor care utilizează software antiurmărire, procentul persoanelor fizice care nu permit utilizarea informațiilor personale pentru publicitate, procentul companiilor care fac publicitate online pe baza geolocalizării utilizatorilor de internet, procentul companiilor care urmăresc utilizatorii de internet pentru publicitate direcționată;

j)

date despre sectorul comunicațiilor și tehnologiei informației, tipurile de servicii poștale furnizate, volumul serviciilor poștale și veniturile înregistrate, atitudinea populației față de serviciile poștale, procentul de exporturi și importuri de bunuri și servicii în sectorul comunicațiilor și tehnologiei informației, numărul de angajați din sectorul comunicațiilor și tehnologiei informației, valoarea adăugată a sectorului comunicațiilor și tehnologiei informației la PIB;

k)

date privind dezvoltarea sectorului tehnologia informației și comunicațiilor, totalul fondurilor europene atrase în anul de referință, costul total al proiectelor din domeniul comunicațiilor și tehnologiei informației în anul de referință, servicii disponibile din domeniul inteligenței artificiale

17. Domeniul sport:

a)

date privind rolul sportului în societate, dimensiunea economică a sportului și organizarea sportului, valoarea adăugată a sportului autohton;

b)

date statistice privind sportul de masă și voluntariatul în sport, promovarea incluziunii sociale, a egalității de șanse și a conștientizării importanței activității fizice pentru întărirea sănătății;

c)

date privind utilizarea TIC și a noilor tehnologii pentru a facilita accesul la acțiunile din domeniul sportului, mobilitatea virtuală, care ar trebui să completeze, dar nu să înlocuiască mobilitatea în scopul învățării, domeniile din sport în care sunt utilizate antrenamentele inteligente;

d)

date statistice anuale privind integritatea sportului, dopajul, meciurile aranjate și violența, precum și toate formele de intoleranță și discriminare, consolidarea dimensiunii economice a sportului, drepturile de difuzare și libera circulație a jucătorilor, drepturile de proprietate intelectuală legate de sport;

e)

date privind harta terenurilor sportive;

f)

date statistice anuale privind participările la competițiile sportive, pe sex, vârstă, nivel educațional, localitate;

g)

date statistice privind evaluarea performanței, per categorie sportivă, club, localități și investițiile aferente;

h)

date privind relația dintre sport și societate, harta națională a centrelor sportive cu acces gratuit, nivelul de dotare al acestora, rata frecvenței;

i)

date statistice privind dezvoltarea standardelor pentru accesul persoanelor cu dizabilități la evenimente și centre sportive;

j)

date statistice privind procentul de populație care efectuează rar sau deloc activități sportive, sănătatea și starea de bine a persoanelor, având efecte economice negative în lanț prin creșterea cheltuielilor de asistență medicală, pierderea productivității la locul de muncă și reducerea capacității de inserție profesională;

k)

date statistice privind promovarea schimburilor de bune practici în domeniul finanțării transparente și sustenabile a sporturilor

-----

Textul actului pentru consultare

Directiva (UE) 2019/1024 privind datele deschise și reutilizarea informațiilor din sectorul public

Sursă

CELEX 32019L1024; JO L 172/26.06.2019

Versiunea textului

Textul directivei în limba română. Legea nr. 179/2022 conține normele naționale de transpunere.

Data verificării

5 septembrie 2026

FUNDAȚIA FREIES EUROPA WELTANSCHAUUNG — COPIE LOCALĂ ÎN FORMAT TEXT PENTRU CONSULTARE

Directiva (UE) 2019/1024 privind datele deschise și reutilizarea informațiilor din sectorul public

Statut: Act al Uniunii Europene; verifică EUR-Lex pentru versiunea și aplicabilitatea la zi.
Identificator oficial: CELEX 32019L1024; JO L 172/26.06.2019
Versiune și limită: Textul în limba română al directivei; pentru situații interne se verifică legea de transpunere.
Sursa oficială: https://eur-lex.europa.eu/eli/dir/2019/1024/oj
Data controlului: 5 septembrie 2026
Această copie facilitează lectura. Pentru forma la zi și efecte juridice, verifică sursa oficială.

TEXT EXTRAS DIN SURSA OFICIALĂ

26.6.2019

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 172/56

DIRECTIVA (UE) 2019/1024 A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI

din 20 iunie 2019

privind datele deschise și reutilizarea informațiilor din sectorul public

(reformare)

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 114,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European (1),

după consultarea Comitetului Regiunilor,

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară (2),

întrucât:

(1)

Directiva 2003/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului (3) a fost modificată în mod substanțial. Întrucât se impun noi modificări, ar trebui, din motive de claritate, să se procedeze la reformarea respectivei directive.

(2)

În temeiul articolului 13 din Directiva 2003/98/CE și după cinci ani de la adoptarea Directivei 2013/37/UE a Parlamentului European și a Consiliului (4), care a modificat Directiva 2003/98/CE, Comisia a evaluat și a revizuit, după consultarea părților interesate relevante, funcționarea Directivei 2003/98/CE în cadrul programului privind o reglementare adecvată și funcțională.

(3)

În urma consultării părților interesate și având în vedere rezultatul evaluării impactului, Comisia a considerat că sunt necesare măsuri la nivelul Uniunii pentru a aborda obstacolele existente și obstacolele emergente din calea unui reutilizări pe scară largă a informațiilor din sectorul public și a celor care beneficiază de finanțare publică în întreaga Uniune, pentru a actualiza cadrul legislativ astfel încât să reflecte progresele din domeniul tehnologiilor digitale și pentru a stimula în continuare inovarea digitală, în special în ceea ce privește inteligența artificială.

(4)

Modificările de fond introduse în textul juridic astfel încât să fie valorificat pe deplin potențialul informațiilor din sectorul public pentru economia și societatea europeană ar trebui să se axeze pe următoarele domenii: asigurarea unui acces în timp real la date dinamice prin mijloace tehnice adecvate, creșterea ofertei de date publice valoroase destinate reutilizării, inclusiv a celor provenite de la întreprinderi publice, organizații care desfășoară activități de cercetare și organizații care finanțează activități de cercetare, abordarea aspectelor legate de apariția unor noi forme de acorduri de exclusivitate, utilizarea excepțiilor de la principiul perceperii unor taxe egale cu costurile marginale și relația dintre prezenta directivă și anumite instrumente juridice conexe, inclusiv Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului (5) și Directivele 96/9/CE (6), 2003/4/CE (7) și 2007/2/CE (8) ale Parlamentului European și ale Consiliului.

(5)

Accesul la informații este un drept fundamental. Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (carta) prevede că orice persoană are dreptul la libertatea de exprimare, inclusiv libertatea de opinie și libertatea de a primi sau de a transmite informații sau idei fără amestecul autorităților publice și fără a ține seama de frontiere.

(6)

Articolul 8 din cartă garantează dreptul la protecția datelor cu caracter personal și prevede că asemenea date trebuie tratate în mod corect, în scopurile precizate, pe baza consimțământului persoanei interesate sau în temeiul unui alt motiv legitim prevăzut de lege și sub rezerva controlului unei autorități independente.

(7)

Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) prevede instituirea unei piețe interne și a unui sistem care să garanteze că nu se produce denaturarea concurenței pe piața internă. Armonizarea normelor și practicilor statelor membre privind exploatarea informațiilor din sectorul public contribuie la atingerea obiectivelor respective.

(8)

Sectorul public din statele membre colectează, produce, reproduce și difuzează o gamă largă de informații în multe domenii de activitate, precum cel social, politic, economic, juridic, geografic, al mediului, meteorologic, seismologic, turistic, al afacerilor, al brevetelor și al educației. Documentele întocmite de organisme cu caracter executiv, legislativ sau judiciar din sectorul public constituie un rezervor de resurse vast, diversificat și valoros, care poate aduce beneficii societății. Furnizarea respectivelor informații, care includ date dinamice, într-un format electronic utilizat în mod obișnuit le permite cetățenilor și entităților juridice să găsească noi modalități pentru a le utiliza și pentru a crea produse și servicii noi și inovatoare. Statele membre și organismele din sectorul public pot obține beneficii și primi un sprijin financiar adecvat din fondurile și programele relevante ale Uniunii, asigurând utilizarea pe scară largă a tehnologiilor digitale sau transformarea digitală a administrațiilor publice și a serviciilor publice, în eforturile lor de a facilita punerea la dispoziție a datelor în vederea reutilizării.

(9)

Informațiile din sectorul public reprezintă o sursă extraordinară de date care pot contribui la îmbunătățirea pieței interne și la dezvoltarea de noi aplicații pentru consumatori și entitățile juridice. Utilizarea inteligentă a datelor, inclusiv prelucrarea lor prin intermediul aplicațiilor de inteligență artificială, poate avea un efect de transformare asupra tuturor sectoarelor economiei.

(10)

Directiva 2003/98/CE a stabilit un set de norme minime care reglementează reutilizarea, precum și modalitățile practice de facilitare a reutilizării documentelor existente deținute de organismele din sectorul public ale statelor membre, inclusiv de organismele executive, legislative și judiciare. De la adoptarea primului set de norme privind reutilizarea informațiilor din sectorul public, volumul de date, inclusiv de date publice, a crescut într-un ritm exponențial la nivel mondial, fiind generate și colectate noi tipuri de date. În paralel, are loc o evoluție continuă a tehnologiilor de analiză, exploatare și prelucrare a datelor, cum ar fi învățarea automată (machine learning), inteligența artificială și internetul obiectelor. Acest progres tehnologic rapid permite crearea de noi servicii și aplicații pe baza utilizării, agregării sau combinării datelor. Normele adoptate inițial în 2003 și modificate în 2013 nu mai țin pasul cu aceste schimbări rapide și, prin urmare, există riscul pierderii oportunităților economice și sociale oferite de reutilizarea datelor publice.

(11)

Evoluția către o societate bazată pe date, în care se utilizează date din diferite domenii și activități, influențează viața fiecărui cetățean din cadrul Uniunii, printre altele prin faptul că le oferă noi posibilități de acces la cunoștințe și de dobândire a cunoștințelor.

(12)

Conținutul digital joacă un rol important în această evoluție. Producția de conținut a condus la crearea rapidă de locuri de muncă în ultimii ani și continuă în același sens. Majoritatea respectivelor locuri de muncă sunt create de întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri) și întreprinderi nou-înființate inovatoare.

(13)

Unul din principalele obiective ale instituirii unei piețe interne este crearea unor condiții care să conducă la dezvoltarea serviciilor și produselor la nivelul întregii Uniuni și în interiorul statelor membre. Informațiile din sectorul public sau informațiile colectate, produse, reproduse și difuzate în cadrul exercitării unei sarcini publice sau a unui serviciu de interes general constituie o materie primă importantă pentru produsele și serviciile cu conținut digital și vor deveni o resursă de conținut din ce în ce mai importantă odată cu dezvoltarea unor tehnologii digitale avansate, cum ar fi inteligența artificială, tehnologiile registrelor distribuite și internetul obiectelor. Vasta acoperire geografică transfrontalieră va fi, de asemenea, esențială în acel context. Se preconizează că, printre altele, existența unor posibilități mai ample de reutilizare a acestor informații va permite tuturor întreprinderilor din Uniune, inclusiv microîntreprinderilor și IMM-urilor, precum și societății civile, să își valorifice potențialul și să contribuie la dezvoltarea economică și la crearea de locuri de muncă de înaltă calitate și la protecția acestora, în special în beneficiul comunităților locale, precum și la obiective societale importante cum ar fi responsabilitatea și transparența.

(14)

Permisiunea de a reutiliza documentele deținute de un organism din sectorul public aduce valoare adăugată pentru reutilizatori, pentru utilizatorii finali și pentru societate în general și, în numeroase cazuri, pentru organismul din sectorul public propriu-zis, prin promovarea transparenței și a răspunderii și furnizarea de feedback din partea reutilizatorilor și a utilizatorilor finali, ceea ce permite organismului din sectorul public în cauză să îmbunătățească calitatea informațiilor colectate și executarea sarcinilor sale.

(15)

Există diferențe importante între normele și practicile statelor membre privind exploatarea resurselor de informații din sectorul public, ceea ce constituie obstacole în calea valorificării întregului potențial economic al acestei resurse-cheie de documente. Ar trebui avut în vedere faptul că practica organismelor din sectorul public privind exploatarea informațiilor din sectorul public continuă să varieze între statele membre. În consecință, se impune armonizarea minimă a normelor și practicilor naționale privind reutilizarea documentelor din sectorul public în cazul în care diferențele dintre normele și practicile naționale sau lipsa clarității împiedică buna funcționare a pieței interne și dezvoltarea adecvată a societății informaționale în cadrul Uniunii.

(16)

Conceptul de date deschise este înțeles, în general, ca desemnând datele în format deschis care pot fi liber utilizate, reutilizate și partajate de oricine în orice scop. Politicile privind datele deschise care încurajează disponibilitatea pe scară largă și reutilizarea informațiilor din sectorul public în scopuri private sau comerciale, cu constrângeri juridice, tehnice sau financiare minime sau inexistente, și care promovează circulația informațiilor, nu numai pentru operatorii economici, ci și, în principal, pentru publicul larg, pot juca un rol important în promovarea implicării sociale și pot demara și promova dezvoltarea de noi servicii bazate pe mijloace inovatoare de combinare și utilizare a acestor informații. Prin urmare, statele membre sunt încurajate să promoveze crearea de date bazate pe principiul „deschiderii începând cu momentul conceperii și în mod implicit”, cu privire la toate documentele care intră în domeniul de aplicare al prezentei directive. Făcând acest lucru, statele membre ar trebui să asigure un nivel uniform de protecție a obiectivelor de interes public, cum ar fi siguranța publică, inclusiv acolo unde sunt vizate informații sensibile privind protecția infrastructurilor critice. Acestea ar trebui, de asemenea, să asigure protecția datelor cu caracter personal, inclusiv în cazul în care informațiile dintr-un anumit set de date nu prezintă un risc de identificare sau de individualizare a unei persoane fizice, dar atunci când informațiile respective sunt combinate cu alte informații disponibile, ar putea genera un astfel de risc.

(17)

Mai mult, în lipsa unei armonizări minime la nivelul Uniunii, activitatea legislativă de la nivel național, care a fost deja inițiată într-o serie de state membre pentru a răspunde provocărilor tehnologice, ar putea duce la diferențe chiar mai accentuate. Impactul unor astfel de diferențe și neclarități legislative va deveni tot mai semnificativ pe parcursul dezvoltării societății informaționale, care a intensificat deja exploatarea transfrontalieră a informațiilor.

(18)

Statele membre au instituit politici de reutilizare în temeiul Directivei 2003/98/CE, iar unele dintre acestea au adoptat abordări ambițioase privind datele deschise pentru a facilita reutilizarea datelor publice accesibile pentru cetățeni și entitățile juridice dincolo de nivelul minim prevăzut de directiva respectivă. Există un risc ca normele divergente din statele membre să acționeze ca obstacole pentru oferta transfrontalieră de produse și servicii și pot împiedica reutilizarea seturilor de date publice comparabile în cazul aplicațiilor paneuropene bazate pe acestea. Prin urmare, este necesară o armonizare minimă pentru a stabili ce date publice sunt disponibile pentru reutilizare pe piața internă de informații, în concordanță cu regimurile relevante privind accesul, atât cele generale, cât și cele sectoriale, și fără a aduce atingere acestora, cum ar fi cel definit prin Directiva 2003/4/CE. Dispozițiile dreptului Uniunii și ale dreptului intern care depășesc aceste cerințe minime, în special în cazul legislației sectoriale, ar trebui să se aplice în continuare. Printre exemplele de dispoziții care depășesc nivelul minim de armonizare al prezentei directive se numără pragurile pentru taxele de reutilizare acceptabile mai mici prevăzute în prezenta directivă sau condițiile de acordare a licențelor mai puțin restrictive decât cele menționate în prezenta directivă. În special, prezenta directivă nu aduce atingere dispozițiilor care depășesc nivelul minim de armonizare din prezenta directivă, astfel cum este prevăzut în regulamentele delegate ale Comisiei adoptate în temeiul Directivei 2010/40/UE a Parlamentului European și a Consiliului (9).

(19)

În plus, statele membre sunt încurajate să meargă dincolo de cerințele minime stabilite de prezenta directivă prin aplicarea cerințelor sale pentru documente deținute de întreprinderile publice, referitoare la activități care au fost considerate, în temeiul articolului 34 din Directiva 2014/25/UE a Parlamentului European și a Consiliului (10), a fi direct expuse concurenței. Statele membre pot decide, de asemenea, să aplice cerințele prezentei directive pentru întreprinderile private, în special cele care furnizează servicii de interes general.

(20)

Este necesar un cadru general care să prevadă condițiile ce reglementează reutilizarea documentelor din sectorul public în vederea asigurării unor condiții echitabile, proporționale și nediscriminatorii de reutilizare a informațiilor respective. Organismele din sectorul public colectează, produc, reproduc și difuzează documente pentru a-și îndeplini sarcinile publice. Întreprinderile publice colectează, produc, reproduc și difuzează documente pentru a presta servicii de interes general. Utilizarea respectivelor documente în alte scopuri constituie o reutilizare. Politicile statelor membre pot merge dincolo de standardele minime stabilite în prezenta directivă, permițând astfel o reutilizare mai amplă. La transpunerea prezentei directive, statele membre pot utiliza alți termeni decât „document”, câtă vreme se menține domeniul integral de aplicare al definiției prevăzute de prezenta directivă pentru termenul „document”.

(21)

Prezenta directivă ar trebui să se aplice documentelor a căror punere la dispoziție face parte din sarcinile publice ale organismelor în cauză din sectorul public, astfel cum sunt definite prin lege sau prin alte norme obligatorii în statele membre. În lipsa unor astfel de norme, sarcinile publice ar trebui definite în conformitate cu practica administrativă obișnuită din statele membre, cu condiția ca domeniul de aplicare al sarcinilor publice să fie transparent și să facă obiectul revizuirii. Sarcinile publice ar putea fi definite în general sau de la caz la caz, pentru fiecare dintre organismele din sectorul public.

(22)

Prezenta directivă ar trebui să se aplice documentelor care devin accesibile pentru reutilizare în momentul în care organismele din sectorul public acordă licențe, vând, difuzează, furnizează sau fac schimb de informații. Pentru a evita subvențiile încrucișate, reutilizarea ar trebui să includă utilizarea ulterioară a documentelor în cadrul aceleiași organizații pentru activități care nu intră în domeniul de aplicare al sarcinilor sale publice. Activitățile care nu intră în domeniul de aplicare al sarcinilor publice includ în mod obișnuit furnizarea de documente elaborate și taxate exclusiv pe bază comercială și în concurență cu alți actori de pe piață.

(23)

Prezenta directivă nu restricționează și nu afectează îndeplinirea sarcinilor prevăzute de lege ale autorităților publice și ale altor organisme din sectorul public. Prezenta directivă prevede obligația statelor membre de a face toate documentele existente reutilizabile, cu excepția cazurilor în care accesul este restricționat sau exclus în temeiul unor norme naționale privind accesul la documente sau face obiectul celorlalte excepții prevăzute în prezenta directivă. Prezenta directivă se bazează pe regimurile de acces existente în statele membre și nu modifică normele naționale pentru accesul la documente. Prezenta directivă nu se aplică în cazurile în care cetățenii sau entitățile juridice pot obține, în cadrul regimurilor de acces relevante, un document numai dacă pot dovedi un interes special. La nivelul Uniunii, articolul 41 (dreptul la bună administrare) și articolul 42 (dreptul de acces la documente) din cartă recunosc dreptul oricărui cetățean al Uniunii, precum și al oricărei persoane fizice sau juridice rezidente sau cu sediul într-un stat membru, de a avea acces la documentele deținute de Parlamentul European, Consiliu și Comisie. Organismele din sectorul public ar trebui încurajate să pună la dispoziție, în vederea reutilizării, orice documente pe care le dețin. Organismele din sectorul public ar trebui să promoveze și să încurajeze reutilizarea documentelor, inclusiv a textelor oficiale de natură legislativă sau administrativă, în cazurile în care organismul din sectorul public are dreptul de a autoriza reutilizarea lor.

(24)

Statele membre încredințează frecvent prestarea serviciilor de interes general unor entități din afara sectorului public, păstrând însă un grad ridicat de control asupra acestor entități. În același timp, Directiva 2003/98/CE se aplică numai documentelor deținute de organismele din sectorul public, întreprinderile publice fiind excluse din domeniul său de aplicare. Acest lucru duce la o disponibilitate redusă pentru reutilizare a documentelor produse ca parte a prestării unor servicii de interes general într-o serie de domenii, în special în sectoarele utilităților, și reduce, de asemenea, în mod semnificativ potențialul pentru crearea unor servicii transfrontaliere pe baza unor documente deținute de întreprinderi publice care prestează servicii de interes general.

(25)

Prin urmare, Directiva 2003/98/CE ar trebui să fie modificată pentru a se asigura că aceasta poate fi aplicată reutilizării documentelor existente produse în cadrul prestării de servicii de interes general de către întreprinderile publice care desfășoară una dintre activitățile menționate la articolele 8-14 din Directiva 2014/25/UE, precum și de întreprinderile publice care își desfășoară activitatea ca operatori de servicii publice în temeiul articolului 2 din Regulamentul (CE) nr. 1370/2007 al Parlamentului European și al Consiliului (11), de întreprinderile publice care își desfășoară activitatea ca transportatori aerieni care îndeplinesc obligații de serviciu public în temeiul articolului 16 din Regulamentul (CE) nr. 1008/2008 al Parlamentului European și al Consiliului (12) și de întreprinderile publice care desfășoară activități de armatori comunitari care îndeplinesc obligații de serviciu public în temeiul articolului 4 din Regulamentul (CEE) nr. 3577/92 al Consiliului (13).

(26)

Prezenta directivă nu include o obligație generală de a permite reutilizarea documentelor produse de întreprinderi publice. Decizia de a permite sau nu reutilizarea lor ar trebui să aparțină întreprinderii publice în cauză, cu excepția cazului în care se prevede altfel în prezenta directivă sau în dreptul Uniunii ori în dreptul intern. O întreprindere publică ar trebui să respecte obligațiile relevante prevăzute în capitolele III și IV din prezenta directivă numai după ce a pus un document la dispoziție pentru a fi reutilizat, în special în ceea ce privește formatele, taxarea, transparența, licențele, nediscriminarea și interzicerea acordurilor de exclusivitate. Pe de altă parte, întreprinderile publice nu ar trebui să aibă obligația de a respecta cerințele prevăzute în capitolul II, cum ar fi normele aplicabile prelucrării cererilor. Atunci când se permite reutilizarea documentelor, ar trebui acordată o atenție deosebită informațiilor sensibile privind protecția infrastructurilor critice astfel cum sunt definite în Directiva 2008/114/CE a Consiliului (14) și a serviciilor esențiale în înțelesul Directivei (UE) 2016/1148 a Parlamentului European și a Consiliului (15).

(27)

Volumul datelor generate provenite din cercetare crește exponențial și aceste date au potențialul de a fi reutilizate inclusiv în afara comunității științifice. Pentru a putea aborda în mod eficient și într-o manieră holistică problemele societale în creștere, a devenit esențială și urgentă posibilitatea de a accesa, a combina și a reutiliza date provenite din diverse surse, precum și la nivelul unor sectoare și discipline. Datele provenite din cercetare includ statisticile, rezultatele experimentelor, măsurătorile, observațiile rezultate din munca de teren, rezultatele anchetelor, înregistrările interviurilor și imaginile. Sunt incluse, de asemenea, metadatele, specificațiile și alte obiecte digitale. Datele provenite din cercetare sunt diferite de articolele științifice care raportează și comentează concluziile unor cercetări științifice. Timp de mulți ani, disponibilitatea liberă și posibilitatea de a reutiliza datele provenite din cercetări științifice obținute în urma unor finanțări publice au făcut obiectul unor inițiative de politică specifice. Accesul liber este înțeles ca fiind practica de a furniza acces online la rezultatele cercetării cu titlu gratuit pentru utilizatorii finali și fără restricții de utilizare și reutilizare dincolo de posibilitatea de a solicita recunoașterea calității de autor. Politicile privind accesul liber vizează în special să ofere cercetătorilor și publicului larg acces la datele provenite din cercetare cât mai devreme posibil în cadrul procesului de difuzare și să faciliteze utilizarea și reutilizarea acestor date. Accesul liber contribuie la îmbunătățirea calității, la reducerea duplicării inutile a cercetărilor, la accelerarea progresului științific, la combaterea fraudelor în domeniul științei și poate în general favoriza inovarea și creșterea economică. Pe lângă accesul liber, se întreprind eforturi lăudabile pentru a asigura că planificarea gestionării datelor devine o practică științifică standard și pentru a sprijini difuzarea datelor provenite din cercetare care sunt ușor de găsit, accesibile, interoperabile și reutilizabile (principiul FAIR).

(28)

Din motivele explicate mai sus, este oportun să se stabilească o obligație ca statele membre să adopte politici privind accesul liber în ceea ce privește datele provenite din cercetare care beneficiază de finanțare publică și să se asigure că aceste politici sunt aplicate de toate organizațiile care desfășoară activități de cercetare și de toate organizațiile care finanțează activități de cercetare. Organizațiile care desfășoară activități de cercetare și organizațiile care finanțează activități de cercetare ar putea fi, de asemenea, organizate ca organisme din sectorul public sau întreprinderi publice. Prezenta directivă se aplică acestor organizații hibride numai în calitatea lor de organizații care desfășoară activități de cercetare și datelor lor provenite din cercetare. Politicile privind accesul liber permit, de regulă, o serie de excepții de la obligația de a pune la dispoziție în mod liber rezultatele cercetărilor științifice. Recomandarea Comisiei din 25 aprilie 2018 privind accesul la informațiile științifice și conservarea acestora, descrie, printre altele, elementele relevante ale politicilor privind accesul liber. În plus, condițiile în care pot fi reutilizate anumite date provenite din cercetare ar trebui ameliorate. Din acest motiv, anumite obligații care derivă din prezenta directivă ar trebui extinse la datele de cercetare provenite din activități de cercetare științifică subvenționate prin finanțare publică sau cofinanțate de entități din sectorul public și din sectorul privat. În temeiul politicilor naționale privind accesul liber, datele provenite din cercetare care beneficiază de finanțare publică ar trebui să fie puse la dispoziție sub formă de date deschise în mod implicit. Totuși, în acest context, ar trebui să se țină seama în mod corespunzător de preocupările legate de viața privată, protecția datelor cu caracter personal, confidențialitate, securitatea națională, interesele comerciale legitime, cum ar fi secretele comerciale, și drepturile de proprietate intelectuală ale unor părți terțe, conform principiului „cât mai deschis cu putință, dar atât de închis cât este necesar”. În plus, datele provenite din cercetare la care accesul este exclus din motive legate de securitatea națională, apărare sau securitatea publică nu ar trebui să facă obiectul prezentei directive. Pentru a se evita orice sarcină administrativă, obligațiile care derivă din prezenta directivă ar trebui să se aplice numai acelor date provenite din cercetare care au fost puse deja la dispoziția publicului de către cercetători, de către organizațiile care desfășoară activități de cercetare sau de către organizațiile care finanțează activități de cercetare prin intermediul unei baze de date instituționale sau tematice și nu ar trebui să impună costuri suplimentare pentru recuperarea seturilor de date sau să necesite o conservare suplimentară a datelor. Statele membre pot extinde aplicarea prezentei directive la datele provenite din cercetare puse la dispoziția publicului prin alte infrastructuri de date decât bazele de date, prin publicații cu acces liber, ca fișier atașat la un articol, un document de date sau un document într-un jurnal de date. Alte documente decât datele provenite din cercetare ar trebui să fie în continuare excluse din domeniul de aplicare al prezentei directive.

(29)

Definiția noțiunii de „organism de drept public” se bazează pe definiția din articolul 2 alineatul (1) punctul 1 din Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului (16). Definiția noțiunii de „organism de drept public” prevăzută în respectiva directivă și definiția noțiunii de „întreprindere publică” prevăzută în Directiva 2014/25/UE ar trebui să se aplice prezentei directive.

(30)

Prezenta directivă prevede definiția termenului „document”, iar definiția respectivă ar trebui să includă orice parte a unui document. Termenul „document” ar trebui să cuprindă orice reprezentare a unor acte, fapte sau informații și orice compilație a unor astfel de acte, fapte sau informații, indiferent de mediul de stocare (pe hârtie, în formă electronică sau sub forma unei înregistrări audio, video sau audiovizuale). Nu se intenționează ca definiția termenului „document” să cuprindă programele informatice. Statele membre pot extinde aplicarea prezentei directive la programe informatice.

(31)

Organismele din sectorul public își pun în tot mai mare măsură în mod proactiv documentele la dispoziție pentru a fi reutilizate, asigurând vizibilitatea online și disponibilitatea efectivă a documentelor și a metadatelor asociate în format deschis care pot fi prelucrabile automat și care asigură interoperabilitatea, reutilizarea și accesibilitatea. Ar trebui, de asemenea, ca documentele să fie puse la dispoziție pentru reutilizare în urma unei cereri formulate de un reutilizator. În cazurile respective, termenul limită pentru răspunsurile la cererile de reutilizare ar trebui să fie rezonabil și conform cu durata echivalentă prevăzută pentru cererile de acces la documentul respectiv în temeiul regimurilor de acces relevante. Întreprinderile publice, instituțiile de învățământ, organizațiile care desfășoară activități de cercetare și organizațiile care finanțează activități de cercetare ar trebui să fie însă scutite de la respectarea acestei cerințe. Limitele de timp rezonabile pe teritoriul Uniunii vor stimula crearea de noi produse și servicii informaționale agregate la nivel paneuropean. Acest lucru este îndeosebi important pentru datele dinamice (inclusiv datele de mediu, datele privind traficul, datele satelitare, datele meteorologice și datele generate de senzori), a căror valoare economică depinde de disponibilitatea imediată a informațiilor și de actualizări periodice. Prin urmare, datele dinamice ar trebui puse la dispoziție imediat după colectare, sau în cazul unei actualizări manuale imediat după modificarea setului de date, printr-o interfață de programare a aplicațiilor (API), astfel încât să se faciliteze dezvoltarea aplicațiilor bazate pe internet, a aplicațiilor mobile și a aplicațiilor de cloud care utilizează astfel de date. În cazul în care acest lucru nu este posibil din cauza unor constrângeri tehnice sau financiare, organismele din sectorul public ar trebui să pună la dispoziție documentele într-un termen care să permită valorificarea întregului lor potențial economic. Ar trebui luate măsuri specifice pentru a elimina constrângerile tehnice și financiare relevante. În cazul în care se folosește o licență, termenii licenței pot specifica disponibilitatea documentelor în timp util. Atunci când verificarea datelor este esențială având în vedere motive justificate de interes public, în special în ceea ce privește sănătatea și siguranța publică, datele dinamice ar trebui să fie puse la dispoziție imediat după verificare. Această verificare esențială nu ar trebui să afecteze frecvența actualizărilor.

(32)

Pentru a obține accesul la datele deschise pentru reutilizare prin prezenta directivă, ar fi util să se asigure accesul la date dinamice prin API bine concepute. O API reprezintă un set de funcții, proceduri, definiții și protocoale pentru comunicarea dintre mașini și schimbul fără sincope de date. API ar trebui să fie sprijinite de o documentație tehnică clară care să fie completă și disponibilă online. Atunci când este posibil, ar trebui utilizate API deschise. Ar trebui aplicate protocoalele standard ale Uniunii sau protocoale standard recunoscute la nivel internațional și ar trebui utilizate standarde internaționale pentru seturile de date acolo unde este cazul. API pot avea diferite niveluri de complexitate și pot consta într-o simplă conexiune la o bază de date pentru extragerea unor seturi de date specifice, într-o interfață web sau în configurații mai complexe. Reutilizarea și partajarea datelor printr-o utilizare corespunzătoare a API prezintă o valoare generală, întrucât le permit dezvoltatorilor și întreprinderilor nou-înființate să creeze noi servicii și produse. Acestea reprezintă, de asemenea, un ingredient esențial pentru crearea unor ecosisteme valoroase în jurul unor date exploatabile care rămân adesea neutilizate. Configurarea și utilizarea API trebuie să se bazeze pe mai multe principii: disponibilitate, stabilitate, întreținere de-a lungul ciclului de viață, uniformitate a utilizării și a standardelor, ușurință în utilizare și securitate. În cazul datelor dinamice, cu alte cuvinte al datelor actualizate frecvent, adesea în timp real, organismele din sectorul public și întreprinderile publice ar trebui să le pună la dispoziție imediat după colectare, prin intermediul unor API corespunzătoare, și, dacă este cazul, prin descărcare în masă, cu excepția cazurilor în care acest lucru ar impune un efort disproporționat. Evaluarea caracterului proporțional al efortului ar trebui să țină seama de mărimea și bugetul de funcționare ale organismului din sectorul public sau ale întreprinderii publice în cauză.

(33)

Posibilitățile de reutilizare pot fi îmbunătățite prin limitarea nevoii de a salva în format digital documentele redactate pe suport de hârtie sau de a prelucra fișierele digitale pentru a asigura compatibilitatea lor reciprocă. În consecință, organismele din sectorul public ar trebui să pună la dispoziție documentele în orice format sau limbă preexistente, pe suport electronic, după caz și atunci când este posibil. Organismele din sectorul public ar trebui să avizeze favorabil cererile de extrase din documente existente în cazul în care, pentru a răspunde unei asemenea cereri, este nevoie de o operație simplă. Cu toate acestea, organismele din sectorul public nu ar trebui să fie obligate să furnizeze un extras dintr-un document sau să modifice formatul informațiilor solicitate în cazul în care acest lucru necesită un efort disproporționat. Pentru a facilita reutilizarea, organismele din sectorul public ar trebui să pună la dispoziție documentele pe care le elaborează într-un format care, în măsura în care acest lucru este posibil și oportun, nu depinde de folosirea unui anumit software. În măsura în care acest lucru este posibil și oportun, organismele din sectorul public ar trebui să țină seama de posibilitățile de reutilizare a documentelor de către și pentru persoanele cu dizabilități prin furnizarea informațiilor într-un format accesibil în conformitate cu cerințele Directivei (UE) 2016/2102 a Parlamentului European și a Consiliului (17).

(34)

Pentru a facilita reutilizarea, organismele din sectorul public ar trebui, acolo unde este posibil și adecvat, să pună la dispoziție documentele, inclusiv cele publicate pe site-uri web, în format deschis și prelucrabile automat și să le prezinte, însoțite de metadate, la nivelul optim de precizie și granularitate, într-un format care să asigure interoperabilitatea, de exemplu prin prelucrarea lor în conformitate cu principiile de reglementare a cerințelor în materie de compatibilitate și de capacitate de utilizare aplicabile informațiilor spațiale în temeiul Directivei 2007/2/CE.

(35)

Ar trebui să se considere că un document există într-un format prelucrabil automat dacă formatul de fișier care îl conține este structurat în așa fel încât aplicațiile software să poată identifica, recunoaște și extrage cu ușurință date specifice din acesta. Datele codificate în fișiere care sunt structurate într-un format prelucrabil automat ar trebui să fie considerate date prelucrabile automat. Formatul prelucrabil automat poate fi deschis sau proprietar. De asemenea, acestea pot reprezenta standarde oficiale sau neoficiale. Documentele codificate într-un format de fișier care limitează această prelucrare automată, deoarece datele nu pot fi extrase sau nu pot fi extrase cu ușurință din aceste documente, nu ar trebui considerate documente în format prelucrabil automat. Statele membre ar trebui, în cazurile în care acest lucru este posibil și adecvat, să încurajeze utilizarea de formate ale Uniunii sau recunoscute la nivel internațional deschise, prelucrabile automat. Cadrul european de interoperabilitate ar trebui să fie luat în considerare, dacă este cazul, atunci când se concep soluții tehnice pentru reutilizarea documentelor.

(36)

Taxele pentru reutilizarea documentelor reprezintă o barieră importantă la intrarea pe piață pentru întreprinderile nou-înființate și IMM-uri. Prin urmare, documentele ar trebui puse la dispoziție pentru reutilizare fără perceperea unor taxe, iar, în cazul în care taxele sunt necesare, acestea ar trebui, în principiu, să se limiteze la costurile marginale. Atunci când organismele din sectorul public efectuează o căutare foarte amplă pentru informațiile solicitate sau modificări extrem de costisitoare ale formatului informațiilor solicitate, fie în mod voluntar, fie astfel cum se impune în temeiul dreptului intern, costurile marginale pot acoperi costurile asociate acestor activități. În cazuri excepționale, ar trebui să se țină seama de necesitatea de a nu împiedica funcționarea normală a organismelor din sectorul public care sunt obligate să genereze venituri pentru a acoperi o parte semnificativă a costurilor lor legate de îndeplinirea sarcinilor lor publice. Acest lucru este valabil și în cazul în care un organism din sectorul public a pus la dispoziție date sub formă de date deschise, însă este obligat să genereze venituri pentru a acoperi o parte semnificativă a costurilor sale legate de îndeplinirea altor sarcini publice. Ar trebui, de asemenea, recunoscut rolul întreprinderilor publice într-un mediu economic concurențial. În astfel de cazuri, organismele din sectorul public și întreprinderile publice ar trebui, prin urmare, să fie în măsură să impună taxe superioare costurilor marginale. Respectivele taxe ar trebui să fie stabilite pe baza unor criterii obiective, transparente și verificabile, iar venitul total obținut prin punerea la dispoziție a documentelor și autorizarea reutilizării lor nu ar trebui să depășească costul colectării și al întocmirii, inclusiv al achiziționării de la părți terțe, al reproducerii, al întreținerii, al stocării și al difuzării, la care se adaugă un profit rezonabil. Acolo unde este cazul, ar trebui să fie posibilă includerea în costurile eligibile a costurilor anonimizării datelor cu caracter personal și a costurilor măsurilor luate pentru a proteja confidențialitatea datelor. Statele membre pot solicita organismelor din sectorul public și întreprinderilor publice să dezvăluie costurile respective. Cerința de a genera venituri pentru a acoperi o parte semnificativă a costurilor organismelor din sectorul public legate de îndeplinirea sarcinilor lor publice sau de sfera de aplicare a serviciilor de interes general încredințate unor întreprinderi publice nu trebuie să fie prevăzută prin lege ci poate decurge, de exemplu, din practicile administrative în vigoare în statele membre. Statele membre ar trebui să revizuiască în mod regulat o astfel de cerință.

(37)

Profitul poate fi înțeles ca procentaj, în plus față de costurile marginale, care permite recuperarea costului capitalului și includerea unei rate efective de rentabilitate. Întrucât costul capitalului este strâns legat de ratele dobânzilor aplicate de instituțiile de credit, care se bazează pe rata fixă a dobânzii aplicate de Banca Centrală Europeană (BCE) pentru operațiunile principale de refinanțare, profitul rezonabil nu ar trebui să fie mai mult de 5% peste rata fixă a dobânzii aplicate de BCE.

(38)

Bibliotecile, inclusiv bibliotecile universitare, muzeele și arhivele ar trebui să aibă dreptul de a impune taxe superioare costurilor marginale cu scopul de a nu împiedica propria funcționare normală. În cazul respectivelor organisme din sectorul public, venitul total obținut prin punerea la dispoziție a documentelor și autorizarea reutilizării lor în perioada contabilă corespunzătoare nu ar trebui să depășească costul colectării, întocmirii, reproducerii, difuzării, conservării și al autorizației de a utiliza opere protejate prin drepturi de autor, la care se adaugă un profit rezonabil. Acolo unde este cazul, costurile anonimizării datelor cu caracter personal sau al informațiilor sensibile din punct de vedere comercial ar trebui, de asemenea, incluse în costurile eligibile. În cazul bibliotecilor, inclusiv bibliotecile universitare, al muzeelor și al arhivelor, având în vedere particularitățile lor, la calculul profitului rezonabil ar putea fi luate în considerare prețurile aplicate de sectorul privat pentru reutilizarea unor documente identice sau similare.

(39)

Limitele superioare ale taxelor stabilite în prezenta directivă nu aduc atingere dreptului statelor membre de a aplica taxe inferioare sau de a nu aplica taxe.

(40)

Statele membre ar trebui să stabilească criteriile aplicabile perceperii unor taxe superioare costurilor marginale. De exemplu, acestea ar trebui să aibă posibilitatea de a stabili aceste criterii în normele naționale sau pot desemna unul sau mai multe organisme adecvate, altele decât însuși organismul din sectorul public, competente să stabilească acest tip de criterii. Organismul respectiv ar trebui să fie organizat în conformitate cu sistemele constituționale și juridice ale statelor membre. Ar putea fi un organism existent, care dispune de competențe de execuție bugetară și se află sub răspundere politică.

(41)

Asigurarea clarității și disponibilității publice a condițiilor pentru reutilizarea documentelor din sectorul public reprezintă o cerință preliminară a dezvoltării unei piețe a informației la nivelul Uniunii. În consecință, toate condițiile aplicabile pentru reutilizarea documentelor ar trebui prezentate în mod clar potențialilor reutilizatori. Statele membre ar trebui să încurajeze, după caz, crearea de indexuri accesibile online, care să cuprindă documentele disponibile, în vederea promovării și facilitării cererilor de reutilizare. Solicitanții de reutilizări de documente deținute de alte entități decât întreprinderile publice, instituțiile de învățământ, organizațiile care desfășoară activități de cercetare și organizațiile care finanțează activități de cercetare ar trebui informați cu privire la căile de atac disponibile, în ceea ce privește deciziile și practicile care îi privesc. Acest lucru este îndeosebi important pentru întreprinderile nou-înființate și IMM-uri, care pot să nu fie familiarizate cu interacțiunile cu organismele din sectorul public ale altor state membre și cu căile de atac corespunzătoare.

(42)

Căile de atac ar trebui să includă posibilitatea unei revizuiri de către un organism de control imparțial. Organismul respectiv ar putea fi o autoritate națională deja existentă, precum autoritatea națională din domeniul concurenței, autoritatea de supraveghere instituită în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/679, autoritatea națională de reglementare a accesului la documente sau o autoritate națională judiciară. Organismul în cauză ar trebui să fie organizat în conformitate cu sistemele constituționale și juridice ale statelor membre. Sesizarea organismului respectiv nu ar trebui să împiedice inițierea niciuneia dintre căile de atac de care dispun, sub o altă formă, solicitanții reutilizării. Cu toate acestea, organismul în cauză ar trebui să fie distinct de mecanismul aplicat de statul membru pentru stabilirea criteriilor de impunere a unor taxe superioare costurilor marginale. Căile de atac ar trebui să includă posibilitatea de revizuire a deciziilor nefavorabile, precum și a deciziilor care, deși permit reutilizarea, ar putea afecta totuși solicitanții din alte motive, în special prin normele aplicate pentru impunerea taxelor. Procedura de revizuire ar trebui să fie promptă, răspunzând nevoilor unei piețe aflate în schimbare rapidă.

(43)

Punerea la dispoziția publicului a tuturor documentelor general disponibile deținute de sectorul public, care se referă nu numai la procesul politic, ci și la cel legal și administrativ, reprezintă un instrument fundamental pentru dezvoltarea dreptului la cunoaștere, care este un principiu de bază al democrației. Acest principiu se aplică instituțiilor la orice nivel, fie el local, național sau internațional.

(44)

Reutilizarea documentelor nu ar trebui să fie supusă unor condiții. Cu toate acestea, în unele cazuri justificate de un obiectiv de interes general se poate emite o licență care impune condițiile de reutilizare de către posesorul ei, abordând aspecte precum răspunderea, protecția datelor cu caracter personal, folosirea corectă a documentelor, garantarea nealterării lor și indicarea sursei. În cazul în care organismele din sectorul public emit licențe pentru documente în vederea reutilizării, condițiile de acordare de licențe ar trebui să fie obiective, proporționale și nediscriminatorii. Licențele standard disponibile online pot juca, de asemenea, un rol important în această privință. În consecință, statele membre ar trebui să asigure disponibilitatea licențelor standard. Orice licență de reutilizare a informațiilor din sectorul public ar trebui să impună, în orice caz, cât mai puține restricții posibil în materie de reutilizare, de exemplu limitând restricțiile la o indicare a sursei. Licențele deschise sub formă de licențe publice standardizate disponibile online care permit ca datele și conținutul să fie liber accesate, utilizate, modificate și partajate de oricine în orice scop și care se bazează pe formatele de date deschise ar trebui să joace un rol important în acest sens. Prin urmare, statele membre ar trebui să încurajeze utilizarea licențelor deschise, care ar trebui să devină, în cele din urmă, o practică standard în întreaga Uniune. Fără a aduce atingere cerințelor în materie de răspundere, prevăzute în dreptul Uniunii sau în dreptul intern, atunci când un organism din sectorul public sau o întreprindere publică pune documentele la dispoziție în vederea reutilizării fără alte condiții sau restricții, organismului din sectorul public respectiv sau întreprinderii publice respective ar trebui să i se poată se permite să renunțe la orice răspundere cu privire la documentele puse la dispoziție în vederea reutilizării.

(45)

În cazul în care decide să nu mai pună la dispoziție anumite documente în vederea reutilizării sau să nu mai actualizeze documentele respective, autoritatea competentă ar trebui să facă publice respectivele decizii în cel mai scurt timp, prin mijloace electronice, atunci când este posibil.

(46)

Condițiile de reutilizare ar trebui să fie nediscriminatorii în ceea ce privește categoriile comparabile de reutilizare. În această privință, interdicția discriminării nu ar trebui, de exemplu, să împiedice organismele din sectorul public să facă schimb gratuit de informații în exercitarea sarcinilor publice, în timp ce alte părți sunt taxate pentru reutilizarea acelorași documente. Mai mult, acestea nu ar trebui să împiedice adoptarea unei politici de taxare diferențiate pentru reutilizarea comercială, spre deosebire de cea necomercială.

(47)

Statele membre ar trebui în special să se asigure că reutilizarea documentelor întreprinderilor publice nu duce la denaturarea pieței și că nu este subminată concurența loială.

(48)

Atunci când stabilesc principiile de reutilizare a documentelor, organismele din sectorul public ar trebui să respecte normele Uniunii și normele naționale în materie de concurență evitând, pe cât posibil, înțelegerile exclusive între ele și partenerii privați. Cu toate acestea, pentru a oferi un serviciu de interes economic general, uneori poate fi necesară acordarea unui drept exclusiv de reutilizare a anumitor documente din sectorul public. Acest lucru se poate întâmpla atunci când niciun editor comercial nu acceptă să publice informațiile fără a deține un astfel de drept exclusiv. În această privință este oportun să se ia în considerare contractele de achiziții publice de servicii care sunt excluse din domeniul de aplicare al Directivei 2014/24/UE în temeiul articolului 11 din directiva respectivă și parteneriatele pentru inovare menționate la articolul 31 din Directiva 2014/24/UE.

(49)

Există numeroase acorduri de cooperare între biblioteci, inclusiv biblioteci universitare, muzee și arhive și, respectiv, parteneri privați, care presupun digitalizarea unor resurse culturale și prin care se acordă drepturi exclusive partenerilor privați. Experiența a demonstrat că aceste parteneriate public-privat pot facilita utilizarea judicioasă a colecțiilor culturale, accelerând, în același timp, accesul publicului la patrimoniul cultural. Prin urmare, este oportun să se țină seama, printr-un set de norme specifice referitoare la acordurile privind digitalizarea resurselor culturale, de diferențele actuale dintre statele membre în ceea în ceea ce privește digitalizarea acestor resurse. În cazul în care există un drept exclusiv care se aplică digitalizării resurselor culturale, ar putea fi necesară o anumită perioadă de exclusivitate pentru a oferi partenerului privat posibilitatea de a-și recupera investiția. Această perioadă ar trebui totuși să fie limitată la cea mai scurtă durată posibil, pentru a respecta principiul potrivit căruia materialul aparținând domeniului public ar trebui să rămână în domeniul public după ce este transpus în format digital. Perioada de-a lungul căreia dreptul de exclusivitate de a digitaliza resurse culturale rămâne în vigoare nu ar trebui să depășească, în general, 10 ani. Orice perioadă de exclusivitate mai lungă de 10 ani ar trebui să facă obiectul unei revizuiri, luându-se în considerare schimbările tehnologice, financiare și administrative care au avut loc în mediul în cauză de la încheierea acordului. În plus, orice parteneriat public-privat privind digitalizarea resurselor culturale ar trebui să acorde instituției de cultură partenere drepturi depline asupra utilizării resurselor culturale digitalizate după expirarea parteneriatului.

(50)

Acordurile dintre deținătorii de date și reutilizatorii de date care nu acordă în mod expres drepturi exclusive, dar în privința cărora se poate considera în mod rezonabil că vor restrânge disponibilitatea documentelor pentru reutilizare ar trebui să facă obiectul unui control public suplimentar. Prin urmare, aspectele esențiale ale acestor acorduri ar trebui să fie publicate online cu cel puțin două luni înainte de intrarea în vigoare, și anume cu două luni înainte de data convenită la care urmează să înceapă îndeplinirea obligațiilor părților. Publicarea ar trebui să ofere părților interesate posibilitatea de a solicita reutilizarea documentelor care intră sub incidența acordurilor respective și să prevină riscul restrângerii plajei de utilizatori potențiali. În orice caz, aspectele esențiale ale acestor acorduri în forma lor finală convenită de către părți ar trebui, de asemenea, să fie făcute publice online fără întârzieri nejustificate în urma încheierii lor.

(51)

Prezenta directivă urmărește minimizarea riscului de avantaj excesiv al primului venit, care ar putea limita numărul de reutilizatori potențiali ai datelor. În cazul în care clauzele contractuale sunt susceptibile să implice, pe lângă obligațiile unui stat membru de a acorda acces la documente prevăzute de prezenta directivă, un transfer al resurselor statului membru respectiv în sensul articolului 107 alineatul (1) din TFUE, prezenta directivă ar trebui să nu aducă atingere aplicării normelor în materie de concurență și a normelor privind ajutoarele de stat prevăzute la articolele 101-109 din TFUE. Din normele privind ajutoarele de stat prevăzute la articolele 107, 108 și 109 din TFUE derivă obligația statului membru de a verifica ex ante dacă în clauzele contractuale relevante pot fi implicate ajutoare de stat și de a se asigura că respectivele dispoziții sunt conforme cu normele în materie de ajutoare de stat.

(52)

Prezenta directivă nu aduce atingere protecției persoanelor fizice cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal în temeiul dreptului Uniunii și al dreptului intern, în special al Regulamentului (UE) 2016/679 și al Directivei 2002/58/CE a Parlamentului European și a Consiliului (18), și incluzând orice dispoziție de drept intern suplimentară. Aceasta înseamnă, printre altele, că reutilizarea datelor cu caracter personal este permisă numai dacă se respectă principiul limitării scopului prevăzut la articolul 5 alineatul (1) litera (b) și articolul 6 din Regulamentul (UE) 2016/679. „Informațiile anonime” înseamnă informații care nu se referă la o persoană fizică identificată sau identificabilă sau la date cu caracter personal făcute anonime în așa fel încât persoana vizată să nu fie sau să nu mai poată fi identificabilă. Anonimizarea este un mijloc de reconciliere a interesului de a face informațiile din sectorul public cât mai reutilizabile posibil cu obligațiile decurgând din legislația privind protecția datelor, însă presupune un cost. Este oportun să se considere că respectivul cost face parte din costurile marginale ale difuzării, astfel cum sunt menționate în prezenta directivă.

(53)

Atunci când se iau decizii privind domeniul de aplicare și condițiile pentru reutilizarea documentelor din sectorul public care conțin date cu caracter personal, de exemplu în sectorul sănătății, ar putea fi necesară realizarea unor evaluări ale impactului asupra protecției datelor în conformitate cu articolul 35 din Regulamentul (UE) 2016/679.

(54)

Prezenta directivă nu aduce atingere drepturilor de proprietate intelectuală ale terților. Pentru a evita confuziile, sintagma „drepturi de proprietate intelectuală” se referă numai la dreptul de autor și drepturile conexe, incluzând formele de protecție sui generis. Prezenta directivă nu se aplică documentelor aflate sub incidența drepturilor de proprietate industrială, precum brevetele, desenele sau modelele înregistrate și mărcile. Prezenta directivă nici nu afectează existența sau deținerea unor drepturi de proprietate intelectuală de către organismele din sectorul public, nici nu limitează exercitarea acestor drepturi într-un mod care să depășească limitele stabilite de prezenta directivă. Obligațiile impuse în conformitate cu prezenta directivă ar trebui să se aplice numai în măsura în care sunt compatibile cu acordurile internaționale privind protecția drepturilor de proprietate intelectuală, în special Convenția de la Berna pentru protecția operelor literare și artistice (denumit[în continuare „Convenția de la Berna”), Acordul privind aspectele legate de comerț ale drepturilor de proprietate intelectuală (Acordul TRIPS) și Tratatul OMPI privind dreptul de autor (TDA). Cu toate acestea, organismele din sectorul public ar trebui să își exercite drepturile de autor într-un mod care să faciliteze reutilizarea.

(55)

Ținând seama de dreptul Uniunii și de obligațiile internaționale asumate de statele membre și de Uniune, în special în temeiul Convenției de la Berna și al Acordului TRIPS, documentele asupra cărora părți terțe dețin drepturi de proprietate intelectuală ar trebui să fie excluse din domeniul de aplicare al prezentei directive. În cazul în care o parte terță a fost proprietarul inițial al unor drepturi de proprietate intelectuală asupra unui document deținut de biblioteci, inclusiv de biblioteci universitare, de muzee și de arhive și dacă durata protecției drepturilor respective nu a expirat, respectivul document ar trebui să fie considerat, în sensul prezentei directive, drept document asupra căruia părți terțe dețin drepturi de proprietate intelectuală.

(56)

Prezenta directivă nu ar trebui să aducă atingere drepturilor, inclusiv drepturilor economice și morale, de care pot beneficia angajații organismelor din sectorul public, conform dreptului intern.

(57)

Mai mult, atunci când un document este pus la dispoziție în vederea reutilizării, organismul din sectorul public în cauză ar trebui să își păstreze dreptul de a exploata documentul respectiv.

(58)

Prezenta directivă nu aduce atingere Directivei 2014/24/UE.

(59)

Instrumentele care ajută potențialii reutilizatori să găsească documentele disponibile pentru reutilizare și condițiile de reutilizare pot facilita în mod considerabil utilizarea transfrontalieră a documentelor din sectorul public. Prin urmare, statele membre ar trebui să asigure instituirea unor măsuri practice care să îi ajute pe reutilizatori să găsească documentele disponibile în vederea reutilizării. Exemple de astfel de măsuri practice sunt listele de resurse, care ar trebui să fie de preferință accesibile online, care cuprind documentele principale (documente reutilizate pe scară largă sau care au potențialul de a fi reutilizate pe scară largă) și site-urile portal cu legături spre listele de resurse descentralizate. Statele membre ar trebui, de asemenea, să faciliteze disponibilitatea pe termen lung pentru reutilizarea informațiilor din sectorul public, în conformitate cu politicile de conservare aplicabile.

(60)

Comisia ar trebui să faciliteze cooperarea dintre statele membre și să sprijine proiectarea, testarea, implementarea și instalarea unor interfețe electronice interoperabile, care fac posibilă furnizarea de servicii publice mai eficiente și mai sigure.

(61)

Prezenta directivă nu aduce atingere Directivei 2001/29/CE a Parlamentului European și a Consiliului (19). Aceasta prevede condițiile în limitele cărora organismele din sectorul public își pot exercita drepturile de proprietate intelectuală pe piața internă a informației, atunci când autorizează reutilizarea documentelor. În cazurile în care organismele din sectorul public dețin dreptul prevăzut la articolul 7 alineatul (1) din Directiva 96/9/CE, acestea nu ar trebui să exercite dreptul respectiv pentru a împiedica reutilizarea sau pentru a restrânge reutilizarea documentelor existente dincolo de limitele prevăzute de prezenta directivă.

(62)

Comisia a sprijinit elaborarea unui raport online privind maturitatea datelor deschise, cuprinzând indicatori de performanță relevanți pentru reutilizarea informațiilor din sectorul public din toate statele membre. Printr-o actualizare periodică a acestui raport, se va contribui la schimbul de informații dintre statele membre și la disponibilitatea informațiilor în legătură cu politicile și practicile din întreaga Uniune.

(63)

Este necesar să se asigure faptul că statele membre monitorizează amploarea reutilizării informațiilor din sectorul public, condițiile în care aceasta este posibilă, precum și practicile în materie de căi de atac.

(64)

Comisia poate să asiste statele membre în punerea în aplicare a prezentei directive într-o manieră coerentă, prin elaborarea de orientări și actualizarea orientărilor existente, în special cu privire la licențele standard recomandate, la seturile de date și la taxarea reutilizării documentelor, după consultarea cu părțile interesate.

(65)

Unul din principalele obiective ale instituirii pieței interne îl constituie crearea unor condiții propice dezvoltării de servicii la nivelul întregii Uniuni. Bibliotecile, inclusiv bibliotecile universitare, muzeele și arhivele dețin un volum important de resurse valoroase de informații din sectorul public, mai ales de când proiectele de digitalizare au permis creșterea volumului de materiale digitale din domeniul public. Aceste colecții din patrimoniul cultural și metadatele aferente constituie o posibilă bază a produselor și serviciilor cu conținut digital și prezintă un potențial imens de reutilizare novatoare în sectoare precum educația și turismul. Alte tipuri de instituții de cultură, precum orchestrele, operele, baletele și teatrele, inclusiv arhivele care fac parte din aceste instituții, ar trebui excluse în continuare din domeniul de aplicare al prezentei directive, având în vedere particularitatea lor, proprie artei spectacolului, și faptul că aproape toate materialele acestora fac obiectul unor drepturi de proprietate intelectuală ale unor părți terțe.

(66)

Pentru a institui condiții care să sprijine reutilizarea documentelor asociată cu beneficii socioeconomice importante care au o valoare deosebit de ridicată pentru economie și societate, ar trebui prevăzută într-o anexă o listă de categorii tematice de seturi de date cu valoare ridicată. Cu titlu ilustrativ și fără a aduce atingere actelor de punere în aplicare care identifică seturile de date cu valoare ridicată cărora ar trebui să li se aplice cerințele specifice stabilite în prezenta directivă, luând în considerare orientările Comisiei privind licențele standard recomandate, seturile de date și taxarea reutilizării documentelor, categoriile tematice ar putea cuprinde, printre altele, codurile poștale, hărțile naționale și locale (domeniul geospațial), consumul de energie și imaginile prin satelit (domeniul Observarea Pământului și mediu), datele in situ provenite din instrumente și prognoze meteorologice (domeniul meteorologic), indicatorii demografici și economici (domeniul statistic), registrele comerțului și identificatorii înregistrării (domeniul Societăți și structura de proprietate a societăților), indicatoarele rutiere și căile navigabile interioare (domeniul Mobilitate).

(67)

În vederea modificării listei de categorii tematice de seturi de date cu valoare ridicată prin adăugarea de alte categorii tematice, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din TFUE ar trebui delegată Comisiei în ceea ce privește adăugarea de astfel de categorii tematice. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare (20). În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

(68)

O listă la nivelul Uniunii a seturilor de date cu un potențial deosebit de a genera beneficii socioeconomice împreună cu condițiile de reutilizare armonizate constituie un stimulent important al aplicațiilor și serviciilor transfrontaliere de date. În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentei directive, ar trebui conferite competențe de executare Comisiei pentru a sprijini reutilizarea documentelor, asociată unor beneficii socioeconomice importante, prin adoptarea unei liste de seturi de date cu valoare ridicată specifice cărora să li se aplice cerințele specifice ale prezentei directive, împreună cu acordurile pentru măsurile practice pentru publicarea și reutilizarea lor. Prin urmare, respectivele cerințe specifice nu se vor aplica înainte de adoptarea de către Comisie a unor acte de punere în aplicare. Lista ar trebui să țină seama de legislația sectorială a Uniunii care reglementează publicarea seturilor de date, precum Directivele 2007/2/CE și 2010/40/UE, pentru a se asigura faptul că seturile de date sunt puse la dispoziție în temeiul standardelor și seturilor de metadate corespunzătoare. Lista ar trebui să se bazeze pe categoriile tematice prevăzute în prezenta directivă. În cadrul procesului de pregătire a listei, Comisia ar trebui să desfășoare consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți. În plus, atunci când se decide asupra includerii pe listă a datelor deținute de întreprinderi publice sau asupra punerii la dispoziție în mod gratuit a acestora, ar trebui să fie luate în considerare efectele asupra concurenței pe piețele relevante. Respectivele competențe ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (21).

(69)

În scopul de a asigura impactul maxim al seturilor de date cu valoare ridicată și de a le facilita reutilizarea, acestea ar trebui puse la dispoziție în vederea reutilizării cu restricții juridice minime și gratuit. Acestea ar trebui, de asemenea, să fie publicate prin intermediul unor API. Totuși, acest lucru nu împiedică organismele din sectorul public să perceapă taxe pentru serviciile pe care le furnizează, în exercitarea atribuțiilor lor publice, în ceea ce privește seturile de date cu valoare ridicată, în special pentru serviciile care atestă autenticitatea sau acuratețea documentelor.

(70)

Întrucât obiectivele prezentei directive, și anume facilitarea creării de produse și servicii informaționale la nivelul întregii Uniuni pe baza documentelor din sectorul public pentru a asigura utilizarea transfrontalieră efectivă a documentelor din sectorul public, pe de o parte de către întreprinderile private, în special IMM-uri, pentru produsele și serviciile informaționale cu valoare adăugată, și pe de altă parte de către cetățeni, pentru a facilita libera circulație a informațiilor și comunicarea, nu pot fi realizate în mod satisfăcător de către statele membre, dar, având în vedere domeniul de aplicare paneuropean al acțiunii propuse, acestea pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este prevăzut la articolul respectiv, prezenta directivă nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea acestor obiective.

(71)

Prezenta directivă respectă drepturile fundamentale și principiile recunoscute în special de cartă, inclusiv dreptul la respectarea vieții private și de familie, dreptul la protecția datelor cu caracter personal, dreptul la proprietate și integrarea persoanelor cu dizabilități. Nicio dispoziție din prezenta directivă nu ar trebui să facă obiectul unei interpretări sau puneri în aplicare care nu este conformă cu Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale a Consiliului Europei.

(72)

Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor a fost consultată în temeiul articolului 28 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European și al Consiliului (22) și a emis un aviz la 10 iulie 2018 (23).

(73)

Comisia ar trebui să efectueze o evaluare a prezentei directive. În temeiul Acordului interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare, această evaluare ar trebui să se bazeze pe cele cinci criterii ale eficienței, eficacității, relevanței, coerenței și valorii adăugate și ar trebui să stea la baza unor evaluări ale impactului opțiunilor privind viitoarele acțiuni.

(74)

Prezenta directivă nu ar trebui să aducă atingere obligațiilor statelor membre privind termenul de transpunere în dreptul intern a directivelor menționate în anexa II partea B,

ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:

CAPITOLUL I

DISPOZIȚII GENERALE

Articolul 1

Obiect și domeniu de aplicare

(1) Pentru a promova utilizarea datelor deschise și pentru a stimula inovarea la nivelul produselor și serviciilor, prezenta directivă stabilește un set de norme minime care reglementează reutilizarea, precum și modalitățile practice de facilitare a reutilizării:

(a)

documentelor existente deținute de organismele din sectorul public ale statelor membre;

(b)

documentelor existente deținute de întreprinderile publice care:

(i)

își desfășoară activitatea în domeniile definite în Directiva 2014/25/UE;

(ii)

își desfășoară activitatea ca operatori de servicii publice în temeiul articolului 2 din Regulamentul (CE) nr. 1370/2007;

(iii)

își desfășoară activitatea ca transportatori aerieni care îndeplinesc obligații de serviciu public în temeiul articolului 16 din Regulamentul (CE) nr. 1008/2008; sau

(iv)

își desfășoară activitatea ca armatori comunitari care îndeplinesc obligații de serviciu public în temeiul articolului 4 din Regulamentul (CEE) nr. 3577/92;

(c)

datelor provenite din cercetare, în conformitate cu condițiile prevăzute la articolul 10.

(2) Prezenta directivă nu se aplică:

(a)

documentelor a căror punere la dispoziție constituie o activitate care nu se încadrează în domeniul de aplicare al sarcinii publice a organismelor în cauză din sectorul public, astfel cum este definită prin lege sau prin alte norme obligatorii din statul membru, sau, în lipsa unor astfel de norme, astfel cum este definită în conformitate cu practica administrativă obișnuită din statul membru în cauză, cu condiția ca domeniul de aplicare al sarcinilor publice să fie transparent și să facă obiectul unei revizuiri;

(b)

documentelor deținute de întreprinderi publice:

(i)

produse în afara domeniului de aplicare al furnizării serviciilor de interes general, definit în dreptul statului membru sau în alte norme cu caracter obligatoriu ale statul membru;

(ii)

legate de activități expuse direct concurenței și care, prin urmare, în temeiul articolului 34 din Directiva 2014/25/UE, nu fac obiectul normelor privind achizițiile publice;

(c)

documentelor asupra cărora terții dețin drepturi de proprietate intelectuală;

(d)

documentelor precum datele sensibile, la care accesul este exclus în temeiul regimurilor de acces din statele membre, inclusiv din următoarele motive:

(i)

protecția securității naționale (și anume securitatea statului), apărarea sau siguranța publică;

(ii)

confidențialitatea statistică;

(iii)

confidențialitatea comercială (inclusiv secretele de afaceri, profesionale sau de întreprindere);

(e)

documentelor la care accesul este exclus sau restrâns din motive legate de informații sensibile privind protecția infrastructurilor critice, astfel cum sunt definite la articolul 2 litera (d) din Directiva 2008/114/CE;

(f)

documentelor la care accesul este restrâns în temeiul regimurilor de acces din statele membre, inclusiv cazurilor în care cetățenii sau entitățile juridice trebuie să facă dovada unui interes special pentru a obține accesul la documente;

(g)

siglelor, stemelor și însemnelor;

(h)

documentelor la care accesul este exclus sau restrâns în temeiul regimurilor de acces din motive legate de protecția datelor cu caracter personal și părților din documentele accesibile în temeiul respectivelor regimuri care conțin date cu caracter personal a căror reutilizare a fost definită prin lege ca fiind incompatibilă cu legislația privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal sau ca aducând atingere protecției vieții private și integrității persoanei, în special în conformitate cu legislația Uniunii sau cu dreptul intern privind protecția datelor cu caracter personal;

(i)

documentelor deținute de radiodifuziunile publice și filialele acestora, precum și de alte organisme sau filiale ale acestora pentru furnizarea unui serviciu public de radiodifuziune;

(j)

documentelor deținute de instituții de cultură, altele decât bibliotecile, inclusiv bibliotecile universitare, muzeele și arhivele;

(k)

documentelor deținute de instituții de învățământ de nivel secundar sau inferioare acestui nivel și, în cazul tuturor celorlalte instituții de învățământ, altor documente decât cele menționate la alineatul (1) litera (c);

(l)

altor documente decât cele menționate la alineatul (1) litera (c) deținute de organizații care desfășoară activități de cercetare și de organizații care finanțează activități de cercetare, inclusiv organizații constituite pentru transferul rezultatelor cercetării.

(3) Prezenta directivă se bazează pe regimurile de acces prevăzute la nivelul Uniunii și la nivel național și nu le aduce atingere.

(4) Prezenta directivă nu aduce atingere dreptului Uniunii și dreptului intern privind protecția datelor cu caracter personal, în special Regulamentului (UE) 2016/679 și Directivei 2002/58/CE și dispozițiilor corespunzătoare din dreptul intern.

(5) Obligațiile impuse în conformitate cu prezenta directivă se aplică numai în măsura în care sunt compatibile cu dispozițiile acordurilor internaționale privind protecția drepturilor de proprietate intelectuală, în special Convenția de la Berna, Acordul TRIPS și TDA.

(6) Dreptul unui producător al unei baze de date, prevăzut la articolul 7 alineatul (1) din Directiva 96/9/CE, nu este exercitat de organismele din sectorul public pentru a împiedica reutilizarea documentelor sau pentru a restrânge reutilizarea dincolo de limitele stabilite prin prezenta directivă.

(7) Prezenta directivă reglementează reutilizarea documentelor existente deținute de organismele din sectorul public și întreprinderile publice ale statelor membre, inclusiv a documentelor cărora li se aplică Directiva 2007/2/CE.

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentei directive, se aplică următoarele definiții:

1.

„organism din sectorul public” înseamnă statul, autoritățile regionale sau locale, organismele de drept public sau asociațiile formate din una sau mai multe astfel de autorități sau din unul sau mai multe astfel de organisme de drept public;

2.

„organisme de drept public” înseamnă organisme care au toate următoarele caracteristici:

(a)

sunt constituite în scopul explicit de a răspunde nevoilor de interes general și nu au caracter industrial sau comercial;

(b)

au personalitate juridică; și

(c)

sunt finanțate în proporție majoritară de stat sau de autoritățile locale sau regionale, sau de alte organisme de drept public; ori gestionarea acestora este supravegheată de autoritățile sau organismele respective; ori au un consiliu administrativ, de conducere sau de supraveghere, în care jumătate din membrii săi sunt numiți de stat, autorități locale sau regionale sau alte organisme de drept public;

3.

„întreprindere publică” înseamnă orice întreprindere care își desfășoară activitatea în domeniile prevăzute la articolul 1 alineatul (1) litera (b) și asupra căreia organismele din sectorul public pot exercita, direct sau indirect, o influență dominantă în virtutea dreptului de proprietate asupra acesteia, a participării financiare la aceasta sau a normelor care o guvernează. Se presupune că există o influență dominantă din partea organismelor din sectorul public în oricare dintre cazurile următoare în care aceste organisme, în mod direct sau indirect:

(a)

dețin majoritatea capitalului subscris al întreprinderii;

(b)

controlează majoritatea voturilor aferente acțiunilor emise de întreprindere;

(c)

pot numi mai mult de jumătate din membrii organului însărcinat cu administrarea, conducerea sau controlul întreprinderii.

4.

„universitate” înseamnă orice organism din sectorul public care organizează studii superioare postliceale la a căror absolvire se acordă diplome universitare;

5.

„licență standard” înseamnă un set de condiții de reutilizare predefinite în format digital, de preferință compatibile cu licențele publice standardizate disponibile online;

6.

„document” înseamnă:

(a)

orice conținut, indiferent de mediul de stocare (pe hârtie, în formă electronică sau sub formă de înregistrare audio, video sau audiovizuală); sau

(b)

orice parte a unui astfel de conținut;

7.

„anonimizare” înseamnă procesul de modificare a documentelor în documente anonime care nu se referă la o persoană fizică identificată sau identificabilă sau procesul de transformare a datelor cu caracter personal astfel încât să devină anonime, în așa fel încât persoana vizată să nu fie sau să nu mai fie identificabilă;

8.

„date dinamice” înseamnă documente în format digital care fac obiectul unor actualizări frecvente sau în timp real, în special din cauza volatilității sau a obsolescenței lor rapide; datele generate de senzori sunt de obicei considerate a fi date dinamice;

9.

„date provenite din cercetare” înseamnă documente în format digital care nu sunt publicații științifice și care sunt colectate sau produse în cursul activităților de cercetare științifică și sunt utilizate ca dovezi în procesul de cercetare sau sunt acceptate în mod curent în comunitatea de cercetare drept necesare pentru validarea concluziilor și rezultatelor cercetărilor;

10.

„seturi de date cu valoare ridicată” înseamnă documente a căror reutilizare este asociată cu beneficii importante pentru societate, mediu și economie, în special mulțumită faptului că acestea pot servi la crearea unor servicii și aplicații cu valoare adăugată și a unor locuri de muncă noi, de înaltă calitate și decente și mulțumită numărului de beneficiari potențiali ai serviciilor și ai aplicațiilor cu valoare adăugată bazate pe seturile de date respective;

11.

„reutilizare” înseamnă utilizarea de către persoane fizice sau juridice a documentelor deținute de:

(a)

organismele din sectorul public în scopuri comerciale sau necomerciale, diferite de scopul inițial din cadrul sarcinii publice pentru care au fost elaborate, cu excepția schimbului de documente dintre organismele din sectorul public în scopul unic de a-și îndeplini sarcinile publice; sau

(b)

întreprinderile publice în scopuri comerciale sau necomerciale, diferite de scopul inițial de prestare a serviciilor de interes general pentru care au fost elaborate, cu excepția schimbului de documente dintre întreprinderile publice și organismele din sectorul public în scopul unic de a îndeplini sarcinile publice ale organismelor din sectorul public;

12.

„date cu caracter personal” înseamnă date cu caracter personal astfel cum sunt definite la articolul 4 punctul 1 din Regulamentul (UE) 2016/679;

13.

„format prelucrabil automat” înseamnă un format de fișier structurat astfel încât să permită aplicațiilor software să identifice, să recunoască și să extragă cu ușurință date specifice, inclusiv declarații individuale de fapt, și structura internă a acestora;

14.

„format deschis” înseamnă un format de fișier care este independent de platformele utilizate și care se află la dispoziția publicului fără nicio restricție de natură să împiedice reutilizarea documentelor în cauză;

15.

„standard formal deschis” înseamnă un standard care a fost stabilit în scris și care conține specificații privind cerințele cu privire la modalitatea de asigurare a interoperabilității software-ului;

16.

„profit rezonabil” înseamnă un procentaj din taxa globală, adăugat la ceea ce este necesar pentru recuperarea costurilor eligibile, care nu depășește cu mai mult de cinci puncte procentuale dobânda fixă a BCE;

17.

„parte terță” înseamnă orice persoană fizică sau juridică care deține datele și nu este un organism din sectorul public sau o întreprindere publică.

Articolul 3

Principiu general

(1) Sub rezerva dispozițiilor alineatului (2) de la prezentul articol, statele membre se asigură că documentele reglementate de prezenta directivă în conformitate cu articolul 1 sunt reutilizabile în scopuri comerciale sau necomerciale în conformitate cu capitolele III și IV.

(2) În cazul documentelor asupra cărora bibliotecile, inclusiv bibliotecile universitare, muzeele și arhivele dețin drepturi de proprietate intelectuală și în cazul documentelor deținute de întreprinderi publice, statele membre se asigură că, dacă este permisă reutilizarea acestui tip de documente, documentele respective sunt reutilizabile în scopuri comerciale sau necomerciale în conformitate cu capitolele III și IV.

CAPITOLUL II

CERERILE DE REUTILIZARE

Articolul 4

Prelucrarea cererilor de reutilizare

(1) Organismele din sectorul public, folosind mijloace electronice ori de câte ori este posibil și oportun, prelucrează cererile de reutilizare și pun documentul la dispoziția solicitantului în vederea reutilizării sau, în cazurile în care este necesară o licență, finalizează oferta de licență pentru solicitant într-un termen rezonabil, compatibil cu perioadele de timp prevăzute pentru prelucrarea cererilor de acces la documente.

(2) În cazul în care nu s-au prevăzut limite de timp sau alte norme privind punerea la dispoziție a documentelor în timp util, organismele din sectorul public prelucrează cererea și pun documentele la dispoziția solicitantului în vederea reutilizării, sau, în cazurile în care este necesară o licență, finalizează oferta de licență pentru solicitant cât mai curând posibil și, în orice caz, în termen de 20 de zile lucrătoare de la primirea cererii. Termenul respectiv poate fi prelungit cu încă 20 de zile lucrătoare pentru cererile ample sau complexe. În astfel de cazuri, solicitantul este anunțat cât mai curând posibil și, în orice caz, în termen de trei săptămâni de la data cererii inițiale de faptul că este nevoie de mai mult timp pentru prelucrarea cererii și de motivele pentru care este necesar un termen mai lung.

(3) În cazul unei decizii nefavorabile, organismele din sectorul public comunică solicitantului motivele refuzului, pe baza prevederilor relevante ale regimului de acces din statul membru în cauză sau a dispozițiilor de transpunere a prezentei directive, în special al articolului 1 alineatul (2) literele (a)-(h) sau al articolului 3. În cazul în care decizia nefavorabilă a fost luată în temeiul articolului 1 alineatul (2) litera (c), organismul din sectorul public include o trimitere la persoana fizică sau juridică titulară a drepturilor, în cazul în care este cunoscută, sau, alternativ, la deținătorul licenței de la care organismul din sectorul public a obținut materialul în cauză. Nu este necesar ca bibliotecile, inclusiv bibliotecile universitare, muzeele și arhivele să includă o astfel de mențiune.

(4) Orice decizie privind reutilizarea menționează căile de atac disponibile în cazul în care solicitantul dorește să conteste decizia. Printre căile de atac se numără posibilitatea revizuirii de către un organism de control imparțial, care dispune de cunoștințele de specialitate adecvate, cum ar fi autoritatea națională din domeniul concurenței, autoritatea competentă de reglementare a accesului la documente, autoritatea de supraveghere instituită în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/679, sau o autoritate judiciară națională, și ale cărui decizii sunt obligatorii pentru organismul din sectorul public în cauză.

(5) În sensul prezentului articol, statele membre stabilesc măsuri practice pentru a facilita reutilizarea efectivă a documentelor. Aceste măsuri pot include, în special, modalitățile de a furniza informații adecvate cu privire la drepturile prevăzute în prezenta directivă și de a oferi asistență și orientări relevante.

(6) Următoarele entități nu sunt obligate să respecte prezentul articol:

(a)

întreprinderile publice;

(b)

instituțiile de învățământ, organizațiile care desfășoară activități de cercetare și organizațiile care finanțează activități de cercetare.

CAPITOLUL III

CONDIȚIILE DE REUTILIZARE

Articolul 5

Formate disponibile

(1) Fără a se aduce atingere capitolului V, organismele din sectorul public și întreprinderile publice își pun la dispoziție documentele în orice format preexistent sau în orice limbă disponibilă și, dacă este posibil și adecvat, prin mijloace electronice, în formate care sunt deschise, prelucrabile automat, accesibile, ușor de găsit și reutilizabile, împreună cu metadatele lor. Atât formatele, cât și metadatele, respectă, dacă este posibil, standardele formale deschise.

(2) Statele membre încurajează organismele din sectorul public și întreprinderile publice să producă și să pună la dispoziție documentele care intră în domeniul de aplicare al prezentei directive în conformitate cu principiul „deschiderii începând cu momentul conceperii și în mod implicit”.

(3) Alineatul (1) nu impune o obligație pentru organismele din sectorul public de a crea sau adapta documente sau de a furniza extrase din documente pentru a se conforma alineatului respectiv, în cazul în care acest demers ar necesita eforturi disproporționate, care depășesc amploarea unei simple operațiuni.

(4) Organismele din sectorul public nu pot fi obligate să continue producția și stocarea unui anumit tip de document, în vederea reutilizării acestora de către o organizație din sectorul privat sau public.

(5) Organismele din sectorul public pun datele dinamice la dispoziție pentru a fi reutilizate imediat după colectare, prin intermediul unor API adecvate și, dacă este cazul, prin descărcare în masă.

(6) În cazul în care sunt puse la dispoziție date dinamice în vederea reutilizării imediat după colectare, astfel cum se menționează la alineatul (5), ar depăși capacitățile financiare și tehnice ale organismului din sectorul public, impunând astfel un efort disproporționat, respectivele date dinamice sunt puse la dispoziție în vederea reutilizării într-un termen sau cu restricții tehnice temporare care nu afectează în mod nejustificat exploatarea potențialului lor economic și social.

(7) Alineatele (1)-(6) se aplică documentelor existente deținute de întreprinderile publice care sunt disponibile pentru reutilizare.

(8) Seturile de date cu valoare ridicată, astfel cum sunt enumerate în conformitate cu articolul 14 alineatul (1), sunt puse la dispoziție pentru a fi reutilizate în format prelucrabil automat, prin API și, dacă este cazul, prin descărcare în masă.

Articolul 6

Principii de taxare

(1) Reutilizarea documentelor este gratuită.

Totuși, poate fi permisă recuperarea costurilor marginale suportate în legătură cu reproducerea, punerea la dispoziție și difuzarea documentelor, precum și cu anonimizarea datelor cu caracter personal și cu măsurile luate pentru protecția informațiilor comerciale confidențiale.

(2) În mod excepțional, alineatul (1) nu se aplică:

(a)

organismelor din sectorul public obligate să genereze venituri pentru a acoperi o parte semnificativă a costurilor lor legate de îndeplinirea sarcinilor lor publice;

(b)

bibliotecilor, inclusiv bibliotecilor universitare, muzeelor și arhivelor;

(c)

întreprinderilor publice.

(3) Statele membre publică online o listă a organismelor din sectorul public menționate la alineatul (2) litera (a).

(4) În cazurile menționate la alineatul (2) literele (a) și (c), cuantumul total al taxelor se calculează pe baza unor criterii obiective, transparente și verificabile. Aceste criterii se stabilesc de statele membre.

Venitul total obținut prin punerea la dispoziție a documentelor și autorizarea reutilizării lor în perioada contabilă corespunzătoare nu depășește costul colectării, întocmirii, reproducerii, difuzării lor și cel al stocării datelor, la care se adaugă un profit rezonabil, precum și, dacă este cazul, al anonimizării datelor cu caracter personal și al măsurilor luate pentru protecția informațiilor comerciale confidențiale.

Taxele se calculează în conformitate cu principiile contabile aplicabile.

(5) În cazul în care organismele din sectorul public menționate la alineatul (2) litera (b) impun taxe, venitul total obținut prin punerea la dispoziție a documentelor și autorizarea reutilizării lor în perioada contabilă corespunzătoare nu depășește costul colectării, întocmirii, reproducerii, difuzării, stocării datelor, conservării și obținerii autorizației de a utiliza opere protejate prin drepturi de autor, precum și, dacă este cazul, al anonimizării datelor cu caracter personal și al măsurilor luate pentru protecția informațiilor comerciale confidențiale, la care se adaugă un profit rezonabil.

Taxele se calculează în conformitate cu principiile contabile aplicabile organismelor din sectorul public în cauză.

(6) Reutilizarea este gratuită pentru utilizator:

(a)

sub rezerva alineatelor (3), (4) și (5) de la articolul 14, a seturilor de date cu valoare ridicată enumerate în conformitate cu alineatul (1) de la respectivul articol;

(b)

a datelor provenite din cercetare menționate la articolul 1 alineatul (1) litera (c).

Articolul 7

Transparență

(1) În cazul taxelor standard pentru reutilizarea documentelor, orice condiție aplicabilă și cuantumul real al respectivelor taxe, inclusiv baza de calcul a acestor taxe, sunt prestabilite și publicate, prin mijloace electronice ori de câte ori este posibil și adecvat.

(2) În cazul altor taxe pentru reutilizare decât cele menționate la alineatul (1), factorii care sunt luați în considerare la calcularea taxelor în cauză sunt indicați de la început. La cerere, deținătorul documentelor în cauză indică și modul în care au fost calculate aceste taxe în legătură cu o anumită cerere de reutilizare.

(3) Organismele din sectorul public se asigură că solicitanții de reutilizare a documentelor sunt informați cu privire la căile de atac disponibile pentru deciziile sau practicile care îi privesc.

Articolul 8

Licențele standard

(1) Reutilizarea documentelor nu este supusă unor condiții, cu excepția cazului în care condițiile respective sunt obiective, proporționale, nediscriminatorii și justificate din motive legate de un obiectiv de interes general.

Atunci când reutilizarea este supusă unor condiții, acestea nu limitează în mod inutil posibilitățile de reutilizare și nu sunt utilizate pentru restricționarea concurenței.

(2) În statele membre în care se folosesc licențe, statele membre garantează că licențele standard pentru reutilizarea documentelor din sectorul public, care pot fi adaptate pentru a veni în întâmpinarea unor cereri speciale de licențe, sunt disponibile în format digital și pot fi prelucrate electronic. Statele membre încurajează folosirea unor astfel de licențe standard.

Articolul 9

Măsuri practice

(1) Statele membre adoptă măsuri practice care să faciliteze căutarea documentelor disponibile pentru reutilizare, cum ar fi listele de resurse ale principalelor documente, împreună cu metadatele relevante, accesibile, în cazurile în care acest lucru este posibil și oportun, online și în formate prelucrabile automat, și site-uri portal cu legături spre listele de resurse. În cazurile în care acest lucru este posibil, statele membre facilitează căutarea în mai multe limbi a documentelor, în special prin facilitarea agregării metadatelor la nivelul Uniunii.

Statele membre încurajează, de asemenea, organismele din sectorul public să ia măsuri practice care să faciliteze păstrarea documentelor disponibile pentru reutilizare.

(2) Statele membre, în cooperare cu Comisia, își continuă eforturile de simplificare a accesului la seturile de date, în special prin asigurarea unui punct unic de acces și prin punerea treptată la dispoziție a unor seturi de date adecvate deținute de organismele din sectorul public în privința documentelor care fac obiectul prezentei directive, precum și la datele deținute de instituțiile Uniunii, în formate accesibile, ușor de găsit și reutilizabile prin mijloace electronice.

Articolul 10

Datele provenite din cercetare

(1) Statele membre sprijină disponibilitatea datelor provenite din cercetare prin adoptarea de politici naționale și prin luarea de măsuri relevante vizând asigurarea accesului liber la datele provenite din cercetare care au beneficiat de finanțare publică („politicile privind accesul liber”), urmând principiul „deschiderii în mod implicit” și compatibilitatea cu principiile FAIR. În acest context, preocupările legate de drepturile de proprietate intelectuală, protecția datelor cu caracter personal și confidențialitate, securitate și interesele comerciale legitime, sunt luate în considerare în conformitate cu principiul „cât mai deschis cu putință, dar atât de închis cât este necesar”. Politicile respective privind accesul liber se adresează organizațiilor care desfășoară activități de cercetare și organizațiilor care finanțează activități de cercetare.

(2) Fără a aduce atingere articolului 1 alineatul (2) litera (c), datele provenite din cercetare sunt reutilizabile în scopuri comerciale și necomerciale în conformitate cu capitolele III și IV, în măsura în care beneficiază de finanțare publică, iar cercetătorii, organizațiile care desfășoară activități de cercetare sau organizațiile care finanțează activități de cercetare le-au pus deja la dispoziția publicului printr-o bază de date instituțională sau tematică. În acest context, se ține seama de interesele comerciale legitime, de activitățile de transfer de cunoștințe și de drepturile de proprietate intelectuală preexistente.

CAPITOLUL IV

NEDISCRIMINAREA ȘI COMERȚUL ECHITABIL

Articolul 11

Nediscriminarea

(1) Toate condițiile aplicabile de reutilizare a documentelor sunt nediscriminatorii în raport cu categoriile comparabile de reutilizare, inclusiv în raport cu reutilizarea transfrontalieră.

(2) În cazul în care documentele sunt reutilizate de un organism din sectorul public ca bază pentru activitățile sale comerciale desfășurate în afara domeniului de aplicare al sarcinilor sale publice, pentru furnizarea documentelor necesare activităților în cauză se aplică aceleași taxe și condiții ca cele valabile pentru ceilalți utilizatori.

Articolul 12

Acorduri de exclusivitate

(1) Reutilizarea documentelor este deschisă tuturor potențialilor actori de pe piață, chiar în cazul în care unul sau mai mulți actori exploatează deja produsele cu valoare adăugată bazate pe aceste documente. Contractele sau alte acorduri încheiate între organismele din sectorul public sau întreprinderile publice care dețin documentele și părți terțe nu oferă drepturi exclusive.

(2) Cu toate acestea, în cazul în care un drept exclusiv este necesar pentru a furniza un serviciu de interes public, validitatea motivului pentru care a fost acordat dreptul exclusiv în cauză este reexaminată periodic și, în orice caz, o dată la trei ani. Acordurile de exclusivitate încheiate la 16 iulie 2019 sau după acea dată sunt puse la dispoziția publicului online cu cel puțin două luni înainte de intrarea lor în vigoare. Clauzele definitive ale acestor acorduri sunt transparente și sunt puse la dispoziția publicului online.

Digitalizarea resurselor culturale nu intră sub incidența prezentului alineat.

(3) În pofida alineatului (1), în cazul în care un drept exclusiv privește digitalizarea resurselor culturale, perioada de exclusivitate nu depășește, în general, 10 ani. În cazul în care perioada respectivă depășește 10 ani, durata acesteia face obiectul unei revizuiri pe parcursul celui de al 11-lea an și, ulterior, dacă este cazul, o dată la șapte ani.

Acordurile prin care se stabilesc drepturile exclusive menționate la primul paragraf sunt transparente și se fac publice.

În cazul în care există un drept exclusiv menționat la primul paragraf, organismul din sectorul public în cauză primește în mod gratuit, ca parte a acordurilor respective, o copie a resurselor culturale digitalizate. Copia respectivă este disponibilă în scopul reutilizării la expirarea perioadei de exclusivitate.

(4) Acordurile juridice sau măsurile practice care, fără a acorda în mod explicit un drept exclusiv, vizează restrângerea disponibilității documentelor pentru a fi reutilizate de alte entități decât partea terță care participă la respectivul acord sau la respectiva măsură, ori despre care se poate considera în mod rezonabil că pot conduce la o astfel de restrângere a reutilizării, sunt puse la dispoziția publicului online cu cel puțin două luni înainte de intrarea în vigoare. Efectul unor astfel de acorduri juridice sau măsuri practice cu privire la disponibilitatea pentru reutilizare a datelor face obiectul unor reexaminări periodice și, în orice caz, este reexaminat o dată la trei ani. Clauzele definitive ale acestor acorduri sunt transparente și sunt puse la dispoziția publicului online.

(5) Acordurile de exclusivitate în vigoare la 17 iulie 2013, care nu se încadrează la excepțiile prevăzute la alineatele (2) și (3) și care au fost încheiate de organisme din sectorul public încetează la sfârșitul contractului și, în orice caz, cel târziu la 18 iulie 2043.

Acordurile de exclusivitate în vigoare la 16 iulie 2019, care nu se încadrează la excepțiile prevăzute la alineatele (2) și (3) și care au fost încheiate de întreprinderi publice încetează la sfârșitul contractului și, în orice caz, cel târziu la 17 iulie 2049.

CAPITOLUL V

SETURILE DE DATE CU VALOARE RIDICATĂ

Articolul 13

Categoriile tematice de seturi de date cu valoare ridicată

(1) Pentru a stabili condiții pentru a sprijini reutilizarea seturilor de date cu valoare ridicată, în anexa I este prevăzută o listă de categorii tematice pentru aceste seturi de date.

(2) Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 15 în scopul de a modifica anexa I prin adăugarea de noi categorii tematice de seturi de date cu valoare ridicată, pentru a reflecta evoluția tehnologică și cea a pieței.

Articolul 14

Seturile de date cu valoare ridicată specifice și acordurile de publicare și reutilizare

(1) Comisia adoptă acte de punere în aplicare prin care stabilește o listă de seturi de date cu valoare ridicată specifice aparținând categoriilor prevăzute în anexa I și deținute de organisme din sectorul public și întreprinderi publice dintre documentele cărora li se aplică prezenta directivă.

Aceste seturi de date cu valoare ridicată specifice sunt:

(a)

sunt puse la dispoziție în mod gratuit, sub rezerva alineatelor (3), (4) și (5);

(b)

sunt prelucrabile automat;

(c)

sunt puse la dispoziție prin intermediul unor API; și

(d)

sunt puse la dispoziție prin descărcare în masă, dacă este cazul.

Actele de punere în aplicare respective pot să specifice acordurile de publicare și reutilizare a seturilor de date cu valoare ridicată. Aceste acorduri sunt compatibile cu licențele standard deschise.

Acordurile pot include clauze aplicabile reutilizării, formatelor datelor și metadatelor, precum și modalități tehnice de difuzare. Investițiile realizate de statele membre în abordările privind datele deschise, cum ar fi investițiile în dezvoltarea și implementarea anumitor standarde, sunt luate în considerare și puse în balanță cu potențialele beneficii ale includerii pe listă.

Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 16 alineatul (2).

(2) Identificarea seturilor de date cu valoare ridicată specifice în temeiul alineatului (1) se bazează pe evaluarea potențialului acestora de a:

(a)

genera beneficii importante de ordin socioeconomic sau de mediu și servicii inovatoare;

(b)

genera beneficii pentru un număr mare de utilizatori, în special IMM-uri;

(c)

contribui la generarea de venituri; și

(d)

fi combinate cu alte seturi de date.

În vederea identificării unor astfel de seturilor de date cu valoare ridicată specifice, Comisia desfășoară consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, realizează o evaluare a impactului și asigură complementaritatea cu actele juridice existente, cum ar fi Directiva 2010/40/UE, în ceea ce privește reutilizarea documentelor. Respectiva evaluare a impactului include o analiză cost-beneficiu și o analiză prin care să se stabilească dacă punerea la dispoziție în mod gratuit a unor seturi de date cu valoare ridicată de către organismele din sectorul public obligate să genereze venituri pentru a acoperi o parte semnificativă a costurilor lor legate de îndeplinirea sarcinilor lor publice ar duce la un impact substanțial asupra bugetului unor astfel de organisme. În ceea ce privește seturile de date cu valoare ridicată deținute de întreprinderi publice, evaluarea impactului acordă o atenție specială rolului jucat de întreprinderile publice într-un mediu economic concurențial.

(3) Prin derogare de la alineatul (1) al doilea paragraf litera (a), actele de punere în aplicare menționate la alineatul (1) prevăd că punerea la dispoziție în mod gratuit a seturilor de date cu valoare ridicată nu se aplică seturilor de date cu valoare ridicată specifice deținute de întreprinderile publice dacă aceasta ar conduce la o denaturare a concurenței pe piețele relevante.

(4) Cerința de a pune la dispoziție în mod gratuit a seturilor de date cu valoare ridicată în temeiul alineatului (1) al doilea paragraf litera (a) nu se aplică bibliotecilor, inclusiv bibliotecilor universitare, muzeelor și arhivelor.

(5) Atunci când punerea la dispoziție în mod gratuit a seturilor de date cu valoare ridicată de către organismele din sectorul public obligate să genereze venituri pentru a acoperi o parte semnificativă a costurilor lor legate de îndeplinirea sarcinilor lor publice ar duce la un impact substanțial asupra bugetului organismelor implicate, statele membre pot scuti organismele respective de cerința de a pune la dispoziție aceste seturi de date cu valoare ridicată în mod gratuit pentru o durată care nu depășește doi ani de la data intrării în vigoare a actului de punere în aplicare relevant adoptat în conformitate cu alineatul (1).

CAPITOLUL VI

DISPOZIȚII FINALE

Articolul 15

Exercitarea delegării

(1) Competența de a adopta acte delegate este conferită Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2) Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 13 alineatul (2) este conferită Comisiei pentru o perioadă de cinci ani de la 16 iulie 2019. Comisia prezintă un raport privind delegarea de competențe cu cel puțin nouă luni înainte de încheierea perioadei de cinci ani. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opun prelungirii respective cu cel puțin trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade.

(3) Delegarea de competențe menționată la articolul 13 alineatul (2) poate fi revocată oricând de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificate în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere actelor delegate care sunt deja în vigoare.

(4) Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia consultă experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare.

(5) De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6) Un act delegat adoptat în temeiul articolului 13 alineatul (2) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecțiuni în termen de trei luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecțiuni. Respectivul termen se prelungește cu trei luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Articolul 16

Procedura comitetului

(1) Comisia este asistată de un comitet privind datele deschise și reutilizarea informațiilor din sectorul public. Respectivul comitet reprezintă un comitet în sensul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.

(2) În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

Articolul 17

Transpunere

(1) Statele membre asigură intrarea în vigoare a actelor cu putere de lege și a actelor administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive până la 17 iulie 2021. Statele membre comunică de îndată Comisiei textul actelor respective.

Atunci când statele membre adoptă aceste acte, acestea conțin o trimitere la prezenta directivă sau sunt însoțite de o asemenea trimitere la data publicării lor oficiale. Acestea conțin, de asemenea, o mențiune care precizează că trimiterile, în acte cu putere de lege și acte administrative în vigoare, la directiva abrogată prin prezenta directivă se interpretează ca trimiteri la prezenta directivă. Statele membre stabilesc modalitatea de efectuare a acestei trimiteri și formularea acestei mențiuni.

(2) Comisiei îi sunt comunicate de către statele membre textele principalelor dispoziții de drept intern pe care le adoptă în domeniul reglementat de prezenta directivă.

Articolul 18

Evaluarea efectuată de Comisie

(1) La cel puțin 17 iulie 2025, Comisia evaluează prezenta directivă și prezintă un raport privind principalele concluzii ale evaluării Parlamentului European și Consiliului, precum și Comitetului Economic și Social European.

Statele membre furnizează Comisiei informațiile necesare pentru elaborarea raportului respectiv.

(2) Evaluarea are ca obiect în special domeniul de aplicare și impactul social și economic al prezentei directive, inclusiv:

(a)

măsura în care a crescut reutilizarea documentelor din sectorul public cărora li se aplică prezenta directivă, în special de către IMM-uri;

(b)

impactul seturilor de date cu valoare ridicată;

(c)

efectele principiilor aplicate taxării și reutilizarea textelor oficiale cu caracter legislativ și administrativ;

(d)

reutilizarea documentelor deținute de alte entități decât organismele din sectorul public;

(e)

disponibilitatea și utilizarea API;

(f)

interacțiunea dintre normele referitoare la protecția datelor și posibilitățile de reutilizare;

(g)

posibilitățile viitoare de a aduce îmbunătățiri bunei funcționări a pieței interne și de a susține dezvoltarea economică și pe cea a pieței forței de muncă.

Articolul 19

Abrogare

Directiva 2003/98/CE, astfel cum a fost modificată prin directiva menționată în anexa II partea A, se abrogă cu efect de la 17 iulie 2021, fără a aduce atingere obligațiilor statelor membre privind termenele de transpunere în dreptul intern și datele de aplicare a directivelor menționate în anexa II partea B.

Trimiterile la directiva abrogată se interpretează ca trimiteri la prezenta directivă și se citesc în conformitate cu tabelul de corespondență din anexa III.

Articolul 20

Intrarea în vigoare

Prezenta directivă intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Articolul 21

Destinatari

Prezenta directivă se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles, 20 iunie 2019.

Pentru Parlamentul European

Președintele

A. TAJANI

Pentru Consiliu

Președintele

G. CIAMBA

(1)
JO C 62, 15.2.2019, p. 238.

(2) Poziția Parlamentului European din 4 aprilie 2019 (nepublicată încă în Jurnalul Oficial) și Decizia Consiliului din 6 iunie 2019.

(3) Directiva 2003/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 17 noiembrie 2003 privind reutilizarea informațiilor din sectorul public (JO L 345, 31.12.2003, p. 90).

(4) Directiva 2013/37/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 de modificare a Directivei 2003/98/CE privind reutilizarea informațiilor din sectorul public (JO L 175, 27.6.2013, p. 1).

(5) Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor) (JO L 119, 4.5.2016, p. 1).

(6) Directiva 96/9/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 11 martie 1996 privind protecția juridică a bazelor de date (JO L 77, 27.3.1996, p. 20).

(7) Directiva 2003/4/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 28 ianuarie 2003 privind accesul publicului la informațiile despre mediu și de abrogare a Directivei 90/313/CEE a Consiliului (JO L 41, 14.2.2003, p. 26).

(8) Directiva 2007/2/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 14 martie 2007 de instituire a unei infrastructuri pentru informații spațiale în Comunitatea Europeană (Inspire) (JO L 108, 25.4.2007, p. 1).

(9) Directiva 2010/40/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 iulie 2010 privind cadrul pentru implementarea sistemelor de transport inteligente în domeniul transportului rutier și pentru interfețele cu alte moduri de transport (JO L 207, 6.8.2010, p. 1).

(10) Directiva 2014/25/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizițiile efectuate de entitățile care își desfășoară activitatea în sectoarele apei, energiei, transporturilor și serviciilor poștale și de abrogare a Directivei 2004/17/CΕ (JO L 94, 28.3.2014, p. 243).

(11) Regulamentul (CE) nr. 1370/2007 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 octombrie 2007 privind serviciile publice de transport feroviar și rutier de călători și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 1191/69 și (CEE) nr. 1107/70 ale Consiliului (JO L 315, 3.12.2007, p. 1).

(12) Regulamentul (CE) nr. 1008/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 septembrie 2008 privind normele comune pentru operarea serviciilor aeriene în Comunitate (JO L 293, 31.10.2008, p. 3).

(13) Regulamentul (CEE) nr. 3577/92 al Consiliului din 7 decembrie 1992 de aplicare a principiului liberei circulații a serviciilor la transporturile maritime în interiorul statelor membre (cabotaj maritim) (JO L 364, 12.12.1992, p. 7).

(14) Directiva 2008/114/CE a Consiliului din 8 decembrie 2008 privind identificarea și desemnarea infrastructurilor critice europene și evaluarea necesității de îmbunătățire a protecției acestora (JO L 345, 23.12.2008, p. 75).

(15) Directiva (UE) 2016/1148 a Parlamentului European și a Consiliului din 6 iulie 2016 privind măsuri pentru un nivel comun ridicat de securitate a rețelelor și a sistemelor informatice în Uniune (JO L 194, 19.7.2016, p. 1).

(16) Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizițiile publice și de abrogare a Directivei 2004/18/CE (JO L 94, 28.3.2014, p. 65).

(17) Directiva (UE) 2016/2102 a Parlamentului European și a Consiliului din 26 octombrie 2016 privind accesibilitatea site-urilor web și a aplicațiilor mobile ale organismelor din sectorul public (JO L 327, 2.12.2016, p. 1).

(18) Directiva 2002/58/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 iulie 2002 privind prelucrarea datelor personale și protejarea confidențialității în sectorul comunicațiilor publice (Directiva asupra confidențialității și comunicațiilor electronice) (JO L 201, 31.7.2002, p. 37).

(19) Directiva 2001/29/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 mai 2001 privind armonizarea anumitor aspecte ale dreptului de autor și drepturilor conexe în societatea informațională (JO L 167, 22.6.2001, p. 10).

(20)
JO L 123, 12.5.2016, p. 1.

(21) Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13).

(22) Regulamentul (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2000 privind protecția persoanelor fizice cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile și organele comunitare și privind libera circulație a acestor date (JO L 8, 12.1.2001, p. 1).

(23)
JO C 305, 30.8.2018, p. 7.

ANEXA I

Lista categoriilor tematice de seturi de date cu valoare ridicată, astfel cum se menționează la articolul 13 alineatul (1)

1.

Domeniul geospațial

2.

Domeniul Observarea Pământului și mediu

3.

Domeniul meteorologic

4.

Domeniul statistic

5.

Domeniul Societăți și structura de proprietate a societăților

6.

Domeniul Mobilitate

ANEXA II

Partea A

Directiva abrogată cu modificarea sa

(menționată la articolul 19)

Directiva 2003/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului

(JO L 345, 31.12.2003, p. 90).

Directiva 2013/37/UE a Parlamentului European și a Consiliului

(JO L 175, 27.6.2013, p. 1).

Partea B

Termenele de transpunere în dreptul intern și datele de aplicare

(menționate la articolul 19)

Directiva

Termen de transpunere

Data de aplicare

2003/98/CE

1 iulie 2005

1 iulie 2005

2013/37/UE

18 iulie 2015

18 iulie 2015

ANEXA III

TABEL DE CORESPONDENȚĂ

Directiva 2003/98/CE

Prezenta directivă

Articolul 1 alineatul (1)

Articolul 1 alineatul (1) teza introductivă

Articolul 1 alineatul (1) literele (a), (b) și (c)

Articolul 1 alineatul (2) teza introductivă

Articolul 1 alineatul (2) teza introductivă

Articolul 1 alineatul (2) litera (a)

Articolul 1 alineatul (2) litera (a)

—

Articolul 1 alineatul (2) litera (b)

Articolul 1 alineatul (2) litera (b)

Articolul 1 alineatul (2) litera (c)

Articolul 1 alineatul (2) litera (c)

Articolul 1 alineatul (2) litera (d)

—

Articolul 1 alineatul (2) litera (e)

Articolul 1 alineatul (2) litera (ca)

Articolul 1 alineatul (2) litera (f)

Articolul 1 alineatul (2) litera (cb)

Articolul 1 alineatul (2) litera (g)

Articolul 1 alineatul (2) litera (cc)

Articolul 1 alineatul (2) litera (h)

Articolul 1 alineatul (2) litera (d)

Articolul 1 alineatul (2) litera (i)

Articolul 1 alineatul (2) litera (e)

Articolul 1 alineatul (2) litera (l)

Articolul 1 alineatul (2) litera (f)

Articolul 1 alineatul (2) litera (j)

—

Articolul 1 alineatul (2) litera (k)

Articolul 1 alineatul (3)

Articolul 1 alineatul (3)

Articolul 1 alineatul (4)

Articolul 1 alineatul (4)

Articolul 1 alineatul (5)

Articolul 1 alineatul (5)

—

Articolul 1 alineatele (6) și (7)

Articolul 2 teza introductivă

Articolul 2 teza introductivă

Articolul 2 alineatul (1)

Articolul 2 alineatul (1)

Articolul 2 alineatul (2)

Articolul 2 alineatul (2)

—

Articolul 2 alineatele (3) și (5)

Articolul 2 alineatul (3)

Articolul 2 alineatul (6)

—

Articolul 2 alineatele (7)-(10)

Articolul 2 alineatul (4)

Articolul 2 alineatul (11)

Articolul 2 alineatul (5)

Articolul 2 alineatul (12)

Articolul 2 alineatul (6)

Articolul 2 alineatul (13)

Articolul 2 alineatul (7)

Articolul 2 alineatul (14)

Articolul 2 alineatul (8)

Articolul 2 alineatul (15)

Articolul 2 alineatul (9)

Articolul 2 alineatul (4)

—

Articolul 2 alineatul (16) și (17)

Articolul 3

Articolul 3

Articolul 4 alineatul (1)

Articolul 4 alineatul (1)

Articolul 4 alineatul (2)

Articolul 4 alineatul (2)

Articolul 4 alineatul (3)

Articolul 4 alineatul (3)

Articolul 4 alineatul (4)

Articolul 4 alineatul (4)

—

Articolul 4 alineatul (5)

Articolul 4 alineatul (5)

Articolul 4 alineatul (6) teza introductivă

Articolul 4 alineatul (6) literele (a) și (b)

Articolul 5 alineatul (1)

Articolul 5 alineatul (1)

—

Articolul 5 alineatul (2)

Articolul 5 alineatul (2)

Articolul 5 alineatul (3)

Articolul 5 alineatul (3)

Articolul 5 alineatul (4)

—

Articolul 5 alineatele (5)-(8)

—

Articolul 6 alineatul (1) primul paragraf

Articolul 6 alineatul (1)

Articolul 6 alineatul (1) al doilea paragraf

Articolul 6 alineatul (2) teza introductivă

Articolul 6 alineatul (2) teza introductivă

Articolul 6 alineatul (2) litera (a)

Articolul 6 alineatul (2) litera (a)

Articolul 6 alineatul (2) litera (b)

—

Articolul 6 alineatul (2) litera (c)

Articolul 6 alineatul (2) litera (b)

—

Articolul 6 alineatul (2) litera (c)

—

Articolul 6 alineatul (3)

Articolul 6 alineatul (3)

Articolul 6 alineatul (4)

Articolul 6 alineatul (4)

Articolul 6 alineatul (5)

—

Articolul 6 alineatul (6)

Articolul 7 alineatul (1)

Articolul 7 alineatul (1)

Articolul 7 alineatul (2)

Articolul 7 alineatul (2)

Articolul 7 alineatul (3)

—

Articolul 7 alineatul (4)

Articolul 7 alineatul (3)

Articolul 8 alineatul (1)

Articolul 8

Articolul 9

Articolul 9 alineatul (1)

—

Articolul 9 alineatul (2)

—

Articolul 10 alineatele (1) și (2)

Articolul 10

Articolul 11

Articolul 11 alineatul (1)

Articolul 12 alineatul (1)

Articolul 11 alineatul (2)

Articolul 12 alineatul (2)

Articolul 11 alineatul (2a)

Articolul 12 alineatul (3)

—

Articolul 12 alineatul (4)

Articolul 11 alineatul (3)

—

Articolul 11 alineatul (4)

Articolul 12 alineatul (5)

—

Articolele 13-16

Articolul 12

Articolul 17 alineatul (1)

—

Articolul 17 alineatul (2)

Articolul 13 alineatul (1)

Articolul 18 alineatul (1)

Articolul 13 alineatul (2)

—

Articolul 13 alineatul (3)

Articolul 18 alineatul (2) teza introductivă

—

Articolul 18 alineatul (2) literele (a)-(g)

—

Articolul 19

Articolul 14

Articolul 20

Articolul 15

Articolul 21

—

Anexele I, II și III

Textul actului pentru consultare

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/138

Sursă

CELEX 32023R0138; JO L 19/20.01.2023

Versiunea textului

Data aplicării consemnată în evidența sursei: 9 iunie 2024.

Data verificării

5 septembrie 2026

FUNDAȚIA FREIES EUROPA WELTANSCHAUUNG — COPIE LOCALĂ ÎN FORMAT TEXT PENTRU CONSULTARE

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/138

Statut: Act al Uniunii Europene; verifică EUR-Lex pentru versiunea și aplicabilitatea la zi.
Identificator oficial: CELEX 32023R0138; JO L 19/20.01.2023
Versiune și limită: Obligatoriu și direct aplicabil; dispozițiile se aplică de la 9 iunie 2024.
Sursa oficială: https://eur-lex.europa.eu/eli/reg_impl/2023/138/oj
Data controlului: 5 septembrie 2026
Această copie facilitează lectura. Pentru forma la zi și efecte juridice, verifică sursa oficială.

TEXT EXTRAS DIN SURSA OFICIALĂ

20.1.2023

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 19/43

REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2023/138 AL COMISIEI

din 21 decembrie 2022

de stabilire a unei liste de seturi de date cu valoare ridicată specifice și a modalităților de publicare și reutilizare a acestora

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Directiva (UE) 2019/1024 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 iunie 2019 privind datele deschise și reutilizarea informațiilor din sectorul public (1), în special articolul 14 alineatul (1),

întrucât:

(1)

Din Directiva (UE) 2019/1024 reiese că o listă la nivelul Uniunii a seturilor de date cu un potențial deosebit de a genera beneficii socioeconomice împreună cu condițiile de reutilizare armonizate este un important factor de sprijin pentru aplicațiile și serviciile transfrontaliere de date.

(2)

Principalul obiectiv al stabilirii listei seturilor de date cu valoare ridicată este de a oferi asigurarea că datele publice cu potențialul socioeconomic cel mai ridicat sunt puse la dispoziție în vederea reutilizării cu restricții juridice și tehnice minime și cu titlu gratuit.

(3)

Pentru a se armoniza punerea în aplicare a condițiilor de reutilizare a seturilor de date cu valoare ridicată este necesar să se stabilească specificații tehnice pentru punerea la dispoziție a seturilor de date într-un format prelucrabil automat și prin interfețe de programare a aplicațiilor (application programming interfaces – API). Punerea la dispoziție în condiții optime a seturilor de date cu valoare ridicată consolidează politicile statelor membre în materie de date deschise și se bazează pe principiile ușurinței găsirii, accesibilității, interoperabilității și capacității de reutilizare (principiile FAIR).

(4)

Anexa I la Directiva (UE) 2019/1024 stabilește temele seturilor de date cu valoare ridicată prin enumerarea a șase categorii de date tematice: 1) domeniul geospațial; 2) domeniul observarea Pământului și mediu; 3) domeniul meteorologic; 4) domeniul statistic; 5) domeniul societăți și structura de proprietate a societăților; și 6) domeniul „mobilitate”.

(5)

În urma unei ample consultări a părților interesate și având în vedere rezultatul evaluării impactului pentru prezentul regulament de punere în aplicare, Comisia a identificat, în cadrul fiecăreia dintre cele șase categorii de date, mai multe seturi de date cu o valoare deosebit de ridicată și a stabilit modalitățile de publicare și reutilizare a acestora. Dispozițiile legislației Uniunii și a statelor membre care depășesc cerințele minime stabilite în prezentul regulament de punere în aplicare, în special în cazul legislației sectoriale, urmează să se aplice în continuare.

(6)

În conformitate cu Directiva (UE) 2019/1024, cerința de a pune la dispoziție gratuit seturi de date cu valoare ridicată nu se aplică bibliotecilor și nici bibliotecilor universitare, muzeelor și arhivelor. Statele membre pot excepta organisme individuale din sectorul public, la cererea acestora și în conformitate cu criteriile stabilite în directivă, de la cerința de a pune la dispoziție în mod gratuit seturi de date cu valoare ridicată pe o perioadă de cel mult doi ani de la data intrării în vigoare a prezentului regulament de punere în aplicare.

(7)

Directiva (UE) 2019/1024 stabilește, la articolul 14 alineatul (3), că prezentul regulament de punere în aplicare trebuie să prevadă că punerea la dispoziție în mod gratuit a seturilor de date cu valoare ridicată nu se aplică seturilor de date cu valoare ridicată specifice deținute de întreprinderile publice dacă aceasta ar conduce la o denaturare a concurenței pe piețele relevante. Datele deținute de întreprinderile publice nu sunt însă incluse în domeniul de aplicare al prezentului regulament de punere în aplicare.

(8)

În cazul în care punerea la dispoziție a unor seturi de date cu valoare ridicată în vederea reutilizării presupune prelucrarea de date cu caracter personal, această prelucrare ar trebui să fie efectuată în conformitate cu dreptul Uniunii în materie de protecție a persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal, în special în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului (2), inclusiv cu eventualele dispoziții din dreptul intern care detaliază aplicarea RGPD. Statele membre ar trebui să utilizeze metode și tehnici adecvate (cum ar fi generalizarea, agregarea, suprimarea, anonimizarea, confidențialitatea diferențiată sau randomizarea), punând astfel la dispoziție cât mai multe date spre reutilizare.

(9)

Pe lângă Directiva (UE) 2019/1024, pot fi relevante și alte acte juridice ale Uniunii, printre care Directiva 2007/2/CE a Parlamentului European și a Consiliului (3) și Directiva 2005/44/CE a Parlamentului European și a Consiliului (4), pentru reutilizarea informațiilor din sectorul public care intră în domeniul de aplicare al prezentului regulament de punere în aplicare, în special în cazul în care actele respective ale Uniunii stabilesc cerințe comune pentru calitatea și interoperabilitatea datelor.

(10)

În ceea ce privește toate categoriile tematice, în special categoria „domeniul societăți și structura de proprietate a societăților”, statele membre sunt încurajate să depășească cerințele minime în ceea ce privește domeniul de aplicare al seturilor de date și modalitățile de reutilizare prevăzute în prezentul regulament.

(11)

Statele membre ar trebui să poată completa seturile de date enumerate în anexa la prezentul regulament cu informații din sectorul public deja accesibile, ori de câte ori există legături tematice între datele de acest tip și se consideră că datele respective au o valoare ridicată pe baza criteriilor descrise la articolul 14 alineatul (2) din Directiva (UE) 2019/1024. Atunci când acestea includ informații care constituie date cu caracter personal, adăugarea unor astfel de informații în seturile de date trebuie să fie necesară, proporțională și să corespundă efectiv unor obiective de interes general.

(12)

Directiva (UE) 2019/1024 are drept obiectiv promovarea utilizării licențelor publice standard disponibile online pentru reutilizarea informațiilor din sectorul public. Orientările Comisiei privind licențele standard recomandate, seturile de date și taxarea reutilizării documentelor (5) evidențiază licențele Creative Commons („CC”) ca un exemplu de licențe publice standard recomandate. Licențele CC sunt elaborate de o organizație non-profit și au devenit o soluție de prim-plan pentru acordarea de licențe informațiilor din sectorul public, rezultatelor activităților de cercetare și materialului din domeniul cultural din întreaga lume. De aceea, în prezentul regulament de punere în aplicare este necesar să se facă trimitere la cea mai recentă versiune a setului de licențe CC, și anume CC 4.0. O licență echivalentă cu suita de licențe CC poate include modalități suplimentare, cum ar fi obligația reutilizatorului de a include actualizările furnizate de deținătorul datelor și de a indica data ultimei actualizări a datelor, atât timp cât acestea nu limitează posibilitățile de reutilizare a datelor.

(13)

Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor a fost consultată în conformitate cu articolul 42 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului (6) și a emis un aviz la 15 iulie 2022.

(14)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament de punere în aplicare sunt conforme cu avizul Comitetului privind datele deschise și reutilizarea informațiilor din sectorul public, menționat la articolul 16 din Directiva (UE) 2019/1024,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Obiect

(1) Prezentul regulament de punere în aplicare stabilește lista de seturi de date cu valoare ridicată care aparțin categoriilor tematice prevăzute în anexa I la Directiva (UE) 2019/1024 și sunt deținute de organisme din sectorul public printre documentele existente cărora li se aplică directiva menționată.

(2) Prezentul regulament de punere în aplicare stabilește, de asemenea, modalitățile de publicare și reutilizare a seturilor de date cu valoare ridicată, în special condițiile aplicabile reutilizării și cerințele minime pentru diseminarea datelor prin intermediul interfețelor de programare a aplicațiilor („API”).

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentului regulament de punere în aplicare, se aplică următoarele definiții:

1.

se aplică definițiile prevăzute la articolul 2 din Directiva (UE) 2019/1024;

2.

se aplică definițiile stabilite pentru seturile de date din categoriile aferente domeniilor geospațial, observarea Pământului și mediu și, respectiv, meteorologic din Directiva 2007/2/CE;

3.

se aplică definițiile stabilite pentru seturile de date din categoria aferentă domeniului mobilitate din Directiva 2007/2/CE și din Directiva 2005/44/CE;

4.

„atribut-cheie” înseamnă o caracteristică a unui obiect sau a unei entități dintr-un set de date, cum ar fi un cod național sau o denumire națională de identificare;

5.

„granularitate” înseamnă nivelul de detaliere al setului de date;

6.

„interfață de programare a aplicațiilor” (application programming interface – API) înseamnă un set de funcții, proceduri, definiții și protocoale pentru comunicarea mașină-la-mașină și schimbul fără sincope de date;

7.

„descărcare în masă” înseamnă o funcție care permite descărcarea unui întreg set de date într-unul sau mai multe pachete.

Articolul 3

Modalități de publicare aplicabile tuturor categoriilor de seturi de date cu valoare ridicată

(1) Organismele din sectorul public care dețin seturi de date cu valoare ridicată enumerate în anexă se asigură că seturile de date descrise sau referențiate în anexă se pun la dispoziție în formate prelucrabile automat prin intermediul unor API care corespund necesităților rezonabile ale reutilizatorilor. În cazurile indicate în anexă, seturile de date se pun la dispoziție și prin descărcare în masă.

(2) Organismele din sectorul public menționate la alineatul (1) stabilesc și publică condițiile de utilizare a API și criteriile de calitate a serviciului referitoare la performanța, capacitatea și disponibilitatea acestora. Condițiile de utilizare trebuie să fie disponibile într-un format lizibil pentru om și prelucrabil automat. Atât condițiile de utilizare, cât și criteriile de calitate a serviciului sunt compatibile cu modalitățile de reutilizare a seturilor de date cu valoare ridicată stabilite în conformitate cu articolul 4.

(3) Condițiile de utilizare a API sunt însoțite de documentația privind API într-un format deschis, prelucrabil automat și lizibil pentru om, recunoscut la nivelul Uniunii sau la nivel internațional.

(4) Organismele din sectorul public menționate la alineatul (1) desemnează un punct de contact pentru întrebări și dificultăți legate de API, cu scopul de a asigura disponibilitatea și întreținerea API și, în cele din urmă, publicarea eficace și fluidă a seturilor de date cu valoare ridicată.

(5) Organismele din sectorul public care dețin seturi de date cu valoare ridicată enumerate în anexă se asigură că seturile de date sunt desemnate ca seturi de date cu valoare ridicată în descrierea metadatelor lor.

Articolul 4

Modalități de reutilizare aplicabile tuturor categoriilor de seturi de date cu valoare ridicată

(1) Exceptările acordate de un stat membru în conformitate cu articolul 14 alineatul (5) din Directiva (UE) 2019/1024 se publică online, la fel ca lista organismelor din sectorul public menționată la articolul 6 alineatul (3) din Directiva (UE) 2019/1024.

(2) Pentru a facilita punerea la dispoziție a seturilor de date în vederea reutilizării care acoperă perioade mai lungi, obligațiile impuse prin prezentul regulament se aplică și seturilor de date cu valoare ridicată prelucrabile automat care au fost create înainte de data aplicării prezentului regulament.

(3) Seturile de date cu valoare ridicată se pun la dispoziție în vederea reutilizării în condițiile prevăzute de marca domeniului public Creative Commons (CC0) sau, alternativ, de licența Creative Commons BY 4.0 sau de orice altă licență deschisă echivalentă sau mai puțin restrictivă, astfel cum se prevede în anexă, care permite reutilizarea nerestricționată. În plus, deținătorul licenței poate solicita o cerință de atribuire care să prevadă obligația de menționare a deținătorului licenței.

(4) Seturile de date cu valoare ridicată se pun la dispoziție în conformitate cu modalitățile de publicare și reutilizare prevăzute în anexă.

Articolul 5

Raportare

(1) În termen de 2 ani de la intrarea în vigoare a prezentului regulament de punere în aplicare, statele membre prezintă Comisiei un raport privind măsurile pe care le-au întreprins pentru aplicarea prezentului regulament de punere în aplicare. După caz, informațiile prevăzute la alineatul (3) se pot furniza sub formă de trimiteri la metadatele relevante.

(2) Fiecare stat membru transmite o versiune actualizată a raportului, la cererea Comisiei, care ar trebui să fie adresată la fiecare 2 ani.

(3) Raportul conține următoarele informații:

(a)

o listă a seturilor de date specifice la nivelul statelor membre (și, după caz, la nivel subnațional) care corespund descrierii fiecărui set de date cu valoare ridicată din anexa la prezentul regulament însoțite de trimiteri online la metadate care îndeplinesc standardele existente, cum ar fi un registru unic sau un catalog de date deschise;

(b)

un link persistent către condițiile de acordare a licențelor aplicabile reutilizării seturilor de date cu valoare ridicată enumerate în anexa la prezentul regulament, pentru fiecare set de date menționat la litera (a);

(c)

un link persistent către API care asigură accesul la seturile de date cu valoare ridicată enumerate în anexa la prezentul regulament, pentru fiecare set de date menționat la litera (a);

(d)

dacă sunt disponibile, documentele orientative emise de statul membru cu privire la publicarea și reutilizarea seturilor lor de date cu valoare ridicată;

(e)

după caz, existența unor evaluări ale impactului asupra protecției datelor efectuate în conformitate cu articolul 35 din Regulamentul (UE) 2016/679;

(f)

numărul de organisme din sectorul public exceptate în conformitate cu articolul 14 alineatul (5) din Directiva (UE) 2019/1024.

Articolul 6

Intrare în vigoare și aplicare

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Se aplică după 16 luni de la intrarea în vigoare a prezentului regulament.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 21 decembrie 2022.

Pentru Comisie

Președinta

Ursula VON DER LEYEN

(1)
JO L 172, 26.6.2019, p. 56.

(2)
JO L 119, 4.5.2016, p. 1.

(3) Directiva 2007/2/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 14 martie 2007 de instituire a unei infrastructuri pentru informații spațiale în Comunitatea Europeană (Inspire) (JO L 108, 25.4.2007, p. 1).

(4) Directiva 2005/44/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 septembrie 2005 privind serviciile de informații fluviale (RIS) armonizate pe căile navigabile interioare de pe teritoriul Comunității (JO L 255, 30.9.2005, p. 152).

(5)
JO C 240, 24.7.2014, p. 1.

(6) Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 octombrie 2018 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 45/2001 și a Deciziei nr. 1247/2002/CE (JO L 295, 21.11.2018, p. 39).

ANEXĂ

1. DOMENIUL GEOSPAȚIAL

1.1. Seturile de date incluse în domeniul de aplicare

Categoria tematică geospațială include seturi de date aflate în domeniul de aplicare al temelor de date INSPIRE – unități administrative, denumiri geografice, adrese, clădiri și parcele cadastrale, definite în anexele I și III la Directiva 2007/2/CE a Parlamentului European și a Consiliului (1). În plus, aceasta include parcelele de referință și parcelele agricole, definite în Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (2) și în Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (3) și în actele delegate și de punere în aplicare aferente acestora (4). Granularitatea, acoperirea geografică și atributele-cheie ale acestora sunt indicate în tabelul de mai jos. În cazul în care seturile de date nu sunt disponibile la scara indicată în tabelul de mai jos, dar sunt disponibile la o rezoluție (rezoluții) spațială (spațiale) superioară (superioare) (5), acestea sunt furnizate la rezoluția spațială disponibilă.

Seturi de date

Unități administrative

Denumiri geografice

Destinatari

Clădiri

Parcele cadastrale

Parcele de referință

Parcele agricole

Granularitate

Toate nivelurile de generalizare disponibile cu o granularitate până la scara de 1:5 000.

De la localități la țări; unități maritime.

Nu se aplică.

Nu se aplică.

Toate nivelurile de generalizare disponibile cu o granularitate până la scara de 1:5 000.

Toate nivelurile de generalizare disponibile cu o granularitate până la scara de 1:5 000.

Un nivel de precizie care este cel puțin echivalent cu cel al cartografiei la o scară de 1:10 000 și, începând cu 2016, la o scară de 1:5 000, astfel cum se menționează la articolul 70 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013.

Un nivel de precizie care este cel puțin echivalent cu cel al cartografiei la o scară de 1:10 000 și, începând cu 2016, la o scară de 1:5 000, astfel cum se menționează la articolul 70 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013.

Acoperirea geografică

Unul sau mai multe seturi de date care să acopere întregul stat membru atunci când sunt combinate.

Atribute-cheie

Identificatorul unic; tipul de unitate (unitate administrativă sau maritimă); Geometria (6); Statutul limitărilor; Codul național de identificare; Codul de identificare al nivelului administrativ superior; Denumirea oficială; Codul de țară; Denumirea în mai multe limbi (numai pentru țările cu mai multe limbi oficiale), inclusiv o limbă cu caractere latine, dacă este posibil.

Identificatorul unic; Geometria; Denumirea în mai multe limbi (numai pentru țările cu mai multe limbi oficiale), inclusiv o limbă cu caractere latine, dacă este posibil. Tipul.

Identificatorul unic; Geometria; Localizatorul adresei (de exemplu, numărul clădirii); Calea de acces (strada); numele; Unități administrative (de exemplu, localitate, provincie, țară); Indicativ poștal (de exemplu, cod poștal); data ultimei actualizări.

Identificatorul unic; Geometria (amprenta la sol a clădirii); Numărul de etaje; Tipul utilizării.

Identificatorul unic; Geometria (delimitarea parcelelor cadastrale sau a unităților funciare de bază (7)); Codul parcelei sau al unității funciare de bază; O trimitere la unitatea administrativă de cel mai scăzut nivel administrativ căreia îi aparține această parcelă sau unitate funciară de bază.

Identificatorul unic; Geometrie (delimitare și zonă); Acoperirea terenurilor (8); ecologic (9); Elemente de peisaj stabile (10) („nivelul care se aplică ZIE”); zone cu constrângeri naturale/specifice.

Identificatorul unic: Geometria (delimitarea și suprafața fiecărei parcele agricole); Utilizările terenurilor (culturi sau grupe de culturi); Ecologic; element de peisaj individual; Pajiște permanentă.

1.2. Modalități de publicare și reutilizare

a)

Seturile de date se pun la dispoziție pentru reutilizare:

—

în condițiile prevăzute de licența Creative Commons BY 4.0 sau de orice altă licență deschisă echivalentă sau mai puțin restrictivă;

—

într-un format deschis și prelucrabil automat, cu documentație publică, recunoscut la nivelul Uniunii sau la nivel internațional;

—

prin intermediul interfețelor de programare a aplicațiilor („API”) (11) și sub formă de descărcare în masă;

—

în versiunea lor cel mai recent actualizată.

b)

Metadatele care descriu seturile de date aflate în domeniul de aplicare al temelor de date INSPIRE trebuie să conțină cel puțin elementele de metadate prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1205/2008 al Comisiei (12).

c)

Pentru aplicarea seturilor de date privind parcelele de referință și parcelele agricole, statele membre iau în considerare punerea în aplicare în curs a Directivei 2007/2/CE, precum și obligația prevăzută la articolul 67 alineatul (3) și la articolul 67 alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2021/2116.

2. OBSERVAREA PĂMÂNTULUI ȘI MEDIU

2.1. Seturile de date incluse în domeniul de aplicare

Categoria „observarea Pământului” și categoria „mediu” includ observarea Pământului, inclusiv date spațiale sau obținute prin teledetecție, precum și date la sol sau in situ, seturi de date privind mediul și clima aflate în domeniul de aplicare al temelor de date INSPIRE enumerate în primul tabel de mai jos și definite în anexele I-III la Directiva 2007/2/CE și seturi de date produse sau generate în contextul actelor juridice enumerate în al doilea tabel de mai jos. Se includ cele mai recente seturi de date, precum și versiunile anterioare ale seturilor de date disponibile într-un format prelucrabil automat la toate nivelurile de generalizare existente până la scara de 1:5 000 care acoperă întregul stat membru atunci când sunt combinate. În cazul în care seturile de date nu sunt disponibile la această scară, dar există la o rezoluție (rezoluții) spațială (spațiale) superioară (superioare) (13), acestea trebuie să fie furnizate la rezoluția spațială disponibilă.

În plus, în conformitate cu și fără a afecta regimurile de acces relevante, definite în Directiva 2003/4/CE, categoria tematică „observarea Pământului” și „mediu” include toate „informațiile despre mediu” definite la articolul 2 din Directiva 2003/4/CE a Parlamentului European și a Consiliului (14), precum și informațiile despre mediu enumerate în Directiva 2003/4/CE, articolul 7 „Diseminarea informațiilor despre mediu”.

TEME DE DATE INSPIRE (în conformitate cu definițiile din anexele la Directiva 2007/2/CE)

Hidrografie (I)

Zone protejate (I)

Elevație (II)

Geologie (II)

Acoperire terestră (II)

Ortoimagini (II)

Zone de administrare / restricție / reglementare și unități de raportare (III)

Regiuni biogeografice (III)

Resurse energetice (III)

Instalații de supraveghere a mediului (III)

Habitate și biotopuri (III)

Utilizarea terenului (III)

Resurse minerale (III)

Zone de risc natural (III)

Caracteristici geografice oceanografice (III)

Instalații de producție și industriale (III)

Regiuni maritime (III)

Soluri (III)

Repartizarea speciilor (III)

DOMENIUL MEDIULUI

Acte juridice de stabilire a variabilelor-cheie

Aer

Articolele 6-14 din Directiva 2008/50/CE a Parlamentului European și a Consiliului (15),

Articolul 7 din Directiva 2004/107/CE a Parlamentului European și a Consiliului (16)

Climă

Articolul 18 alineatul (1), articolul 19, articolul 26 alineatul (2) și articolul 39 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului (17),

Articolul 26 din Regulamentul (CE) nr. 1005/2009 al Parlamentului European și al Consiliului (18).

Emisii

Articolele 24, 32, 55 și 72 din Directiva 2010/75/UE,

articolul 21 din Directiva 2012/18/UE a Parlamentului European și a Consiliului (19),

Articolul 10 din Directiva 91/676/CEE a Consiliului (20),

Articolul 7 din Regulamentul (CE) nr. 166/2006 al Parlamentului European și al Consiliului (21),

Articolul 18 din Regulamentul (UE) 2017/852 al Parlamentului European și al Consiliului (22),

Articolul 10 din Directiva (UE) 2016/2284 al Parlamentului European și al Consiliului (23)

Conservarea naturii și biodiversitatea

Articolele 4, 9 și 12 din Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului (24),

Articolele 4, 6, 16 și 17 din Directiva 92/43/CEE a Consiliului (25),

Articolul 24 din Regulamentul (UE) 1143/2014 al Parlamentului European și al Consiliului (26),

Date pentru inventarul zonelor protejate desemnate la nivel național – (CDDA), regiuni biogeografice naționale

Zgomot

Articolele 4, 5, 7 și 10 din Directiva 2002/49/CE a Parlamentului European și a Consiliului (27)

Deșeuri

Articolul 15 din Directiva 1999/31/CE a Consiliului (28),

Articolul 18 din Directiva 2006/21/CE a Parlamentului European și a Consiliului (29),

Articolul 10 din Directiva 86/278/CEE a Consiliului (30),

Articolele 15-17 din Directiva 91/271/CEE a Consiliului (31),

Articolul 13 din Regulamentul (UE) 2019/1021/UE al Parlamentului European și al Consiliului (32),

Articolul 15 din Recomandarea 2014/70/UE a Comisiei (33)

Apă

Articolele 15-17 din Directiva 91/271/CEE,

Articolul 13 din Directiva 2006/7/CE a Parlamentului European și a Consiliului (34),

Articolele 5, 8, 11, 13 și 15 din Directiva 2000/60/CE,

Articolele 3-6 din Directiva 2006/118/CE a Parlamentului European și a Consiliului (35),

Articolul 5 din Directiva 2008/105/CE a Parlamentului European și a Consiliului (36),

Articolele 17-18 din Directiva 2020/2184/UE a Parlamentului European și a Consiliului (37),

Articolele 3, 8 și 10 din Directiva 2007/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului (38),

Articolele 6-11, 13, 14, 17-19, 26 și 27 din Directiva 2008/56/CE a Parlamentului European și a Consiliului (39)

Legislația orizontală

Articolele 15 și 18 din Directiva 2004/35/CE a Parlamentului European și a Consiliului (40),

Articolul 8 din Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului (41)

2.2. Modalități de publicare și reutilizare

a)

Seturile de date se pun la dispoziție pentru reutilizare:

—

în condițiile prevăzute de licența Creative Commons BY 4.0 sau de orice altă licență deschisă echivalentă sau mai puțin restrictivă;

—

într-un format deschis și prelucrabil automat, cu documentație publică, recunoscut la nivelul Uniunii sau la nivel internațional;

—

prin intermediul interfețelor API (42) și sub formă de descărcare în masă (pentru versiunile anterioare ale seturilor de date: API sau descărcarea în masă, dacă acest lucru este fezabil și indicat).

b)

Metadatele care descriu datele aflate în domeniul de aplicare al temelor de date INSPIRE trebuie să conțină cel puțin elementele de metadate prevăzute în anexa la Regulamentul (CE) nr. 1205/2008.

c)

Seturile de date trebuie să fie descrise într-o documentație completă și accesibilă publicului online, care să descrie cel puțin structura și semantica datelor.

d)

Seturile de date utilizează vocabulare și taxonomii controlate care sunt recunoscute la nivelul Uniunii sau la nivel internațional și au o documentație accesibilă publicului, dacă sunt disponibile.

3. DOMENIUL METEOROLOGIC

3.1. Seturile de date incluse în domeniul de aplicare

Categoria tematică „Domeniul meteorologic” include seturi de date referitoare la datele de observare măsurate de stațiile meteorologice, observațiile validate (date privind clima), alertele meteorologice, datele radar și datele modelului de prognoză numerică a vremii (numerical weather prediction - NWP), cu granularitatea și atributele-cheie enumerate în tabelul de mai jos.

Seturi de date

Date de observare măsurate de stațiile meteorologice

Date privind clima: observații validate

Alerte meteorologice

Date radar

Date privind modelul NWP

Granularitate

Per stație meteorologică, rezoluție temporală completă

Per stație meteorologică, rezoluție temporală completă

Alerte, cu cel puțin 48 de ore înainte

Per stație radar din statul membru și per compozit național

Cu cel puțin 48 de ore înainte în etape de 1 oră, la nivel național, la 2,5 km/cel mai bun caroiaj disponibil

Atribute-cheie

Toate variabilele de observare măsurate

Toate variabilele de observare măsurate validate; media zilnică per variabilă

Reflectivitate, retrodifuzie, polarizare. Precipitații, vânt și ecotopuri

Deterministe și/sau ansambluri, dacă există, pentru parametrii și nivelurile relevante din punct de vedere meteorologic

3.2. Modalități de publicare și reutilizare

a)

Seturile de date se pun la dispoziție pentru reutilizare:

—

în condițiile prevăzute de licența Creative Commons BY 4.0 sau de orice altă licență deschisă echivalentă sau mai puțin restrictivă;

—

în oricare dintre formatele specificate în tabelul de mai jos sau într-un alt format deschis, prelucrabil automat, deschis și sau recunoscut la nivelul Uniunii sau la nivel internațional;

—

prin intermediul interfețelor API și sub formă de descărcare în masă, cu excepția setului de date „modele de date NWP”, care sunt puse la dispoziție exclusiv prin intermediul API;

—

în conformitate cu frecvența de actualizare și disponibilitatea în timp util a actualizărilor specificate în tabelul de mai jos.

b)

Metadatele care descriu setul de date trebuie să fie complete și disponibile pe internet într-un format deschis și prelucrabil automat utilizat pe scară largă.

c)

Seturile de date trebuie să fie descrise într-o documentație completă și accesibilă publicului online, care să descrie cel puțin structura și semantica datelor (43).

Seturi de date

Date de observare măsurate de stațiile meteorologice

Date privind clima: observații validate

Alerte meteorologice

Date radar

Date privind modelul NWP

Formatul

BUFR, NetCDF, ASCII, CSV, JSON

NetCDF, JSON, CSV

XML (Cap sau RSS / Atom), JSON

HDF5, BUFR

GRIB (sau NetCDF)

Frecvența și disponibilitatea în timp util a actualizărilor

La fiecare 5-10 minute în timp real pentru stațiile automatizate, fără validare la fiecare oră pentru toate stațiile, pentru ultimele 24 de ore

Date zilnice validate la fiecare oră (și o rezoluție temporală mai bună) și date medii de observare zilnice; toate datele istorice digitalizate

Astfel cum sunt transmise sau la fiecare oră

În timp aproape real la intervale de 5 minute (sau cel mai scurt interval disponibil)

La fiecare 6 ore sau o rezoluție temporală mai bună, începând cu ultimele 24 de ore.

4. STATISTICI

4.1. Seturile de date incluse în domeniul de aplicare

Categoria tematică „Statistici” include seturi de date statistice, cu excepția microdatelor legate de obligațiile de raportare astfel cum sunt definite în actele juridice enumerate în tabelul de mai jos.

Pentru a identifica într-o formă completă referințele juridice relevante din actele juridice, pentru unele seturi de date este necesar să se facă trimitere la concepte dintr-o serie de dispoziții și anexe, prezentate mai jos în tabelele 1-18. În ceea ce privește seturile de date respective se aplică definițiile din actele juridice menționate în tabelul de mai jos. Actele juridice sunt aplicabile și în cazurile indicate în notele de subsol din tabelele 1-18.

Seriile cronologice încep cel târziu la data aplicării actului juridic corespunzător enumerat în tabelul de mai jos.

Seturi de date

Acte juridice care stabilesc variabile-cheie ale seturilor de date care intră în domeniul de aplicare și defalcările acestora

Producția industrială

Regulamentul (UE) 2019/2152 al Parlamentului European și al Consiliului (44)

Tabelul 26 din anexa la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/1197 al Comisiei (45)

Defalcările indicelui prețurilor la producătorii interni pe activități

Tabelul 5 din anexa I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/1197

Volumul vânzărilor pe activități

Tabelul 7 din anexa I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/1197

Statisticile UE privind comerțul internațional cu bunuri – exporturi și importuri

defalcate simultan per parteneri, produse și fluxuri

Regulamentul (UE) 2019/2152

Fluxurile turistice din Europa (a se vedea tabelele 1 și 2 de mai jos pentru variabilele din domeniul de aplicare)

Secțiunea 2 din anexa I la Regulamentul (UE) nr. 692/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (46)

Articolul 1 din Regulamentul delegat (UE) 2019/1681 al Comisiei (47)

Indicii armonizați ai prețurilor de consum

Articolul 3 din Regulamentul (UE) 2016/792 al Parlamentului European și al Consiliului (48)

Conturile naționale – agregatele principale ale PIB-ului (a se vedea tabelele 6 și 7 de mai jos pentru variabilele din domeniul de aplicare)

Regulamentul (UE) nr. 549/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (49), în special anexa B

Conturile naționale – indicatori-cheie privind societățile (a se vedea tabelul 8 de mai jos pentru variabilele din domeniul de aplicare)

Regulamentul (UE) nr. 549/2013, în special anexa B

Conturile naționale – indicatori-cheie privind gospodăriile populației (a se vedea tabelul 9 de mai jos pentru variabilele din domeniul de aplicare)

Regulamentul (UE) nr. 549/2013, în special anexa B

Cheltuielile și veniturile administrației publice (a se vedea tabelul 10 de mai jos pentru variabilele din domeniul de aplicare)

Regulamentul (UE) nr. 549/2013, în special anexa B

Datoria publică guvernamentală brută consolidată (a se vedea tabelele 11 și 12 de mai jos pentru variabilele din domeniul de aplicare)

Capitolul I din Regulamentul (CE) nr. 479/2009 al Consiliului (50)

Regulamentul (UE) nr. 549/2013

Conturile și statisticile de mediu

Anexa I la Regulamentul (UE) nr. 691/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (51)

Anexele I și II la Regulamentul (CE) nr. 2150/2002 al Parlamentului European și al Consiliului (52)

Populația, fertilitatea, mortalitatea

Regulamentul (UE) nr. 1260/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (53)

Anexa II la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 205/2014 al Comisiei (54)

Regulamentul (CE) nr. 862/2007 al Parlamentului European și al Consiliului (55)

Regulamentul (UE) nr. 351/2010 al Comisiei (56)

Regulamentul (UE) nr. 1260/2013

Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 205/2014

Regulamentul (UE) nr. 2020/851 al Parlamentului European și al Consiliului (57)

Populația (a se vedea tabelul 3 de mai jos pentru variabilele din domeniul de aplicare)

Regulamentul (UE) nr. 1260/2013

Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 205/2014

Regulamentul (CE) nr. 862/2007

Regulamentul (UE) nr. 351/2010

Fertilitatea (a se vedea tabelul 4 de mai jos pentru variabilele din domeniul de aplicare)

Regulamentul (UE) nr. 1260/2013

Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 205/2014

Mortalitatea (a se vedea tabelul 5 de mai jos pentru variabilele din domeniul de aplicare)

Regulamentul (UE) nr. 1260/2013

Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 205/2014

Regulamentul (UE) nr. 328/2011 al Comisiei (58)

Regulamentul (UE) nr. 349/2011 al Comisiei (59)

Decizia 93/704/CE a Consiliului (60)

Cheltuielile actuale cu asistența medicală

Anexa II la Regulamentul (CE) nr. 1338/2008

Anexa II la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/359 al Comisiei (61)

Sărăcia (a se vedea tabelul 13 de mai jos pentru variabilele din domeniul de aplicare)

Regulamentul (UE) 2019/1700 al Parlamentului European și al Consiliului (62)

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/2180 al Comisiei (63)

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/2181 al Comisiei (64)

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/2242 al Comisiei (65)

Inegalitatea (a se vedea tabelul 14 de mai jos pentru variabilele din domeniul de aplicare)

Regulamentul (UE) 2019/1700

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/2180

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/2181

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/2242

Ocuparea forței de muncă (a se vedea tabelele 15 și 16 de mai jos pentru variabilele din domeniul de aplicare)

Regulamentul (UE) 2019/1700

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/2240 al Comisiei (66)

Șomajul (a se vedea tabelul 17 de mai jos pentru variabilele din domeniul de aplicare)

Regulamentul (UE) 2019/1700

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/2240

Forța de muncă potențială (a se vedea tabelul 18 de mai jos pentru variabilele din domeniul de aplicare)

Regulamentul (UE) 2019/1700

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/2240

Tabelul 1

Specificație pentru setul de date cu valoare ridicată anual „Fluxurile turistice în Europa”

Notă: defalcările indicate simultan într-o coloană ar trebui să fie oferite pentru tabularea încrucișată a tuturor variabilelor implicate.

Legendă pentru defalcări: ● = obligatorie, ● = cerută pentru statele membre în care mărimea eșantionului este suficient de mare pentru a permite estimări precise, astfel cum se stabilește în regulamentul relevant, ⇓ = trebuie să se furnizeze defalcări NUTS 2 odată ce se furnizează defalcări NUTS 3

Variabile-cheie

Defalcări

Înnoptări în structuri de cazare turistică

Participare la turism în scop personal

Călătorii turistice efectuate de rezidenți UE

Înnoptări turistice ale rezidenților UE

Cheltuieli turistice ale rezidenților UE

Informații pe partea ofertei referitoare la turismul intern și la cel de intrare

Ponderea populației (15 +) care efectuează călătorii turistice cu cazare peste noapte în scop personal în cursul unui anumit an de referință

Informații pe partea cererii referitoare la călătoriile turistice interne și în străinătate

Informații pe partea cererii referitoare la înnoptările turistice interne și în străinătate

Informații pe partea cererii referitoare la cheltuielile efectuate în cadrul turismului intern și în străinătate

Țara de origine

—

Rezident

—

nerezident

●

●

Duratei călătoriei

—

Lungă

—

Scurtă

●

● (67)

● (67)

● (67)

Țara de destinație

—

Intern

—

În străinătate

●

● (67)

● (67)

● (67)

Mijloace de transport

7 categorii (68)

● (67)

● (67)

● (67)

Mijloace de cazare

7 categorii (68)

● (67)

● (67)

● (67)

Modalități de rezervare
(69)

Diverse atribute (68)

● (67)
;
(69)

● (67)
;
(69)

● (67)
;
(69)

Geografică

Regiune NUTS 2

⇓

●

Regiune NUTS 3

●

Zone costiere/necostiere

●

Gradul de urbanizare (3 categorii)

●

Oraș (numai orașe selectate)
(70)

●

Tabelul 2

Specificație pentru setul de date cu valoare ridicată lunar „Fluxurile turistice în Europa”

Variabile-cheie

Defalcări

Înnoptări în structuri de cazare turistică

Informații pe partea ofertei referitoare la turismul intern și la cel de intrare

Țara de origine

—

Rezident

—

nerezident

●

Geografică

NUTS 2

●

Tabelul 3

Specificație pentru setul de date cu valoare ridicată anual „Populație”

Notă: defalcările indicate simultan într-o coloană ar trebui să fie oferite pentru tabularea încrucișată a tuturor variabilelor implicate.

Legendă pentru defalcări: ●= obligatorie, ●= cerută pentru statele membre care îndeplinesc condițiile stabilite în regulamentul relevant; ○ = pe bază voluntară

Variabile-cheie

Defalcări

Populația la 1 ianuarie

Vârsta mediană

Raportul de dependență între populația activă și cea vârstnică

Proporția persoanelor de peste 65 de ani față de persoanele cu vârste cuprinse între 20 și 64 de ani

Sex

●

●

●

●

●

●

Vârstă

●

●

●

●

●

Nivel de instruire

ISCED 2011
(71)

○

Starea civilă

○

Cetățenie

●

Țara de naștere

●

Indicele dezvoltării umane

IDU este o regrupare a țării nașterii și a țării de cetățenie

●

●

Regiune

NUTS 3

●

●

●

Tabelul 4

Specificație pentru setul de date cu valoare ridicată anual „Fertilitate”

Notă: defalcările indicate simultan într-o coloană ar trebui să fie oferite pentru tabularea încrucișată a tuturor variabilelor implicate.

Legendă pentru defalcări: ● = obligatorie, ⇓ = se pun la dispoziție defalcări NUTS 2 odată ce se furnizează defalcări NUTS 3

Variabile-cheie

Defalcări

Rata brută a natalității

Ratele fertilității în funcție de vârsta mamei

Rata totală a fertilității

Raportul dintre numărul de născuți vii în cursul anului și populația medie din anul respectiv.

Valoarea se exprimă pentru fiecare 1 000 de locuitori.

Raportul dintre numărul de născuți vii ai căror mame au vârsta x și populația feminină medie cu vârsta x.

Înseamnă numărul de copii care ar fi născuți-vii de o femeie pe întreaga durată a vieții sale, dacă aceasta ajunge la și trăiește după vârsta maternității și își menține ratele de fertilitate specifice vârstei care au fost măsurate într-un anumit an.

Vârstă

●

Regiune

NUTS 2

⇓

●

⇓

NUTS 3

●

●

Tabelul 5

Specificație pentru setul de date cu valoare ridicată anual „Mortalitate”

Notă: defalcările indicate simultan într-o coloană ar trebui să fie oferite pentru tabularea încrucișată a tuturor variabilelor implicate.

Legendă pentru defalcări: ● = obligatorie, ⇓ = trebuie să se pună la dispoziție defalcări NUTS 2 odată ce se furnizează defalcări NUTS 3

Variabile-cheie

Defalcări

Rata brută a mortalității

Rata mortalității infantile

Speranța de viață

Raportul dintre numărul de decese înregistrate în cursul anului și populația medie din anul respectiv. Valoarea se exprimă pentru fiecare 1 000 de locuitori.

Raportul dintre numărul de decese înregistrate în rândul copiilor sub un an în cursul anului și numărul de nou-născuți vii din acel an. Valoarea se exprimă pentru fiecare 1 000 de născuți-vii.

Vârstă

●

Sex

●

Regiune

NUTS 2

⇓

●

●

NUTS 3

●

Tabelul 6

Specificație pentru setul de date cu valoare ridicată anual „Conturile naționale – agregatele principale ale PIB-ului”

Notă: defalcările indicate simultan într-o coloană ar trebui să fie oferite pentru tabularea încrucișată a tuturor variabilelor implicate.

Legendă pentru defalcări: ●= obligatorie, ⇓ = trebuie să se pună la dispoziție defalcări NUTS 2 odată ce se furnizează defalcări NUTS 3

Variabile-cheie

Defalcări
(72)

Produsul intern brut la prețurile pieței

Valoarea adăugată brută

Cheltuiala pentru consum final al gospodăriilor populației

Formarea brută de capital fix

Remunerarea angajaților

Ocuparea forței de muncă

Venitul național brut

Capacitatea netă/necesarul net de finanțare al economiei totale

Variabila B.1*g (73)
;
(74).

Variabila B.1g (73)
;
(74)

Variabila P.31_S.14 (73)
;
(74)

Variabila P.51g (73)
;
(74)

Variabila D.1 (73)
;
(74)

Variabila EMP (73)
;
(74)

Variabila B.5g_S.1 (73)

Variabila B.9_S.1 (73)

Prețuri curente și volume, rate de creștere derivate și pe locuitor

Prețuri curente

Volume

Prețuri curente și volume

Prețuri curente

Volume

Prețuri curente

Persoane

Ore lucrate

Prețuri curente, niveluri și pe locuitor.

Sold contabil

Industrie

NACE Rev. 2

●

●

(Nu există defalcări)

●

●

●

●

●

●

(Nu există defalcări)

(Nu există defalcări)

Tipul de active

AN_F6

●

●

Regiune

NUTS 2

⇓ (75)

⇓

●

●

⇓

●

NUTS 3

● (75)

●

●

Tabelul 7

Specificație pentru setul de date cu valoare ridicată trimestrial „Conturile naționale – agregatele principale ale PIB-ului”

Notă: defalcările indicate simultan într-o coloană ar trebui să fie oferite pentru tabularea încrucișată a tuturor variabilelor implicate.

Variabile-cheie

Defalcări
(72)

Produsul intern brut la prețurile pieței

Valoarea adăugată brută

Cheltuiala pentru consum final al gospodăriilor populației

Formarea brută de capital fix

Remunerarea angajaților

Ocuparea forței de muncă

Variabila B.1*g (73)
;
(74)

Variabila B.1g (73)
;
(74)

Variabila P.31_S.14 (73)
;
(74)

Variabila P.51g (73)
;
(74)

Variabila D.1 (73)
;
(74)

Variabila EMP (73)
;
(74)

Prețuri curente și volume, rate de creștere derivate

Prețuri curente și volume

Prețuri curente și volume

Prețuri curente și volume

Prețuri curente

Persoane și ore lucrate

Industrie

NACE Rev. 2 (76)

(Nu există defalcări)

●

(Nu există defalcări)

●

●

Tipul de active

AN_F6

●

Tabelul 8

Specificație pentru setul de date cu valoare ridicată anual „Conturile naționale – indicatori-cheie privind societățile”

Variabile-cheie

Formarea brută de capital fix a societăților nefinanciare

Excedentul brut de exploatare și venitul mixt brut al societăților nefinanciare

Totalul activelor sectorului financiar

Totalul pasivelor sectorului financiar

Capacitatea netă/necesarul net de finanțare al societăților nefinanciare și financiare

Variabila P.51g_S.11 (77)

Variabila 9B.2g & B3g)_S.11 (77)

Variabila F.A_S.12 (77)

Variabila F.L_S.12 (77)

Variabilele B.9_S.11 (77) și B.9_S.12 (77)

Prețuri curente

Prețuri curente

Prețuri curente, neconsolidate

Prețuri curente, neconsolidate

Sold contabil

Defalcări

(Nu există defalcări pentru acest set de date cu valoare ridicată)

Tabelul 9

Specificație pentru setul de date cu valoare ridicată anual „Conturile naționale – indicatori-cheie privind gospodăriile populației”

Variabile-cheie

Defalcări

Venitul disponibil al gospodăriilor populației – brut și net

Formarea brută de capital fix pentru gospodăriile populației

Economiile gospodăriilor populației, brut

Totalul activelor gospodăriilor populației

Totalul pasivelor gospodăriilor populației

Capacitatea netă/necesarul net de finanțare al gospodăriilor populației

Variabilele B.6g_S.14 (78) (brut) și B.6n_S.14 (78) (net)

Variabila P.51g_S.14 (78)

Variabila B.8g_S.14 (78)

Variabila F.A_S.14 (78)

Variabila F.L_S14 (78)

Variabila B.9_S.14 (78)

Prețuri curente, derivate pe locuitor și în termeni reali pe locuitor

Prețuri curente

Prețuri curente

Prețuri curente, neconsolidate

Prețuri curente, neconsolidate

Sold contabil. Prețuri curente.

Venit brut disponibil

Venit net disponibil

Regiune

NUTS 2

(Nu există defalcări)

●

(Nu există defalcări)

Tabelul 10

Specificație pentru setul de date cu valoare ridicată anual „Cheltuielile și veniturile administrației publice”

Variabile-cheie

Defalcări

Totalul veniturilor administrațiilor publice

Cheltuieli totale

Capacitatea netă/necesarul net de finanțare al administrației publice (B.9)

Definite la punctul 8.100 și în capitolul 20 din anexa A la Regulamentul (UE) nr. 549/2013 prin trimitere la o listă de categorii

Definite la punctul 8.100 și în capitolul 20 din anexa A la Regulamentul (UE) nr. 549/2013 prin trimitere la o listă de categorii

Sold contabil al veniturilor și cheltuielilor administrației publice

Dimensiune

Categorii
(79)

Categorie de venituri

—

Producția de piață

—

Producția pentru consumul final propriu

—

Plăți pentru producția non-piață

—

Impozite pe producție și importuri

—

Alte subvenții pentru producție

—

Venituri din proprietate de încasat

—

Impozite curente pe venit, pe patrimoniu etc.

—

Cotizații sociale nete

—

Alte transferuri curente și transferuri de capital

●

(Nu există defalcări pentru această variabilă-cheie)

Categoria de cheltuieli

—

Consumul intermediar

—

Formarea brută de capital

—

Remunerarea angajaților

—

Alte impozite pe producție

—

Subvenții

—

Venituri din proprietate de plătit

—

Impozite curente pe venit, pe patrimoniu etc.

—

Prestații sociale, altele decât transferurile sociale în natură

—

Transferuri sociale în natură – producția de piață cumpărată

—

Alte transferuri curente

—

Ajustări pentru variația drepturilor de pensie

—

Transferuri de capital și achiziții minus cedări de active nefinanciare neproduse

●

Tabelul 11

Specificație pentru setul de date cu valoare ridicată anual „Datoria publică guvernamentală brută consolidată”

Variabilă-cheie

Defalcare

Datoria publică guvernamentală brută

Datoria publică este definită ca datoria brută consolidată totală la valoarea nominală din următoarele categorii de pasive ale administrației publice (astfel cum sunt definite în [Sistemul european de conturi 2010 (SEC 2010)]: numerar și depozite (AF.2), titluri de natura datoriei (AF.3) și credite (AF.4).

Dimensiune

Categorii
(80)

Categoria „pasive ale administrației publice”

—

Numerar și depozite (AF.2)

—

Titluri de natura datoriei (AF.3)

—

Credite (AF.4)

●

Tabelul 12

Specificație pentru setul de date cu valoare ridicată trimestrial „Datoria publică guvernamentală brută consolidată”

Variabilă-cheie

Defalcare

Datoria publică guvernamentală brută

Datoria publică este definită ca datoria brută consolidată totală la valoarea nominală din următoarele categorii de pasive ale administrației publice (astfel cum sunt definite în SEC 2010): numerar și depozite (AF.2), titluri de natura datoriei (AF.3) și credite (AF.4).

Dimensiune

Categorii
(80)

Categoria „pasive ale administrației publice”

—

Numerar și depozite (AF.2)

—

Titluri de natura datoriei (AF.3)

—

Credite (AF.4)

●

Tabelul 13

Specificație pentru setul de date cu valoare ridicată anual „Sărăcie”

Notă: defalcările indicate simultan într-o coloană ar trebui să fie oferite pentru tabularea încrucișată a tuturor variabilelor implicate.

Legendă pentru defalcări: ●= obligatorie, ○ = cerută pentru statele membre care îndeplinesc condițiile stabilite în regulamentul relevant

Variabile-cheie

Defalcări

Rata riscului de sărăcie sau de excluziune socială

Rata riscului de sărăcie

Rata de deprivare materială și socială severă

Rata de deprivare materială și socială

Persoane care trăiesc în gospodării cu o intensitate a muncii foarte scăzută

Procentul persoanelor expuse riscului de sărăcie sau afectate de o deprivare materială severă sau care trăiesc într-o gospodărie cu o intensitate foarte scăzută a muncii

Procentul persoanelor care trăiesc într-o gospodărie al cărei venit disponibil pe adult-echivalent este mai mic de 60% din mediana națională a venitului disponibil pe adult-echivalent

Procentul persoanelor care trăiesc într-o gospodărie care nu își permite achiziționarea a cel puțin 7 din cele 13 articole considerate recomandabile sau chiar necesare pentru a avea un trai adecvat

Procentul persoanelor expuse riscului de sărăcie sau afectate de o deprivare materială severă sau care trăiesc într-o gospodărie cu o intensitate foarte scăzută a muncii

Procentul persoanelor care trăiesc într-o gospodărie în care membrii de vârstă activă au lucrat sub 20% din potențialul lor total în cursul anului precedent

Sex

Bărbați/femei

●

●

●

●

●

Vârstă

0-17 18-64 64+

●

●

●

●

●

Nivel de instruire

ISCED 2011

—

Inferior învățământului primar (nivelul 0)

—

Învățământ primar și învățământ secundar inferior (nivelurile 1 și 2);

—

Învățământ secundar superior și învățământ postsecundar neterțiar (nivelurile 3 și 4);

—

Învățământ terțiar (nivelurile 5-8)

●

●

●

●

●

Cetățenie

Cetățenia statului membru/Cetățenia altui stat membru al UE/Cetățenia unei țări terțe

●

●

●

●

●

Țara de naștere

Cetățenia statului membru/Cetățenia altui stat membru al UE/Cetățenia unei țări terțe

●

●

●

●

●

Activitatea exercitată cel mai frecvent

—

Persoane ocupate

—

Salariați

—

Persoane ocupate, cu excepția salariaților

—

Persoane neocupate

—

Șomeri

—

Pensionari

—

Alte persoane inactive

●

●

●

●

●

Chintilă de venit

1,2,3,4,5

●

●

●

●

●

NUTS 2

○

○

○

○

○

Tabelul 14

Specificație pentru setul de date cu valoare ridicată anual „Rata inegalității”

Notă: defalcările indicate simultan într-o coloană ar trebui să fie oferite pentru tabularea încrucișată a tuturor variabilelor implicate.

Legendă pentru defalcări: ●= obligatorie, ○ = cerută pentru statele membre care acest lucru este fezabil în conformitate cu regulamentul relevant

Variabile-cheie

Defalcări

Raportul dintre chintila superioară și cea inferioară S80/S20

Coeficientul Gini al venitului disponibil pe adult-echivalent

Raportul dintre totalul veniturilor încasate de cele 20% din populație cu veniturile cele mai mari (chintila superioară) și totalul veniturilor încasate de cele 20% din populație cu veniturile cele mai mici (chintila inferioară)

Această variabilă stabilește în ce măsură distribuția venitului disponibil pe adult-echivalent după transferurile sociale se îndepărtează de o distribuție perfect egală. Acesta este o măsură sintetică a cotei cumulate din venitul pe adult-echivalent reprezentat de procentele cumulate corespunzătoare numărului de persoane. Valoarea coeficientului variază între 0 (egalitate completă) și 100 (inegalitate completă).

Sex

Bărbați / femei

●

Vârstă

Sub 65 / Peste 65

●

(Nu există defalcări pentru această variabilă-cheie)

Regiune

NUTS 2

○

Tabelul 15

Specificație pentru setul de date cu valoare ridicată anual „Ocuparea forței de muncă”

Notă: defalcările indicate simultan într-o coloană ar trebui să fie oferite pentru tabularea încrucișată a tuturor variabilelor implicate.

Variabile-cheie

Defalcări

Rata de ocupare a persoanelor cu vârste cuprinse între 20 și 64 de ani

Procentul muncii cu fracțiune de normă în rândul persoanelor cu vârste cuprinse între 20 și 64 de ani

Sex

Bărbați/femei

●

●

●

●

●

Vârstă

20-24 ani, 25-29 ani, 30-34 ani,..., 55-64 ani

●

●

●

20-24 ani, 25-54 ani, 55-64 ani

●

●

Nivel de instruire

ISCED 2011

—

Inferior învățământului primar (nivelul 0)

—

Învățământ primar și învățământ secundar inferior (nivelurile 1 și 2);

—

Învățământ secundar superior și învățământ postsecundar neterțiar (nivelurile 3 și 4);

—

Învățământ terțiar (nivelurile 5-8)

●

●

●

●

●

Regiune

NUTS 2

●

●

●

Tabelul 16

Specificație pentru setul de date cu valoare ridicată trimestrial „Ocuparea forței de muncă”

Notă: defalcările indicate simultan într-o coloană ar trebui să fie oferite pentru tabularea încrucișată a tuturor variabilelor implicate.

Variabile-cheie

Defalcări

Rata de ocupare a persoanelor cu vârste cuprinse între 20 și 64 de ani

Sex

Bărbați/femei

●

●

Vârstă

20-24 ani, 25-29 ani, 30-34 ani,..., 55-64 ani

●

●

Nivel de instruire

ISCED 2011

—

Inferior învățământului primar (nivelul 0)

—

Învățământ primar și învățământ secundar inferior (nivelurile 1 și 2);

—

Învățământ secundar superior și învățământ postsecundar neterțiar (nivelurile 3 și 4);

—

Învățământ terțiar (nivelurile 5-8)

●

●

Tabelul 17

Specificație pentru setul de date cu valoare ridicată anual „Șomaj”

Notă: defalcările indicate simultan într-o coloană ar trebui să fie oferite pentru tabularea încrucișată a tuturor variabilelor implicate.

Variabile-cheie

Defalcări

Rata șomajului persoanelor cu vârste cuprinse între 15 și 74 de ani

Rata șomajului de lungă durată în rândul persoanelor cu vârste cuprinse între 15 și 74 de ani

Sex

Bărbați/femei

●

●

●

●

●

Vârstă

15-24 ani, 25-54 ani, 55-74 ani

●

●

●

●

●

Nivel de instruire

ISCED 2011

—

Inferior învățământului primar (nivelul 0)

—

Învățământ primar și învățământ secundar inferior (nivelurile 1 și 2)

—

Învățământ secundar superior și învățământ postsecundar neterțiar (nivelurile 3 și 4)

—

Învățământ terțiar (nivelurile 5-8)

●

●

●

●

●

Regiune

NUTS 2

●

●

●

Specificație pentru setul de date cu valoare ridicată trimestrial „Șomaj”

Notă: defalcările indicate simultan într-o coloană ar trebui să fie oferite pentru tabularea încrucișată a tuturor variabilelor implicate.

Variabile-cheie

Defalcări

Rata șomajului persoanelor cu vârste cuprinse între 15 și 74 de ani

Rata șomajului de lungă durată în rândul persoanelor cu vârste cuprinse între 15 și 74 de ani

Sex

Bărbați/femei

●

●

●

●

Vârstă

15-24 ani, 25-54 ani, 55-74 ani

●

●

●

●

Nivel de instruire
(81)

ISCED 2011

—

Inferior învățământului primar (nivelul 0)

—

Învățământ primar și învățământ secundar inferior (nivelurile 1 și 2)

—

Învățământ secundar superior și învățământ postsecundar neterțiar (nivelurile 3 și 4)

—

Învățământ terțiar (nivelurile 5-8)

●

●

●

●

Tabelul 18

Specificație pentru setul de date cu valoare ridicată anual „Forța de muncă potențială”

Notă: defalcările indicate simultan într-o coloană ar trebui să fie oferite pentru tabularea încrucișată a tuturor variabilelor implicate.

Variabile-cheie

Defalcări

Procentul persoanelor cu vârste cuprinse între 15 și 74 de ani aflate în căutarea unui loc de muncă, dar care nu sunt disponibile imediat

Procentul persoanelor cu vârste cuprinse între 15 și 74 de ani care sunt disponibile pentru încadrarea în muncă, dar care nu sunt în căutarea unui loc de muncă

Sex

Bărbați/femei

●

●

Vârstă

15-24 ani, 25-54 ani, 55-74 ani

●

●

4.2. Modalități de publicare și reutilizare

a)

Seturile de date se pun la dispoziție pentru reutilizare:

—

la frecvența prevăzută de legislația corespunzătoare menționată la punctul 4.1. (de exemplu, lunar, trimestrial, anual);

—

în condițiile prevăzute de licența Creative Commons BY 4.0 sau de orice altă licență deschisă echivalentă sau mai puțin restrictivă;

—

în formatele CSV, XML (SDMX), JSON sau într-un format deschis și prelucrabil automat, cu documentație publică, recunoscut la nivelul Uniunii sau la nivel internațional;

—

prin intermediul interfețelor API și sub formă de descărcare în masă;

b)

Metadatele care descriu setul de date sunt disponibile sub forma unui fișier structurat și bine conceput care conține cel puțin o descriere a datelor statistice, a conceptelor statistice, a metodologiilor și informații privind calitatea datelor.

c)

Seturile de date trebuie să fie descrise într-o documentație completă și accesibilă publicului online, care să descrie cel puțin structura și semantica datelor.

d)

Seturile de date utilizează vocabulare și taxonomii controlate care sunt recunoscute la nivelul Uniunii sau la nivel internațional și au o documentație accesibilă publicului, dacă sunt disponibile.

5. DOMENIUL „SOCIETĂȚI ȘI STRUCTURA DE PROPRIETATE A ACESTORA”

5.1. Seturile de date incluse în domeniul de aplicare

Categoria tematică „Societăți și structura de proprietate a acestora” cuprinde seturi de date care conțin informații de bază privind societatea, precum și documente și conturi la nivelul fiecărei societăți și cu atributele-cheie enumerate în tabelul de mai jos.

Seturi de date

Informații de bază privind societatea: atribute-cheie

Documentele și conturile societății

Descrierile seturilor de date și ale atributelor-cheie ale acestora se interpretează în conformitate cu articolele 4, 5, 9-19a, 24, 28-29a, 31, 35, 36, 39, 40, 43 și 48c din Directiva 2013/34/UE a Parlamentului European și a Consiliului (82) și cu articolele 4-6 din Directiva 2004/109/CE a Parlamentului European și a Consiliului (83).

—

Denumirea societății (versiunea completă; denumiri alternative, dacă este cazul);

—

Statutul societății [de exemplu, atunci când este închisă, radiată din registru, lichidată, dizolvată (precum și data acestor evenimente), activă sau inactivă din punct de vedere economic în conformitate cu definițiile din legislația națională];

—

Data înregistrării;

—

Adresa sediului social;

—

Forma juridică;

—

Numărul de ordine în registrul comerțului;

—

Statul membru în care este înregistrată societatea comercială;

—

Activitatea/activitățile care face/fac obiectul societății, de exemplu codul NACE.

Documentele contabile, care includ:

—

situațiile financiare (inclusiv lista participațiilor, filialele și entitățile asociate, adresa sediului social și ponderea deținută în totalul capitalului), rapoartele de audit.

—

declarații nefinanciare, rapoarte de gestiune și alte declarații sau rapoarte.

—

Rapoarte financiare anuale.

5.2. Modalități de publicare și reutilizare

a)

Seturile de date se pun la dispoziție pentru reutilizare

—

fără întârzieri nejustificate după ultima actualizare;

—

în condițiile prevăzute de licența Creative Commons BY 4.0 sau de orice altă licență deschisă echivalentă sau mai puțin restrictivă, cu condiții suplimentare privind reutilizarea datelor cu caracter personal, după caz;

—

într-un format deschis și prelucrabil automat recunoscut la nivelul Uniunii sau la nivel internațional [XHTML pentru documentele care intră în domeniul de aplicare al Regulamentului delegat (UE) 2018/815 al Comisiei (84); alte formate, dacă și în cazurile în care acest lucru este prevăzut de dreptul aplicabil al Uniunii], cu metadate complete [în ceea ce privește documentele care intră în domeniul de aplicare al Regulamentului delegat (UE) 2016/1437 al Comisiei (85), metadatele specificate în regulamentul respectiv, după caz; pentru alte documente, metadatele prevăzute de legislația UE aplicabilă, dacă este cazul]; prelucrabilitatea automată nu este impusă datelor care sunt păstrate în formate care nu pot fi prelucrabile automat (de exemplu, documente și conturi scanate ale societății) sau câmpurilor de date nestructurate/neprelucrabile automat care fac parte din documente prelucrabile automat;

—

prin intermediul interfețelor API și sub formă de descărcare în masă;

—

la nivelul fiecărei societăți.

b)

Seturile de date trebuie să fie descrise într-o documentație completă și accesibilă publicului online, care să descrie cel puțin structura și semantica datelor.

c)

Seturile de date trebuie să utilizeze vocabulare și taxonomii controlate care sunt recunoscute la nivelul Uniunii sau la nivel internațional și au o documentație accesibilă publicului, dacă sunt disponibile, cum ar fi, de exemplu, Core Business Vocabulary (86).

6. CAPITOLUL „MOBILITATE”

6.1. Seturile de date incluse în domeniul de aplicare

Categoria tematică „mobilitate” include seturi de date care intră în domeniul de aplicare al temei de date INSPIRE „Rețele de transport”, prevăzută în anexa I la Directiva 2007/2/CE, la toate nivelurile de generalizare disponibile până la scara de 1:5 000 care cuprind întregul teritoriu al statului membru atunci când sunt combinate. În cazul în care seturile de date nu sunt disponibile la scara de 1:5 000, dar există la o rezoluție (rezoluții) spațială (spațiale) superioară (superioare) (87), acestea trebuie să fie furnizate la rezoluția spațială disponibilă. Seturile de date includ ca atribute-cheie codul național de identificare, poziția geografică, precum și legăturile cu rețelele transfrontaliere, dacă este cazul.

TEME DE DATE INSPIRE (în conformitate cu definițiile din anexa I la Directiva 2007/2/CE)

Rețele de transport

În cazul statelor membre cărora li se aplică Directiva 2005/44/CE a Parlamentului European și a Consiliului (88), această categorie include și seturile de date din tabelul de mai jos; prin seturi de date se înțeleg seturile de date descrise în Directiva 2005/44/CE.

Seturi de date privind căile navigabile interioare

Tipul de date

—

Caracteristicile șenalului navigabil

—

Obstrucții de lungă durată în șenalul navigabil și fiabilitate

—

Ratele taxelor de utilizare a infrastructurii căilor navigabile

—

Alte limitări fizice ale șenalelor navigabile

—

Ore normale de exploatare a ecluzelor și podurilor

—

Amplasarea și caracteristicile porturilor și ale locurilor de transbordare

—

Lista dispozitivelor de asistență în navigație și a indicatoarelor de circulație

—

Regulamente și recomandări de navigație

Date statice

—

Batimetrie pentru canalul de navigație

—

Obstacole temporare pe șenalul navigabil

—

Nivele actuale și viitoare ale apei la indicatoarele hidrometrice

—

Starea fluviilor, canalelor, ecluzelor și podurilor

—

Restricții cauzate de inundații și gheață

—

Modificări pe termen scurt ale orelor de exploatare a ecluzelor și podurilor

—

Modificări pe termen scurt ale asistenței pentru navigație

Date dinamice

—

Axa căii navigabile, cu indicarea kilometrilor

—

Linkuri către fișierele xml externe cu orele de exploatare a structurilor restrictive

—

Amplasarea porturilor și a locurilor de transbordare

—

Date de referință privind indicatoarele hidrometrice relevante pentru navigație

—

Malul căii navigabile la nivel mediu al apelor

—

Construcție pe țărm

—

Contururile ecluzelor și ale barajelor

—

Limitele pasei de navigație/șenalului navigabil

—

Puncte ale pasei de navigație/șenalului navigabil care prezintă pericole izolate situate sub nivelul apei și deasupra acestuia

—

Dispozitive oficiale de asistență în navigație (de ex., geamanduri, balize, semnale luminoase, panouri de semnalizare)

Hărți electronice și pentru navigația interioară (ENC pentru apele interioare în conformitate cu standardul ECDIS pentru navigația interioară)

6.2. Modalități de publicare și reutilizare a seturilor de date privind transporturile:

a)

Seturile de date privind rețelele de transport se pun la dispoziție pentru reutilizare

—

imediat după ultima actualizare;

—

în condițiile prevăzute de licența Creative Commons BY 4.0 sau de orice altă licență deschisă echivalentă sau mai puțin restrictivă;

—

într-un format deschis și prelucrabil automat recunoscut la nivelul Uniunii sau la nivel internațional;

—

prin intermediul interfețelor API (89) și sub formă de descărcare în masă;

—

în versiunea lor cel mai recent actualizată.

b)

Metadatele care descriu seturile de date privind rețelele de transport trebuie să conțină cel puțin elementele de metadate definite în Regulamentul (CE) nr. 1205/2008.

c)

Seturile de date trebuie să fie descrise într-o documentație completă și accesibilă publicului online, care să descrie cel puțin structura și semantica datelor.

d)

Seturile de date utilizează vocabulare și taxonomii controlate care sunt recunoscute la nivelul Uniunii sau la nivel internațional și au o documentație accesibilă publicului, dacă sunt disponibile.

6.3. Modalități de publicare și reutilizare a seturilor de date privind căile navigabile interioare

a)

Seturile de date privind căile navigabile interioare se pun la dispoziție pentru reutilizare

—

în condițiile prevăzute de licența Creative Commons BY 4.0 sau de orice altă licență deschisă echivalentă sau mai puțin restrictivă;

—

în formatul definit în Directiva 2005/44/CE;

—

prin intermediul interfețelor API și sub formă de descărcare în masă;

—

inclusiv atributul codului de localizare „Standardul internațional privind raportarea navelor” („ISRS”);

—

în conformitate cu frecvența de actualizare și disponibilitatea în timp util a actualizărilor specificate în tabelul de mai jos;

—

cu granularitatea specificată în tabelul de mai jos.

b)

Metadatele care descriu seturile de date privind căile navigabile interioare trebuie să fie complete și disponibile pe internet într-un format deschis și prelucrabil automat recunoscut la nivelul Uniunii sau la nivel internațional.

c)

Documentația seturilor de date privind căile navigabile interioare trebuie să fie conformă cu Directiva 2005/44/CE și cu măsurile și standardele de punere în aplicare bazate pe Directiva 2005/44/CE.

Seturi de date

Static

Dinamic/Urgent

Hărți electronice de navigație

Frecvența și disponibilitatea în timp util a actualizărilor

Dacă este necesar

Zilnic în timp (aproape) real

La fiecare 3 luni, în cazul în care se aduc modificări setului de date

Granularitate

Nivelul fiecărui kilometru de cale navigabilă individuală sau al fiecărei mile marine; nivelul hectometrului căii navigabile, dacă este cazul

Rețeaua națională de căi navigabile și nodurile transfrontaliere

(1) Directiva 2007/2/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 14 martie 2007 de instituire a unei infrastructuri pentru informații spațiale în Comunitatea Europeană (Inspire) (JO L 108, 25.4.2007, p. 1).

(2) Regulamentul (UE) 2021/2116 al Parlamentului European și al Consiliului din 2 decembrie 2021 privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea politicii agricole comune și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1306/2013 (JO L 435, 6.12.2021, p. 187).

(3) Regulamentul (UE) 2021/2115 al Parlamentului European și al Consiliului din 2 decembrie 2021 de stabilire a normelor privind sprijinul pentru planurile strategice care urmează a fi elaborate de statele membre în cadrul politicii agricole comune (planurile strategice PAC) și finanțate de Fondul european de garantare agricolă (FEGA) și de Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 1305/2013 și (UE) nr. 1307/2013 (JO L 435, 6.12.2021, p. 1).

(4) Regulamentul delegat (UE) 2022/1172 al Comisiei din 4 mai 2022 de completare a Regulamentului (UE) 2021/2116 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește sistemul integrat de administrare și control din cadrul politicii agricole comune și aplicarea și calcularea sancțiunilor administrative aferente condiționalității și Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/1173 al Comisiei din 31 mai 2022 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) 2021/2116 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește sistemul integrat de administrare și control din cadrul politicii agricole comune.

(5) Rezoluția spațială astfel cum este definită în secțiunea 6.2 din partea B a anexei la Regulamentul (CE) nr. 1205/2008 al Comisiei din 3 decembrie 2008 de punere în aplicare a Directivei 2007/2/CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește metadatele (JO L 326, 4.12.2008, p. 12).

(6) În prezenta anexă, geometria se referă la cel puțin două dimensiuni.

(7) Unitățile funciare de bază sunt puse la dispoziție de statele membre în care limitele cadastrale unice sunt redactate exclusiv pentru unitățile funciare de bază, și nu pentru parcele.

(8) Suprafață agricolă astfel cum este menționată la articolul 4 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013.

(9) Precizând dacă parcela este gestionată în conformitate cu practicile ecologice.

(10) Denumit „nivelul care se aplică zonelor de interes ecologic (ZIE)” în sistemul de identificare a parcelelor agricole (LPIS) [articolul 70 din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013].

(11) Cum ar fi serviciile de descărcare prin acces direct bazate pe Directiva 2007/2/CE.

(12) Regulamentul (CE) nr. 1205/2008 al Comisiei din 3 decembrie 2008 de punere în aplicare a Directivei 2007/2/CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește metadatele (JO L 326, 4.12.2008, p. 12).

(13) Rezoluția spațială astfel cum este definită în secțiunea 6.2 din partea B a anexei la Regulamentul (CE) nr. 1205/2008 al Comisiei din 3 decembrie 2008 de punere în aplicare a Directivei 2007/2/CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește metadatele (JO L 326, 4.12.2008, p. 12).

(14) Directiva 2003/4/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 28 ianuarie 2003 privind accesul publicului la informațiile despre mediu și de abrogare a Directivei 90/313/CEE a Consiliului (JO L 41, 14.2.2003, p. 26).

(15) Directiva 2008/50/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 mai 2008 privind calitatea aerului înconjurător și un aer mai curat pentru Europa (JO L 152, 11.6.2008, p. 1).

(16) Directiva 2004/107/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 decembrie 2004 privind arsenicul, cadmiul, mercurul, nichelul și hidrocarburile aromatice policiclice în aerul înconjurător (JO L 23, 26.1.2005, p. 3).

(17) Regulamentul (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2018 privind guvernanța uniunii energetice și a acțiunilor climatice, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 663/2009 și (CE) nr. 715/2009 ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 94/22/CE, 98/70/CE, 2009/31/CE, 2009/73/CE, 2010/31/UE, 2012/27/UE și 2013/30/UE ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 2009/119/CE și (UE) 2015/652 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 328, 21.12.2018, p. 1).

(18) Regulamentul (CE) 1005/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 septembrie 2009 privind substanțele care diminuează stratul de ozon (JO L 286, 31.10.2009, p. 1).

(19) Directiva 2012/18/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 4 iulie 2012 privind controlul pericolelor de accidente majore care implică substanțe periculoase, de modificare și ulterior de abrogare a Directivei 96/82/CE a Consiliului (JO L 197, 24.7.2012, p. 1).

(20) Directiva 91/676/CEE a Consiliului din 12 decembrie 1991 privind protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole (JO L 375, 31.12.1991, p. 1).

(21) Regulamentul (CE) nr. 166/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 ianuarie 2006 de instituire a unui registru european al emisiilor și transferului de poluanți și de modificare a Directivelor 91/689/CEE și 96/61/CE ale Consiliului (JO L 33, 4.2.2006, p. 1).

(22) Regulamentul (UE) 2017/852 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 mai 2017 privind mercurul și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1102/2008 (JO L 137, 24.5.2017, p. 1).

(23) Directiva (UE) 2016/2284 a Parlamentului European și a Consiliului din 14 decembrie 2016 privind reducerea emisiilor naționale de anumiți poluanți atmosferici, de modificare a Directivei 2003/35/CE și de abrogare a Directivei 2001/81/CE (JO L 344, 17.12.2016, p. 1).

(24) Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice (JO L 20, 26.1.2010, p. 7).

(25) Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică (JO L 206, 22.7.1992, p. 7).

(26) Regulamentul (UE) nr. 1143/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 octombrie 2014 privind prevenirea și gestionarea introducerii și răspândirii speciilor alogene invazive (JO L 317, 4.11.2014, p. 35).

(27) Directiva 2002/49/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 iunie 2002 privind evaluarea și gestiunea zgomotului ambiental (JO L 189, 18.7.2002, p. 12).

(28) Directiva 1999/31/CE a Consiliului din 26 aprilie 1999 privind depozitele de deșeuri (JO L 182, 16.7.1999, p. 1).

(29) Directiva 2006/21/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 martie 2006 privind gestionarea deșeurilor din industriile extractive și de modificare a Directivei 2004/35/CE (JO L 102, 11.4.2006, p. 15).

(30) Directiva 86/278/CEE a Consiliului din 12 iunie 1986 privind protecția mediului, în special a solului, atunci când se utilizează nămoluri de epurare în agricultură (JO L 181, 4.7.1986, p. 6).

(31) Directiva 91/271/CEE a Consiliului din 21 mai 1991 privind tratarea apelor urbane reziduale (JO L 135, 30.5.1991, p. 40).

(32) Regulamentul (UE) 2019/1021 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2019 privind poluanții organici persistenți (JO L 169, 25.6.2019, p. 45).

(33) Recomandarea Comisiei din 22 ianuarie 2014 privind principiile minime pentru explorarea și extracția hidrocarburilor (cum ar fi gazele de șist) prin utilizarea fracturării hidraulice de mare volum (JO L 39, 8.2.2014, p. 72).

(34) Directiva 2006/7/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 februarie 2006 privind gestionarea calității apei pentru scăldat și de abrogare a Directivei 76/160/CEE (JO L 64, 4.3.2006, p. 37).

(35) Directiva 2006/118/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 decembrie 2006 privind protecția apelor subterane împotriva poluării și a deteriorării (JO L 372, 27.12.2006, p. 19).

(36) Directiva 2008/105/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 decembrie 2008 privind standardele de calitate a mediului în domeniul apei, de modificare și de abrogare a Directivelor 82/176/CEE, 83/513/CEE, 84/156/CEE, 84/491/CEE, 86/280/CEE ale Consiliului și de modificare a Directivei 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului (JO L 348, 24.12.2008, p. 84).

(37) Directiva (UE) 2020/2184 a Parlamentului European și a Consiliului din 16 decembrie 2020 privind calitatea apei destinate consumului uman (JO L 435, 23.12.2020, p. 1).

(38) Directiva 2007/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2007 privind evaluarea și gestionarea riscurilor de inundații (JO L 288, 6.11.2007, p. 27).

(39) Directiva 2008/56/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 17 iunie 2008 de instituire a unui cadru de acțiune comunitară în domeniul politicii privind mediul marin (Directiva-cadru „Strategia pentru mediul marin”) (JO L 164, 25.6.2008, p. 19).

(40) Directiva 2004/35/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 aprilie 2004 privind răspunderea pentru mediul înconjurător în legătură cu prevenirea și repararea daunelor aduse mediului (JO L 143, 30.4.2004, p. 56).

(41) Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iunie 2020 privind instituirea unui cadru care să faciliteze investițiile durabile și de modificare a Regulamentului (UE) 2019/2088 (JO L 198, 22.6.2020, p. 13).

(42) Cum ar fi serviciile de descărcare prin acces direct bazate pe Directiva 2007/2/CE.

(43) De exemplu, specificația datelor INSPIRE privind condițiile atmosferice și caracteristicile geografice meteorologice (https://inspire.ec.europa.eu/documents/Data_Specifications/INSPIRE_DataSpecification_AC-MF_v2.0.pdf) prevede abordări și cazuri de utilizare pentru reprezentarea și documentarea seturilor de date meteorologice.

(44) Regulamentul (UE) 2019/2152 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 noiembrie 2019 privind statisticile europene de întreprindere, de abrogare a 10 acte juridice în domeniul statisticilor de întreprindere (JO L 327, 17.12.2019, p. 1).

(45) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/1197 al Comisiei din 30 iulie 2020 de stabilire a specificațiilor tehnice și a modalităților în temeiul Regulamentului (UE) 2019/2152 al Parlamentului European și al Consiliului privind statisticile europene de întreprindere și de abrogare a 10 acte juridice în domeniul statisticilor de întreprindere (JO L 271, 18.8.2020, p. 1).

(46) Regulamentul (UE) nr. 692/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 6 iulie 2011 privind statisticile europene referitoare la turism și de abrogare a Directivei 95/57/CE a Consiliului (JO L 192, 22.7.2011, p. 17).

(47) Regulamentul delegat (UE) 2019/1681 al Comisiei din 1 august 2019 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 692/2011 al Parlamentului European și al Consiliului privind statisticile europene referitoare la turism, în ceea ce privește termenele de transmitere și adaptarea anexelor I și II (JO L 258, 9.10.2019, p. 1).

(48) Regulamentul (UE) 2016/792 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 mai 2016 privind indicii armonizați ai prețurilor de consum și indicele prețului locuințelor, și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 2494/95 al Consiliului (JO L 135, 24.5.2016, p. 11).

(49) Regulamentul (UE) nr. 549/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 mai 2013 privind Sistemul european de conturi naționale și regionale din Uniunea Europeană (JO L 174, 26.6.2013, p. 1).

(50) Regulamentul (CE) nr. 479/2009 al Consiliului din 25 mai 2009 privind aplicarea Protocolului privind procedura aplicabilă deficitelor excesive anexat la Tratatul de instituire a Comunității Europene (versiune codificată) (JO L 145, 10.6.2009, p. 1).

(51) Regulamentul (UE) nr. 691/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 6 iulie 2011 privind conturile economice de mediu europene (JO L 192, 22.7.2011, p. 1).

(52) Regulamentul (CE) nr. 2150/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 noiembrie 2002 referitor la statisticile privind deșeurile (JO L 332, 9.12.2002, p. 1).

(53) Regulamentul (UE) nr. 1260/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 noiembrie 2013 privind statisticile demografice europene (JO L 330, 10.12.2013, p. 39).

(54) Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 205/2014 al Comisiei din 4 martie 2014 de stabilire a condițiilor uniforme de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1260/2013 al Parlamentului European și al Consiliului privind statisticile demografice europene, în ceea ce privește defalcarea datelor, termenele și revizuirile de date (JO L 65, 5.3.2014, p. 10).

(55) Regulamentul (CE) nr. 862/2007 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 iulie 2007 privind statisticile comunitare din domeniul migrației și protecției internaționale și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 311/76 al Consiliului privind elaborarea de statistici cu privire la lucrătorii străini (JO L 199, 31.7.2007, p. 23).

(56) Regulamentul (UE) nr. 351/2010 al Comisiei din 23 aprilie 2010 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 862/2007 al Parlamentului European și al Consiliului privind statisticile comunitare din domeniul migrației și protecției internaționale, în ceea ce privește definițiile categoriilor de grupuri de țări de naștere, ale grupurilor de țări de domiciliu curent anterior, ale grupurilor de țări de domiciliu curent viitor și ale grupurilor de cetățenii (JO L 104, 24.4.2010, p. 37).

(57) Regulamentul (UE) 2020/851 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iunie 2020 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 862/2007 privind statisticile comunitare din domeniul migrației și protecției internaționale (JO L 198, 22.6.2020, p. 1).

(58) Regulamentul (UE) nr. 328/2011 al Comisiei din 5 aprilie 2011 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1338/2008 al Parlamentului European și al Consiliului privind statisticile comunitare referitoare la sănătatea publică, precum și la sănătatea și siguranța la locul de muncă, în ceea ce privește statisticile privind cauzele de deces (JO L 90, 6.4.2011, p. 22).

(59) Regulamentul (UE) nr. 349/2011 al Comisiei din 11 aprilie 2011 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1338/2008 al Parlamentului European și al Consiliului privind statisticile comunitare referitoare la sănătatea publică, precum și la sănătatea și siguranța la locul de muncă în ceea ce privește accidentele de muncă (JO L 97, 12.4.2011, p. 3).

(60) 93/704/CE: Decizia Consiliului din 30 noiembrie 1993 privind crearea unei baze de date comunitare asupra accidentelor rutiere (JO L 329, 30.12.1993, p. 63).

(61) Regulamentul (UE) 2015/359 al Comisiei din 4 martie 2015 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1338/2008 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește statisticile referitoare la cheltuielile și sursele de finanțare în domeniul sănătății (JO L 62, 6.3.2015, p. 6).

(62) Regulamentul (UE) 2019/1700 al Parlamentului European și al Consiliului din 10 octombrie 2019 de stabilire a unui cadru comun pentru statisticile europene referitoare la persoane și gospodării, bazate pe datele la nivel individual colectate din eșantioane, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 808/2004, (CE) nr. 452/2008 și (CE) nr. 1338/2008 ale Parlamentului European și ale Consiliului și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1177/2003 al Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 577/98 al Consiliului (JO L 261 I, 14.10.2019, p. 1).

(63) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/2180 al Comisiei din 16 decembrie 2019 de specificare a modalităților detaliate și a conținutului rapoartelor de calitate în temeiul Regulamentului (UE) 2019/1700 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 330, 20.12.2019, p. 8).

(64) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/2181 al Comisiei din 16 decembrie 2019 de specificare a caracteristicilor tehnice în ceea ce privește elementele comune mai multor seturi de date în temeiul Regulamentului (UE) 2019/1700 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 330, 20.12.2019, p. 16).

(65) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/2242 al Comisiei din 16 decembrie 2019 de specificare a aspectelor tehnice ale seturilor de date, de stabilire a formatelor tehnice și de specificare a modalităților detaliate și a conținutului rapoartelor de calitate privind organizarea unei anchete prin sondaj în domeniul venitului și al condițiilor de viață în temeiul Regulamentului (UE) 2019/1700 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 336, 30.12.2019, p. 133).

(66) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/2240 al Comisiei din 16 decembrie 2019 de specificare a aspectelor tehnice ale setului de date, de stabilire a formatelor tehnice pentru transmiterea informațiilor și de specificare a modalităților detaliate și a conținutului rapoartelor de calitate privind organizarea unei anchete prin sondaj în domeniul forței de muncă în conformitate cu Regulamentul (UE) 2019/1700 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 336, 30.12.2019, p. 59).

(67) Se cer statistici univariate și multivariate numai pentru combinațiile care au o mărime a eșantionului suficient de mare pentru a permite prezentarea unor estimări precise.

(68) A se vedea anexa II la Regulamentul (UE) nr. 692/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 6 iulie 2011 privind statisticile europene referitoare la turism și Regulamentul delegat (UE) 2019/1681 al Comisiei din 1 august 2019 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 692/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 6 iulie 2011 privind statisticile europene referitoare la turism, în ceea ce privește termenele de transmitere și adaptarea anexelor I și II.

(69)
Modalitățile de rezervare sunt un modul trienal – această defalcare este necesară numai odată la trei ani (nu anual).

(70) Se cer statistici specifice orașelor numai pentru anumite orașe.

(71) Clasificarea Internațională Standard a Educației.

(72) Defalcări obligatorii în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 549/2013.

(73) Concept, nivel de detaliere, frecvență, actualitate și serii cronologice astfel cum sunt definite în Regulamentul (UE) nr. 549/2013.

(74) Frecvență și ajustare pentru sezonalitate astfel cum sunt prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 549/2013.

(75) Pentru B.1*g nu se cer defalcări regionale pentru volum sau ratele de creștere derivate.

(76) NACE A*10.

(77) Concept, nivel de detaliere, frecvență, actualitate și serii cronologice astfel cum sunt definite în Regulamentul (UE) nr. 549/2013.

(78) Concept, nivel de detaliere, frecvență, actualitate și serii cronologice astfel cum sunt definite în Regulamentul (UE) nr. 549/2013.

(79) Astfel cum sunt definite la punctul 8.100 și în capitolul 20 din anexa A la Regulamentul (UE) nr. 549/2013.

(80) În conformitate cu definițiile din Regulamentul (UE) 549/2013.

(81) În conformitate cu ISCED 2011.

(82) Directiva 2013/34/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 privind situațiile financiare anuale, situațiile financiare consolidate și rapoartele conexe ale anumitor tipuri de întreprinderi, de modificare a Directivei 2006/43/CE a Parlamentului European și a Consiliului și de abrogare a Directivelor 78/660/CEE și 83/349/CEE ale Consiliului (JO L 182, 29.6.2013, p. 19).

(83) Directiva 2004/109/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 decembrie 2004 privind armonizarea obligațiilor de transparență în ceea ce privește informația referitoare la emitenții ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzacționare pe o piață reglementată și de modificare a Directivei 2001/34/CE (JO L 390, 31.12.2004, p. 38).

(84) Regulamentul delegat (UE) 2018/815 al Comisiei din 17 decembrie 2018 de completare a Directivei 2004/109/CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește standardele tehnice de reglementare privind specificarea unui format de raportare electronic unic (JO L 143, 29.5.2019, p. 1).

(85) Regulamentul delegat (UE) 2016/1437 al Comisiei din 19 mai 2016 de completare a Directivei 2004/109/CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește standardele tehnice de reglementare privind accesul la nivelul Uniunii la informații reglementate (JO L 234, 31.8.2016, p. 1).

(86) https://joinup.ec.europa.eu/collection/registered-organization-vocabulary/solution/core-business-vocabulary/release/200

(87) Rezoluția spațială astfel cum este definită în secțiunea 6.2 din partea B a anexei la Regulamentul (CE) nr. 1205/2008 al Comisiei din 3 decembrie 2008 de punere în aplicare a Directivei 2007/2/CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește metadatele (JO L 326, 4.12.2008, p. 12).

(88) Directiva 2005/44/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 septembrie 2005 privind serviciile de informații fluviale (RIS) armonizate pe căile navigabile interioare de pe teritoriul Comunității (JO L 255, 30.9.2005, p. 152).

(89) Cum ar fi serviciile de descărcare prin acces direct bazate pe Directiva 2007/2/CE.

Textul actului pentru consultare

Regulamentul (UE) 2022/868 privind guvernanța datelor

Sursă

CELEX 32022R0868; JO L 152/03.06.2022

Versiunea textului

Data aplicării consemnată în evidența sursei: 24 septembrie 2023.

Data verificării

5 septembrie 2026

FUNDAȚIA FREIES EUROPA WELTANSCHAUUNG — COPIE LOCALĂ ÎN FORMAT TEXT PENTRU CONSULTARE

Regulamentul (UE) 2022/868 privind guvernanța datelor

Statut: Act al Uniunii Europene; verifică EUR-Lex pentru versiunea și aplicabilitatea la zi.
Identificator oficial: CELEX 32022R0868; JO L 152/03.06.2022
Versiune și limită: Act direct aplicabil; nu transformă datele protejate în date deschise.
Sursa oficială: https://eur-lex.europa.eu/eli/reg/2022/868/oj
Data controlului: 5 septembrie 2026
Această copie facilitează lectura. Pentru forma la zi și efecte juridice, verifică sursa oficială.

TEXT EXTRAS DIN SURSA OFICIALĂ

3.6.2022

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 152/1

REGULAMENTUL (UE) 2022/868 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

din 30 mai 2022

privind guvernanța datelor la nivel european și de modificare a Regulamentului (UE) 2018/1724 (Regulamentul privind guvernanța datelor)

(Text cu relevanță pentru SEE)

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 114,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European (1),

după consultarea Comitetului Regiunilor,

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară (2),

întrucât:

(1)

Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) prevede instituirea unei piețe interne și a unui sistem care să garanteze că nu se produce denaturarea concurenței pe piața internă. Stabilirea unor norme și practici comune în statele membre cu privire la dezvoltarea unui cadru pentru guvernanța datelor ar trebui să contribuie la realizarea acestor obiective, respectând totodată pe deplin drepturile fundamentale. Acest lucru ar trebui să garanteze și întărirea autonomiei strategice deschise a Uniunii, încurajând în același timp libera circulație internațională a datelor.

(2)

În ultimul deceniu, tehnologiile digitale au transformat economia și societatea, având un impact asupra ansamblului sectoarelor de activitate și a vieții de zi cu zi. Datele se află în centrul transformării respective: inovarea bazată pe date va aduce beneficii enorme atât pentru cetățenii Uniunii, cât și pentru economie, de exemplu prin îmbunătățirea și personalizarea medicinii, prin oferirea unei noi mobilități și prin contribuția sa la Comunicarea Comisiei din 11 decembrie 2019 privind Pactul verde european. Pentru ca economia bazată pe prelucrarea de date să-i includă pe toți cetățenii Uniunii, trebuie să se acorde o atenție deosebită reducerii decalajului digital, stimulării participării femeilor la economia bazată pe date și promovării expertizei europene de vârf în sectorul tehnologiei. Economia bazată pe date trebuie să fie construită într-un mod care să permită întreprinderilor, în special microîntreprinderilor și întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri), astfel cum sunt definite în anexa la Recomandarea 2003/361/CE a Comisiei (3), și întreprinderilor nou-înființate (start-ups) să prospere, asigurând neutralitatea accesului la date și portabilitatea și interoperabilitatea datelor și evitând efectele de blocare. În comunicarea sa din 19 februarie 2020 intitulată „O strategie europeană privind datele” (denumită în continuare „strategia europeană privind datele”), Comisia a descris viziunea unui spațiu european comun al datelor, însemnând o piață internă a datelor în care acestea ar putea fi utilizate indiferent de locul fizic de stocare în Uniune, în conformitate cu dreptul aplicabil, care ar putea fi esențial, printre altele pentru dezvoltarea rapidă a tehnologiilor de inteligență artificială.

De asemenea, Comisia solicitat să se asigure fluxul liber și sigur al datelor cu țările terțe, sub rezerva excepțiilor și a restricțiilor privind siguranța publică, ordinea publică și alte obiective legitime de politică publică ale Uniunii, în conformitate cu obligațiile internaționale, inclusiv cele privind drepturile fundamentale. Pentru a transpune această viziune în realitate, Comisia a propus să se stabilească spații europene comune ale datelor specifice domeniilor pentru partajarea de date și punerea în comun a datelor. După cum s-a propus în strategia europeană privind datele, astfel de spații europene comune ale datelor ar putea acoperi domenii precum sănătatea, mobilitatea, producția, serviciile financiare, energia sau agricultura, ori o combinație de astfel de domenii, de exemplu energia și clima, precum și domenii tematice, cum ar fi Pactul verde european, administrația publică sau competențele. Spațiile europene comune ale datelor ar trebui să facă datele ușor de găsit, accesibile, interoperabile și reutilizabile („principiile datelor FAIR”), asigurând totodată un nivel ridicat de securitate cibernetică. Atunci când în economia bazată pe date există condiții de concurență echitabile, întreprinderile se întrec în calitatea serviciilor și nu în cantitatea de date pe care le controlează. Pentru a concepe, a crea și a menține condiții de concurență echitabile în economia bazată pe date, este nevoie de o guvernanță temeinică, în care este necesar să participe și să fie reprezentate toate părțile interesate de un spațiu european comun al datelor.

(3)

Este necesar să se îmbunătățească condițiile pentru partajarea de date în cadrul pieței interne, prin crearea unui cadru armonizat pentru schimburile de date și prin stabilirea anumitor cerințe de bază pentru guvernanța datelor, acordând o atenție deosebită facilitării cooperării dintre statele membre. Prezentul regulament ar trebui să urmărească dezvoltarea în continuare a pieței interne digitale fără frontiere și a unei societăți și economii bazate pe date care să fie centrate pe factorul uman, de încredere și sigure. Dreptul sectorial al Uniunii poate dezvolta, adapta și propune elemente noi și complementare, în funcție de particularitățile sectorului, cum ar fi dreptul Uniunii avut în vedere cu privire la spațiul european al datelor medicale și la accesul la datele privind vehiculele. În plus, anumite sectoare ale economiei sunt deja reglementate de dreptul sectorial al Uniunii care include norme referitoare la partajarea transfrontalieră sau la nivelul Uniunii de date sau accesul la acestea, de exemplu Directiva 2011/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului (4) în contextul spațiului european al datelor medicale, și actele legislative relevante în domeniul transporturilor, cum ar fi Regulamentele (UE) 2019/1239 (5) și (UE) 2020/1056 (6) și Directiva 2010/40/UE (7) ale Parlamentului European și ale Consiliului în contextul spațiului european al datelor privind mobilitatea.

Prin urmare, prezentul regulament nu ar trebui să aducă atingere Regulamentelor (CE) nr. 223/2009 (8), (UE) 2018/858 (9) și (UE) 2018/1807 (10), nici Directivelor 2000/31/CE (11), 2001/29/CE (12), 2004/48/CE (13), 2007/2/CE (14), 2010/40/UE, (UE) 2015/849 (15), (UE) 2016/943 (16), (UE) 2017/1132 (17), (UE) 2019/790 (18) și (UE) 2019/1024 (19) ale Parlamentului European și ale Consiliului, nici oricărui alt act din dreptul sectorial specific al Uniunii care reglementează accesul la date și reutilizarea acestora. Prezentul regulament nu ar trebui să aducă atingere dreptului Uniunii sau dreptului intern privind accesul la date și utilizarea acestora în scopul prevenirii, investigării, detectării sau urmăririi penale a infracțiunilor sau al executării pedepselor, nici cooperării internaționale în respectivul context.

Prezentul regulament nu ar trebui să aducă atingere competențelor statelor membre în ceea ce privește activitățile acestora legate de siguranța publică, apărare și securitatea națională. Reutilizarea datelor protejate din astfel de motive și deținute de organismele din sectorul public, inclusiv a datelor din procedurile de achiziție care intră în domeniul de aplicare al Directivei 2009/81/CE a Parlamentului European și a Consiliului (20), nu ar trebui să fie reglementată de prezentul regulament. Ar trebui instituit un regim orizontal pentru reutilizarea anumitor categorii de date protejate deținute de organismele din sectorul public, pentru furnizarea de servicii de intermediere de date și de servicii bazate pe altruismul în materie de date în Uniune. Caracteristicile specifice ale diferitelor sectoare ar putea necesita proiectarea unor sisteme bazate pe date sectoriale, pe baza cerințelor prezentului regulament. Furnizorii de servicii de intermediere de date care îndeplinesc cerințele prevăzute în prezentul regulament ar trebui să poată utiliza eticheta de „furnizor de servicii de intermediere de date recunoscut în Uniune”. Persoanele juridice care urmăresc să sprijine obiective de interes general prin punerea la dispoziție a unor date relevante bazate pe altruismul în materie de date la scară largă și care îndeplinesc cerințele prevăzute în prezentul regulament ar trebui să se poată înregistra ca „organizații recunoscute în Uniune de promovare a altruismului în materie de date” și să poată utiliza această etichetă. În cazul în care dreptul sectorial al Uniunii sau dreptul intern impune organismelor din sectorul public, unor astfel de furnizori de servicii de intermediere de date sau unor astfel de persoane juridice (organizații recunoscute de promovare a altruismului în materie de date) să respecte cerințe tehnice, administrative sau organizatorice suplimentare specifice, inclusiv printr-un regim de autorizare sau de certificare, ar trebui să se aplice și dispozițiile respective din dreptul sectorial al Uniunii sau din dreptul intern în cauză.

(4)

Prezentul regulament nu ar trebui să aducă atingere Regulamentelor (UE) 2016/679 (21) și (UE) 2018/1725 (22) ale Parlamentului European și ale Consiliului și Directivelor 2002/58/CE (23) și (UE) 2016/680 (24) ale Parlamentului European și ale Consiliului și nici dispozițiilor corespunzătoare de drept intern, inclusiv în cazul în care datele cu caracter personal și datele fără caracter personal dintr-un set de date sunt legate în mod indisolubil. În special, prezentul regulament nu ar trebui interpretat ca stabilind un nou temei juridic pentru prelucrarea datelor cu caracter personal pentru vreuna dintre activitățile reglementate sau ca modificând cerințele privind informațiile prevăzute în Regulamentul (UE) 2016/679. Punerea în aplicare a prezentului regulament nu ar trebui să împiedice transferurile transfrontaliere de date în conformitate cu capitolul V din Regulamentul (UE) 2016/679. În caz de divergență între prezentul regulament și dreptul Uniunii privind protecția datelor cu caracter personal sau dreptul intern adoptat în conformitate cu respectivul drept al Uniunii, ar trebui să prevaleze dreptul Uniunii sau dreptul intern relevant privind protecția datelor cu caracter personal. Ar trebui să fie posibil ca autoritățile de protecție a datelor să fie considerate autorități competente în temeiul prezentului regulament. În cazul în care alte autorități funcționează în calitate de autorități competente în temeiul prezentului regulament, activitatea acestora nu ar trebui să aducă atingere competențelor de supraveghere și competențelor care le revin autorităților pentru protecția datelor în temeiul Regulamentului (UE) 2016/679.

(5)

Este necesară o acțiune la nivelul Uniunii pentru a spori încrederea în partajarea de date prin instituirea unor mecanisme adecvate care să le permită persoanelor vizate și deținătorilor de date să exercite controlul asupra datelor care îi privesc și pentru a elimina celelalte obstacole din calea bunei funcționări și a competitivității economiei bazate pe prelucrarea de date. Respectiva acțiune nu ar trebui să aducă atingere obligațiilor și angajamentelor prevăzute în acordurile comerciale încheiate de Uniune. Un cadru de guvernanță la nivelul Uniunii ar trebui să urmărească să dobândească încrederea persoanelor fizice și a întreprinderilor în legătură cu accesarea, controlul, partajarea, utilizarea și reutilizarea datelor, în special prin crearea unor mecanisme adecvate prin care persoanele vizate să își poată cunoaște și exercita în mod semnificativ drepturile, precum și în ceea ce privește reutilizarea anumitor tipuri de date deținute de organismele din sectorul public, furnizarea de servicii de către furnizorii de servicii de intermediere de date către persoanele vizate, deținătorii de date și utilizatorii de date, precum și colectarea și prelucrarea datelor puse la dispoziție în scopuri altruiste de către persoane fizice și juridice. În special transparența mai mare în ceea ce privește scopurile în care se utilizează datele și condițiile în care întreprinderile stochează datele poate ajuta la creșterea încrederii.

(6)

Ideea că datele care au fost generate sau colectate de organismele din sectorul public sau de alte entități pe baza finanțării de la bugetele publice ar trebui să fie în beneficiul societății face parte de mult timp din politica Uniunii. Directiva (UE) 2019/1024 și dreptul sectorial al Uniunii asigură faptul că organismele din sectorul public fac ușor accesibile pentru utilizare și reutilizare mai multe dintre datele produse. Cu toate acestea, adesea, anumite categorii de date, cum ar fi datele comerciale confidențiale, datele care fac obiectul confidențialității datelor statistice și datele protejate de drepturile de proprietate intelectuală ale terților, inclusiv secrete comerciale și date cu caracter personal, din bazele de date publice nu sunt puse la dispoziție, nici măcar pentru activități de cercetare sau inovatoare de interes public, deși această disponibilitate este posibilă în conformitate cu dreptul aplicabil al Uniunii, îndeosebi cu Regulamentul (UE) 2016/679 și cu Directivele 2002/58/CE și (UE) 2016/680. Având în vedere caracterul sensibil al acestor date, trebuie îndeplinite anumite cerințe procedurale tehnice și juridice înainte ca ele să fie puse la dispoziție, nu în ultimul rând pentru a se asigura respectarea drepturilor pe care alte persoane le au asupra acestor date sau pentru a limita impactul negativ asupra drepturilor fundamentale, a principiului nediscriminării și a protecției datelor. De obicei, îndeplinirea unor astfel de cerințe necesită timp și un grad ridicat de cunoștințe. Acest lucru a condus la o utilizare insuficientă a acestor date. Deși unele state membre adoptă structuri, procese sau legislație pentru a facilita respectivul tip de reutilizare, acest lucru nu se întâmplă în întreaga Uniune. Pentru a le înlesni entităților publice și private utilizarea datelor în scopul cercetării și inovării europene, este nevoie de condiții clare de accesare și utilizare a acestor date în întreaga Uniune.

(7)

Există tehnici care permit analize cu privire la bazele de date care conțin date cu caracter personal, cum ar fi anonimizarea, confidențialitatea diferențiată, generalizarea, eliminarea și randomizarea, utilizarea de date sintetice sau a unor metode similare și alte metode de ultimă generație de protejare a vieții private, care ar putea ajuta ca datele să fie prelucrate astfel încât să se respecte într-o mai mare măsură confidențialitatea. Statele membre ar trebui să ofere sprijin organismelor din sectorul public pentru a folosi în mod optim asemenea tehnici, punând astfel la dispoziție cât mai multe date pentru partajare. Aplicarea unor astfel de tehnici, împreună cu evaluări cuprinzătoare ale impactului și alte garanții în materie de protecție a datelor, poate contribui la o mai mare siguranță a utilizării și reutilizării datelor cu caracter personal și ar trebui să asigure reutilizarea în condiții de siguranță a datelor comerciale confidențiale în scopuri legate de cercetare, inovare și statistică. În multe cazuri, aplicarea unor astfel de tehnici, a evaluărilor impactului și a altor garanții implică faptul că datele pot fi utilizate și reutilizate numai într-un mediu de prelucrare securizat care este pus la dispoziție sau controlat de organismul din sectorul public. La nivelul Uniunii, există experiență în ceea ce privește astfel de medii de prelucrare securizate care se utilizează pentru cercetarea privind microdatele statistice pe baza Regulamentului (UE) nr. 557/2013 al Comisiei (25). În general, în ceea ce privește datele cu caracter personal, prelucrarea datelor ar trebui să se bazeze pe unul sau pe mai multe temeiuri juridice pentru prelucrare prevăzute la articolele 6 și 9 din Regulamentul (UE) 2016/679.

(8)

În conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/679, principiile protecției datelor ar trebui să nu se aplice informațiilor anonime, adică informațiilor care nu sunt legate de o persoană fizică identificată sau identificabilă sau datelor cu caracter personal care sunt anonimizate astfel încât persoana vizată nu este sau nu mai este identificabilă. Ar trebui interzisă reidentificarea persoanelor vizate din seturile de date anonimizate. Acest lucru nu ar trebui să aducă atingere posibilității de a efectua cercetări privind tehnicile de anonimizare, în special în scopul asigurării securității informațiilor, al îmbunătățirii tehnicilor de anonimizare existente și al contribuției la robustețea generală a anonimizării, efectuată în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/679.

(9)

Pentru a facilita protecția datelor cu caracter personal și a datelor confidențiale și pentru a accelera procesul de punere la dispoziție a acestor date în vederea reutilizării în temeiul prezentului regulament, statele membre ar trebui să încurajeze organismele din sectorul public să creeze și să pună la dispoziție date în conformitate cu principiul „deschiderii începând cu momentul conceperii și în mod implicit”, menționat la articolul 5 alineatul (2) din Directiva (UE) 2019/1024, și să promoveze crearea și achiziționarea de date în formate și structuri care să faciliteze anonimizarea în acest sens.

(10)

Categoriile de date deținute de organismele din sectorul public care ar trebui să facă obiectul reutilizării în temeiul prezentului regulament nu intră în domeniul de aplicare al Directivei (UE) 2019/1024, care exclude datele care nu sunt accesibile din motive legate de confidențialitatea comercială și statistică și datele care sunt incluse în opere sau în alte obiecte ale protecției pentru care terții dețin drepturi de proprietate intelectuală. Datele comerciale confidențiale includ date protejate prin secrete comerciale, know-how protejat și orice alte informații a căror divulgare nejustificată ar avea un impact asupra poziției pe piață sau asupra sănătății financiare a întreprinderii. Prezentul regulament ar trebui să se aplice datelor cu caracter personal care nu intră în domeniul de aplicare al Directivei (UE) 2019/1024 în măsura în care regimul de acces exclude sau restricționează accesul la astfel de date din motive legate de protecția datelor, viața privată și integritatea persoanei, în special în conformitate cu normele privind protecția datelor. Reutilizarea datelor care ar putea conține secrete comerciale ar trebui să nu aducă atingere Directivei (UE) 2016/943, care prevede cadrul pentru dobândirea, utilizarea sau divulgarea în condiții de legalitate a secretelor comerciale.

(11)

Prezentul regulament nu ar trebui să creeze obligația de a permite reutilizarea datelor deținute de organisme din sectorul public. În special, fiecare stat membru ar trebui, prin urmare, să poată decide dacă datele să fie puse la dispoziție în vederea reutilizării, inclusiv în ceea ce privește scopurile și limitele acestui acces. Prezentul regulament ar trebui să completeze și să nu aducă atingere obligațiilor mai specifice ale organismelor din sectorul public de a permite reutilizarea datelor astfel cum este prevăzut în dreptul sectorial al Uniunii sau în dreptul intern. Accesul public la documente oficiale poate fi considerat a fi în interes public. Având în vedere rolul accesului public la documentele oficiale și al transparenței într-o societate democratică, prezentul regulament nu ar trebui să aducă atingere nici dreptului Uniunii sau dreptului intern privind acordarea accesului la documentele oficiale și divulgarea acestora. Accesul la documentele oficiale poate fi acordat, în special, în conformitate cu dreptul intern, fără a impune condiții specifice sau impunând condiții specifice care nu sunt prevăzute de prezentul regulament.

(12)

Regimul de reutilizare prevăzut în prezentul regulament ar trebui să se aplice datelor a căror furnizare intră în sarcinile publice ale organismelor din sectorul public în cauză, în temeiul dreptului sau al altor norme obligatorii din statele membre. În lipsa unor astfel de norme, sarcinile publice ar trebui definite în conformitate cu practica administrativă obișnuită din statele membre, cu condiția ca domeniul de aplicare al sarcinilor publice să fie transparent și să facă obiectul revizuirii. Sarcinile publice ar putea fi definite în general sau de la caz la caz, pentru fiecare dintre organismele din sectorul public. Întrucât întreprinderile publice nu intră sub incidența definiției de organism din sectorul public, datele deținute de întreprinderile publice nu ar trebui să intre sub incidența prezentului regulament. Datele deținute de instituțiile culturale, cum ar fi bibliotecile, arhivele și muzeele, precum și orchestrele, operele, baletele și teatrele, și de instituțiile de învățământ nu ar trebui să intre sub incidența prezentului regulament, deoarece operele și alte documente pe care le dețin fac în principal obiectul drepturilor de proprietate intelectuală ale terților. Organizațiile care desfășoară activități de cercetare și organizațiile care finanțează activități de cercetare ar putea fi, de asemenea, organizate ca organisme din sectorul public sau organisme de drept public.

Prezentul regulament ar trebui să se aplice acestor organizații hibride numai în calitatea lor de organizații care desfășoară activități de cercetare. În cazul în care o organizație care desfășoară activități de cercetare deține date mulțumită unei asocieri specifice de tip public-privat cu organizații din sectorul privat sau cu alte organisme din sectorul public, organisme de drept public sau organizații hibride care desfășoară activități de cercetare, și anume organizații organizate fie ca organisme din sectorul public, fie ca întreprinderi publice, cu scopul principal de a desfășura activități de cercetare, nici respectivele date nu ar trebui să intre sub incidența prezentului regulament. După caz, statele membre ar trebui să poată aplica prezentul regulament întreprinderilor publice sau întreprinderilor private care execută sarcini aferente sectorului public sau prestează servicii de interes general. Schimbul de date, exclusiv în scopul îndeplinirii sarcinilor lor publice, între organismele din sectorul public din Uniune sau între organismele din sectorul public din Uniune și organismele din sectorul public din țări terțe sau organizațiile internaționale, precum și schimbul de date între cercetători în scopuri de cercetare științifică necomercială, nu ar trebui să facă obiectul dispozițiilor prezentului regulament privind reutilizarea anumitor categorii de date protejate deținute de organismele din sectorul public.

(13)

Organismele din sectorul public ar trebui să respecte legislația concurenței atunci când stabilesc principiile de reutilizare a datelor pe care le dețin, evitând încheierea de acorduri care ar putea avea ca obiectiv sau ca efect crearea de drepturi exclusive pentru reutilizarea anumitor date. Astfel de acorduri ar trebui să fie posibile numai atunci când sunt justificate și necesare pentru furnizarea unui serviciu sau a unui produs de interes general. Aceasta ar putea fi situația atunci când utilizarea exclusivă a datelor este singura modalitate de a maximiza beneficiile societale ale datelor în cauză, de exemplu dacă există o singură entitate (care s-a specializat în prelucrarea unui anumit set de date) capabilă să furnizeze serviciul sau produsul care permite organismului din sectorul public să furnizeze un serviciu sau un produs în interes general. Cu toate acestea, astfel de acorduri ar trebui încheiate în conformitate cu dreptul aplicabil al Uniunii sau cu dreptul intern aplicabil și ar trebui să facă obiectul unei revizuiri periodice bazate pe o analiză a pieței pentru a stabili dacă această exclusivitate este necesară în continuare. În plus, astfel de acorduri ar trebui să respecte normele relevante privind ajutoarele de stat, după caz, și ar trebui să fie încheiate pentru o durată limitată, care să nu depășească 12 luni. Pentru a asigura transparența, astfel de acorduri exclusive ar trebui publicate online, într-o formă care să fie în conformitate cu dreptul relevant al Uniunii privind achizițiile publice. În cazul în care un drept exclusiv de reutilizare a datelor nu respectă prezentul regulament, respectivul drept exclusiv ar trebui să fie lovit de nulitate.

(14)

Acordurile exclusive interzise și alte practici sau înțelegeri care țin de reutilizarea datelor deținute de organismele din sectorul public care nu acordă în mod expres drepturi exclusive, dar despre care se poate presupune în mod rezonabil că vor restricționa disponibilitatea datelor pentru reutilizare, care au fost încheiate sau care existau deja înainte de data intrării în vigoare a prezentului regulament, nu ar trebui reînnoite după expirarea termenului lor. Acordurile cu durată nedeterminată sau pe termen mai lung ar trebui să fie reziliate în termen de 30 de luni de la data intrării în vigoare a prezentului regulament.

(15)

Prezentul regulament ar trebui să stabilească condițiile de reutilizare a datelor protejate care se aplică organismelor din sectorul public desemnate, în temeiul dreptului intern, ca având competența de a acorda sau de a refuza accesul în vederea reutilizării și care nu aduc atingere drepturilor sau obligațiilor privind accesul la astfel de date. Respectivele condiții ar trebui să fie nediscriminatorii, transparente, proporționale și justificate în mod obiectiv, fără a restrânge concurența, axându-se expres pe promovarea accesului IMM-urilor și al întreprinderilor nou-înființate la astfel de date. Condițiile de reutilizare ar trebui să fie concepute într-un mod care să promoveze cercetarea științifică astfel încât, de exemplu privilegierea cercetării științifice ar trebui, ca regulă generală, să fie considerată nediscriminatorie. Organismele din sectorul public care permit reutilizarea ar trebui să dispună de mijloacele tehnice necesare pentru a asigura protecția drepturilor și a intereselor terților și ar trebui să fie împuternicite să îi solicite reutilizatorului informațiile necesare. Condițiile de reutilizare a datelor ar trebui să se limiteze la ceea ce este necesar pentru a proteja drepturile și interesele terților în ceea ce privește datele și integritatea sistemelor de tehnologie a informației și de comunicații ce aparțin organismelor din sectorul public. Organismele din sectorul public ar trebui să aplice condițiile care servesc cel mai bine interesele reutilizatorilor, fără a conduce la o sarcină disproporționată pentru organismele din sectorul public. Condițiile de reutilizare a datelor ar trebui concepute astfel încât să asigure garanții eficace de protecție a datelor cu caracter personal. Înainte de transmitere, datele cu caracter personal ar trebui să fie anonimizate, astfel încât să nu permită identificarea persoanelor vizate, iar datele care conțin informații comerciale confidențiale ar trebui să fie modificate astfel încât nicio informație confidențială să nu fie divulgată. În cazul în care furnizarea de date anonimizate sau modificate nu ar răspunde nevoilor reutilizatorului, sub rezerva îndeplinirii oricăror cerințe privind efectuarea unei evaluări a impactului asupra protecției datelor și consultarea cu autoritatea de supraveghere în temeiul articolelor 35 și 36 din Regulamentul (UE) 2016/679 și în cazul în care riscurile pentru drepturile și interesele persoanelor vizate sunt minime, ar putea fi permisă reutilizarea la fața locului sau la distanță a datelor într-un mediu de prelucrare securizat.

Aceasta ar putea fi o modalitate adecvată pentru reutilizarea datelor pseudonimizate. Analizarea datelor în astfel de medii de prelucrare securizate ar trebui să fie supravegheată de organismul din sectorul public, pentru a proteja drepturile și interesele terților. În special, datele cu caracter personal ar trebui transmise către un terț în vederea reutilizării numai în cazul în care există un temei juridic din cadrul dreptului în materie de protecție a datelor care permite o astfel de transmitere. Datele fără caracter personal ar trebui transmise numai atunci când nu există niciun motiv să se creadă că o combinație de seturi de date fără caracter personal ar conduce la identificarea persoanelor vizate. Acest lucru ar trebui să se aplice și datelor pseudonimizate care își păstrează statutul de date cu caracter personal. În cazul reidentificării persoanelor vizate, o obligație de a notifica o astfel de încălcare a securității datelor organismului din sectorul public ar trebui să se aplice în plus față de obligația de a notifica o astfel de încălcare a securității datelor unei autorități de supraveghere și persoanei vizate în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/679. După caz, organismele din sectorul public ar trebui să faciliteze reutilizarea datelor pe baza consimțământului persoanelor vizate sau a permisiunii acordate de deținătorii de date cu privire la reutilizarea datelor care îi privesc prin mijloace tehnice adecvate. În acest sens, organismul din sectorul public ar trebui să depună toate eforturile pentru a oferi asistență potențialilor reutilizatori în obținerea unui astfel de consimțământ sau a unei astfel de permisiuni prin stabilirea unor mecanisme tehnice care să permită transmiterea cererilor de consimțământ sau de permisiune din partea reutilizatorilor, atunci unde acest lucru este fezabil din punct de vedere practic. Nu ar trebui furnizate informații de contact care să permită reutilizatorilor să contacteze direct persoanele vizate sau deținătorii de date. Atunci când organismul din sectorul public transmite o cerere de consimțământ sau de permisiune, acesta ar trebui să se asigure că persoana vizată sau deținătorul de date este informat în mod clar cu privire la posibilitatea de a nu-și da consimțământul sau permisiunea.

(16)

Pentru a facilita și a încuraja utilizarea datelor deținute de organisme din sectorul public în scopul cercetării științifice, organismele din sectorul public sunt încurajate să dezvolte o abordare și procese armonizate pentru a face datele respective ușor accesibile în scopul cercetării științifice în interes public. Aceasta ar putea însemna, printre altele, crearea unor proceduri administrative simplificate, a unei formatări standardizate a datelor, a unor metadate informative privind opțiunile metodologice și de colectare a datelor, precum și a unor câmpuri standardizate de date care să permită conectarea ușoară a seturilor de date din diferite surse de date din sectorul public, atunci când acest lucru este relevant în scopul analizei. Obiectivul respectivelor practici ar trebui să fie acela de a promova datele finanțate din fonduri publice și produse în scopul cercetării științifice, în conformitate cu principiul „cât mai deschis cu putință, dar atât de închis cât este necesar”.

(17)

Prezentul regulament nu ar trebui să aducă atingere drepturilor de proprietate intelectuală ale terților. De asemenea, prezentul regulament nu ar trebui să afecteze existența sau deținerea unor drepturi de proprietate intelectuală de către organismele din sectorul public, nici să limiteze în vreun fel exercitarea respectivelor drepturi. Obligațiile impuse în conformitate cu prezentul regulament ar trebui să se aplice numai în măsura în care sunt compatibile cu acordurile internaționale privind protecția drepturilor de proprietate intelectuală, în special Convenția de la Berna pentru protecția operelor literare și artistice („Convenția de la Berna”), Acordul privind aspectele legate de comerț ale drepturilor de proprietate intelectuală („Acordul TRIPS”) și Tratatul privind dreptul de autor (TDA) al Organizației Mondiale a Proprietății Intelectuale, precum și cu dreptul Uniunii sau dreptul intern al proprietății intelectuale. Cu toate acestea, organismele din sectorul public ar trebui să își exercite drepturile de autor într-un mod care să faciliteze reutilizarea.

(18)

Datele care fac obiectul drepturilor de proprietate intelectuală, precum și secretele comerciale ar trebui transmise unui terț numai în cazul în care o astfel de transmitere este legală în temeiul dreptului Uniunii sau al dreptului intern sau cu acordul titularului de drepturi. În cazul în care organismele din sectorul public dețin dreptul de producător al unei baze de date prevăzut la articolul 7 alineatul (1) din Directiva 96/9/CE a Parlamentului European și a Consiliului (26), acestea nu ar trebui să exercite acest drept pentru a împiedica reutilizarea datelor sau pentru a restricționa reutilizarea dincolo de limitele stabilite de prezentul regulament.

(19)

Întreprinderile și persoanele vizate ar trebui să poată avea încredere în faptul că reutilizarea anumitor categorii de date protejate deținute de organismele din sectorul public va avea loc într-un mod care le respectă drepturile și interesele. Prin urmare, ar trebui instituite garanții suplimentare pentru situațiile în care reutilizarea acestor date din sectorul public are loc pe baza unei prelucrări a datelor în afara sectorului public, cum ar fi cerința ca organismele din sectorul public să se asigure că drepturile și interesele persoanelor fizice și juridice sunt protejate pe deplin, în special în ceea ce privește datele cu caracter personal, datele sensibile din punct de vedere comercial și drepturile de proprietate intelectuală, în toate cazurile, inclusiv în cazul în care aceste date sunt transferate către țări terțe. Organismele din sectorul public nu ar trebui să permită reutilizarea informațiilor stocate în aplicațiile de e-sănătate de către societățile de asigurări sau de către orice alt furnizor de servicii în scopul discriminării în stabilirea prețurilor, deoarece acest lucru ar contraveni dreptului fundamental de acces la sănătate.

(20)

În plus, pentru a menține o concurență loială și economia de piață deschisă, este extrem de important să se protejeze datele sensibile din punct de vedere comercial fără caracter personal, în special secretele comerciale, dar și datele fără caracter personal care reprezintă conținuturi protejate de drepturi de proprietate intelectuală, împotriva accesului ilegal care ar putea duce la furturi de proprietate intelectuală sau la spionaj industrial. Pentru a asigura protecția drepturilor sau a intereselor deținătorilor de date, ar trebui să fie posibil transferul către țări terțe a datelor fără caracter personal care trebuie protejate împotriva accesului ilegal sau neautorizat în conformitate cu dreptul Uniunii sau cu dreptul intern și care sunt deținute de organisme din sectorul public, dar numai în cazul în care sunt asigurate garanții adecvate pentru utilizarea datelor. Astfel de garanții adecvate ar trebui să includă cerința ca organismul din sectorul public să transmită date protejate unui reutilizator numai dacă reutilizatorul respectiv își asumă angajamente în temeiul unor contracte în interesul protecției datelor. Un reutilizator care intenționează să transfere datele protejate către o țară terță ar trebui să respecte obligațiile prevăzute în prezentul regulament chiar și după ce datele au fost transferate către țara terță. Pentru a asigura respectarea corespunzătoare a acestor obligații, reutilizatorul ar trebui, de asemenea, să accepte jurisdicția statului membru al organismului din sectorul public care a permis reutilizarea pentru soluționarea judiciară a litigiilor.

(21)

Ar trebui, de asemenea, să se considere că sunt puse în aplicare garanții adecvate atunci când, în țara terță în care sunt transferate datele fără caracter personal, sunt instituite măsuri echivalente care asigură faptul că datele beneficiază de un nivel de protecție similar celui aplicabil în temeiul dreptului Uniunii, în special în ceea ce privește protecția secretelor comerciale și drepturile de proprietate intelectuală. În acest scop, Comisia ar trebui să poată declara, prin intermediul actelor de punere în aplicare, atunci când acest lucru este justificat de un număr substanțial de cereri în întreaga Uniune privind reutilizarea datelor fără caracter personal în anumite țări terțe, că o țară terță oferă un nivel de protecție care, în esență, este echivalent celui prevăzut de dreptul Uniunii. Comisia ar trebui să evalueze necesitatea unor astfel de acte de punere în aplicare pe baza informațiilor furnizate de statele membre prin intermediul Comitetului european pentru inovare în domeniul datelor. Astfel de acte de punere în aplicare ar asigura organismele din sectorul public că reutilizarea datelor deținute de organismele din sectorul public în țara terță în cauză nu ar compromite caracterul protejat al respectivelor date. Evaluarea nivelului de protecție oferit în țara terță în cauză ar trebui să ia în considerare, în special, dreptul general și sectorial relevant, inclusiv în ceea ce privește securitatea publică, apărarea, securitatea națională și dreptul penal, privind accesul la datele fără caracter personal și protecția acestora, orice acces al organismelor din sectorul public din țara terță respectivă la datele transferate, existența și funcționarea efectivă a uneia sau a mai multor autorități independente de supraveghere din țara terță care au responsabilitatea de a garanta și de a asigura respectarea regimului juridic prin care se asigură accesul la astfel de date, angajamentele internaționale ale țării terțe cu privire la protecția datelor sau alte obligații care decurg din convenții sau instrumente obligatorii din punct de vedere juridic, precum și din participarea acesteia la sisteme multilaterale sau regionale.

Existența unor căi de atac eficace pentru deținătorii de date, organismele din sectorul public sau furnizorii de servicii de intermediere de date din țara terță în cauză este deosebit de importantă în contextul transferului de date fără caracter personal către țara terță respectivă. Prin urmare, aceste garanții ar trebui să includă disponibilitatea unor drepturi executorii și a unor căi de atac eficace. Astfel de acte de punere în aplicare nu ar trebui să aducă atingere niciunei obligații juridice sau înțelegeri contractuale deja asumate de un reutilizator în interesul protecției datelor fără caracter personal, în special a datelor industriale, și nici dreptului organismelor din sectorul public de a obliga reutilizatorii să respecte condițiile de reutilizare, în conformitate cu prezentul regulament.

(22)

Unele țări terțe adoptă legi, reglementări și alte acte juridice care vizează transferul direct sau asigurarea accesului guvernamental la date fără caracter personal în Uniune sub controlul persoanelor fizice și juridice aflate în jurisdicția statelor membre. Deciziile și hotărârile instanțelor din țări terțe sau deciziile autorităților administrative din țări terțe prin care se solicită transferul sau accesul la date fără caracter personal ar trebui să fie executorii atunci când acestea se bazează pe un acord internațional, cum ar fi un tratat de asistență juridică reciprocă în vigoare între țara terță solicitantă și Uniune sau un stat membru. În unele cazuri, pot apărea situații în care obligația, care rezultă din dreptul unei țări terțe, de a transfera date fără caracter personal sau de a oferi acces la acestea intră în conflict cu o obligație concurentă de a proteja aceste date în temeiul dreptului Uniunii sau al dreptului intern, în special în ceea ce privește protecția drepturilor fundamentale ale persoanei sau a intereselor fundamentale ale unui stat membru legate de securitatea națională sau de apărare, precum și protecția datelor comerciale sensibile și protecția drepturilor de proprietate intelectuală, inclusiv angajamentele contractuale privind confidențialitatea în conformitate cu dreptul respectiv. În absența unor acorduri internaționale care să reglementeze astfel de chestiuni, transferul de date fără caracter personal sau accesul la astfel de date ar trebui să se permită numai dacă, în special, s-a verificat că sistemul legal al unei țări terțe impune stabilirea motivelor și a proporționalității deciziei sau hotărârii, că decizia sau hotărârea are caracter specific și că obiecția motivată a destinatarului este supusă unei revizuiri de către o instanță competentă din țara terță, care este împuternicită să ia în considerare în mod corespunzător interesele juridice relevante ale furnizorului acestor date.

În plus, organismele din sectorul public, persoanele fizice sau juridice cărora li s-a acordat dreptul de reutilizare a datelor, furnizorii de servicii de intermediere de date și organizațiile recunoscute de promovare a altruismului în materie de date ar trebui să se asigure, atunci când semnează acorduri contractuale cu alte părți private, că datele fără caracter personal deținute în Uniune sunt accesate în țări terțe sau transferate către acestea numai în conformitate cu dreptul Uniunii sau cu dreptul intern al statului membru relevant.

(23)

Pentru a stimula o mai mare încredere în economia bazată pe date a Uniunii, este esențial să fie puse în aplicare garanțiile care permit cetățenilor, sectorului public și întreprinderilor din Uniune să exercite un control asupra datelor lor strategice și sensibile și să fie respectate dreptul, valorile și standardele Uniunii în ceea ce privește securitatea, protecția datelor și protecția consumatorilor, dar fără a se limita la acestea. Pentru a împiedica accesul ilegal la date fără caracter personal, organismele din sectorul public, persoanele fizice sau juridice cărora li s-a acordat dreptul de reutilizare a datelor, furnizorii de servicii de intermediere de date și organizațiile recunoscute de promovare a altruismului în materie de date ar trebui să ia toate măsurile rezonabile pentru a împiedica accesul la sistemele în care sunt stocate datele fără caracter personal, inclusiv criptarea datelor sau politici corporative. În acest scop, ar trebui să se asigure faptul că organismele din sectorul public, persoanele fizice sau juridice cărora li s-a acordat dreptul de reutilizare a datelor, furnizorii de servicii de intermediere de date și organizațiile recunoscute de promovare a altruismului în materie de date aderă la toate standardele tehnice, codurile de conduită și certificările relevante la nivelul Uniunii.

(24)

Pentru a consolida încrederea în mecanismele de reutilizare, ar putea fi necesar să se impună, în viitoare acte legislative specifice ale dreptului Uniunii, condiții mai stricte pentru anumite tipuri de date fără caracter personal care ar putea fi identificate ca fiind extrem de sensibile în ceea ce privește transferul către țări terțe, dacă un astfel de transfer ar putea pune în pericol obiectivele de politică publică ale Uniunii, în concordanță cu angajamentele internaționale. De exemplu, în domeniul sănătății, anumite seturi de date deținute de actori din sistemul public de sănătate, cum ar fi spitalele publice, ar putea fi identificate ca fiind date foarte sensibile privind sănătatea. Alte sectoare relevante includ transporturile, energia, mediul și finanțele. Pentru a asigura practici armonizate în întreaga Uniune, astfel de tipuri de date publice fără caracter personal extrem de sensibile ar trebui definite de dreptul Uniunii, de exemplu în contextul spațiului european al datelor medicale sau al altor acte de drept sectorial. Condițiile respective aferente transferului acestor date către țări terțe ar trebui stabilite prin acte delegate. Condițiile ar trebui să fie proporționale, nediscriminatorii și necesare pentru a proteja obiectivele legitime de politică publică identificate ale Uniunii, cum ar fi protecția sănătății publice, siguranța, mediul, moralitatea publică, protecția consumatorilor, viața privată și protecția datelor cu caracter personal. Condițiile ar trebui să corespundă riscurilor identificate în ceea ce privește sensibilitatea acestor date, inclusiv în ceea ce privește riscul de reidentificare a persoanelor. Astfel de condiții ar putea include clauze aplicabile transferului sau acorduri tehnice, cum ar fi cerința de a utiliza un mediu de prelucrare securizat, limitări în ceea ce privește reutilizarea datelor în țări terțe sau categorii de persoane care au dreptul să transfere astfel de date către țări terțe sau care pot avea acces la datele din țara terță respectivă. În cazuri excepționale, astfel de condiții ar putea include, de asemenea, restricții privind transferul de date către țări terțe pentru a proteja interesul public.

(25)

Organismele din sectorul public ar trebui să poată percepe taxe pentru reutilizarea datelor, dar ar trebui, de asemenea, să poată permite reutilizarea contra unei taxe reduse sau gratuit, de exemplu pentru anumite categorii de reutilizări, cum ar fi reutilizarea necomercială sau în scopuri de cercetare științifică, sau reutilizarea de către IMM-uri și întreprinderile nou-înființate, societatea civilă și instituțiile culturale, astfel încât să încurajeze o astfel de reutilizare pentru a stimula cercetarea și inovarea și pentru a sprijini întreprinderile care reprezintă o sursă importantă de inovare și care, de regulă, întâmpină dificultăți în colectarea datelor relevante, în conformitate cu normele privind ajutoarele de stat. În acest context specific, scopurile cercetării științifice ar trebui înțelese ca incluzând orice tip de scop legat de cercetare, indiferent de structura organizatorică sau financiară a instituției de cercetare în cauză, cu excepția cercetării efectuate de o întreprindere în vederea dezvoltării, îmbunătățirii sau optimizării produselor sau serviciilor. Aceste taxe ar trebui să fie transparente, nediscriminatorii și limitate la costurile necesare suportate și nu ar trebui să restrângă concurența. Ar trebui făcută publică o listă a categoriilor de reutilizatori cărora li se aplică o taxă redusă sau nu li se aplică taxe, împreună cu criteriile utilizate pentru stabilirea listei respective.

(26)

Pentru a încuraja reutilizarea categoriilor specifice de date deținute de organismele din sectorul public, statele membre ar trebui să instituie un punct unic de informare cu rol de interfață pentru reutilizatorii care doresc să reutilizeze datele respective. Acesta ar trebui să aibă un mandat transsectorial și să completeze, dacă este necesar, acordurile la nivel sectorial. Punctul unic de informare ar trebui să se poată baza pe mijloace automatizate atunci când transmite cereri de informații sau cereri de reutilizare. În procesul de transmitere ar trebui asigurată o supraveghere umană suficientă. În acest scop ar putea fi utilizate măsurile practice existente, cum ar fi portalurile de date deschise. Punctul unic de informare ar trebui să dispună de o listă de resurse care să conțină o prezentare generală a tuturor resurselor de date disponibile, inclusiv, dacă este cazul, acele resurse de date care sunt disponibile la punctele de informare sectoriale, regionale sau locale, cu informații relevante care să descrie datele disponibile. În plus, statele membre ar trebui să desemneze, să instituie sau să faciliteze instituirea unor organisme competente care să sprijine activitățile organismelor din sectorul public ce permit reutilizarea anumitor categorii de date protejate. Sarcinile acestora ar putea include acordarea accesului la date, în cazul în care acest lucru este prevăzut în dreptul sectorial al Uniunii sau în dreptul intern. Aceste organisme competente ar trebui să ofere asistență organismelor din sectorul public prin utilizarea de tehnici de ultimă generație, inclusiv în ceea ce privește modul optim de structurare și de stocare a datelor pentru a face datele ușor accesibile, în special prin interfețe de programare a aplicațiilor, precum și pentru a face datele interoperabile, transferabile și accesibile pentru căutare, ținând seama de cele mai bune practici în materie de prelucrare a datelor, precum și de orice standarde tehnice și de reglementare existente, precum și de cele mai bune practici în ceea ce privește mediile securizate de prelucrare a datelor, care să permită analiza datelor într-un mod care să protejeze confidențialitatea informațiilor.

Organismele competente ar trebui să acționeze în conformitate cu instrucțiunile primite de la organismul din sectorul public. O astfel de structură de asistență ar putea asista persoanele vizate și deținătorii de date în ceea ce privește gestionarea consimțământului sau a permisiunilor acordate cu privire la reutilizarea datelor, inclusiv a consimțământului și a permisiunii pentru anumite domenii de cercetare științifică, în conformitate cu standardele etice recunoscute pentru cercetarea științifică. Organismele competente nu ar trebui să aibă o funcție de supraveghere, care este rezervată autorităților de supraveghere în temeiul Regulamentului (UE) 2016/679. Fără a aduce atingere competențelor de supraveghere ale autorităților pentru protecția datelor, prelucrarea datelor ar trebui să fie efectuată sub responsabilitatea organismului din sectorul public responsabil de registrul care conține datele, care rămâne operatorul de date astfel cum este definit în Regulamentul (UE) 2016/679 în ceea ce privește datele cu caracter personal. Statele membre ar trebui să poată avea unul sau mai multe organisme competente, care ar putea acționa în sectoare diferite. Serviciile interne ale organismelor din sectorul public ar putea de asemenea acționa ca organisme competente. Un organism competent ar putea fi un organism din sectorul public care asistă alte organisme din sectorul public în ceea ce privește permiterea reutilizării datelor, după caz, sau un organism din sectorul public care permite el însuși reutilizarea. Asistența acordată altor organisme din sectorul public ar trebui să presupună informarea acestora, la cerere, cu privire la cele mai bune practici privind modul de îndeplinire a cerințelor prevăzute în prezentul regulament, cum ar fi mijloacele tehnice de punere la dispoziție a unui mediu de prelucrare securizat sau mijloacele tehnice de asigurare a respectării vieții private și a confidențialității atunci când se oferă acces la reutilizarea datelor care intră în domeniul de aplicare al prezentului regulament.

(27)

Se preconizează că serviciile de intermediere de date vor juca un rol-cheie în economia bazată pe date, în special în sprijinirea și promovarea practicilor de partajare voluntară a datelor între întreprinderi sau în facilitarea schimbului de date în contextul obligațiilor stabilite de dreptul Uniunii sau de dreptul intern. Acestea ar putea deveni un instrument de facilitare a schimbului unor volume substanțiale de date relevante. Furnizorii de servicii de intermediere de date, printre care se pot număra și organisme din sectorul public, care oferă servicii ce conectează diferiții actori au potențialul de a contribui la punerea în comun eficientă a datelor, precum și la facilitarea partajării bilaterale de date. Serviciile specializate de intermediere de date care sunt independente de persoanele vizate, de deținătorii de date și de utilizatorii de date ar putea avea un rol de facilitare în apariția unor noi ecosisteme bazate pe date independente de orice jucător cu o putere semnificativă pe piață, permițând în același timp accesul nediscriminatoriu al întreprinderilor de toate dimensiunile, în special al IMM-urilor și întreprinderilor nou-înființate cu mijloace financiare, juridice sau administrative limitate, la economia bazată pe date. Acest lucru va fi deosebit de important în contextul instituirii unor spații europene comune ale datelor, și anume a unor cadre interoperabile specifice scopului sau sectorului sau transsectoriale de standarde și practici comune pentru a partaja sau a prelucra în comun date pentru dezvoltarea de noi produse și servicii, pentru cercetarea științifică sau pentru inițiative ale societății civile. Serviciile de intermediere de date ar putea include partajarea bilaterală sau multilaterală de date sau crearea de platforme sau de baze de date care permit partajarea sau utilizarea în comun a datelor, precum și instituirea unei infrastructuri specifice pentru punerea în legătură a persoanelor vizate și a deținătorilor de date cu utilizatorii de date.

(28)

Prezentul regulament ar trebui să reglementeze serviciile care vizează stabilirea de relații comerciale în scopul partajării de date între un număr nedeterminat de persoane vizate și deținători de date, pe de o parte, și utilizatorii de date, pe de altă parte, prin mijloace tehnice, juridice sau de altă natură, inclusiv în scopul exercitării drepturilor persoanelor vizate în ceea ce privește datele cu caracter personal. Dacă întreprinderile sau alte entități oferă mai multe servicii legate de date, numai activitățile care privesc în mod direct furnizarea de servicii de intermediere de date ar trebui să fie reglementate de prezentul regulament. Furnizarea de software de stocare, analiză, schimb de date în cloud, browsere web, module de extensie (plug-ins) pentru browser sau servicii de e-mail nu ar trebui să fie considerată ca fiind o furnizare de servicii de intermediere de date în înțelesul prezentului regulament, cu condiția ca aceste servicii să ofere numai instrumente tehnice persoanelor vizate sau deținătorilor de date pentru a partaja date cu alte persoane, dar oferirea respectivelor instrumente nu urmărește a stabili o relație comercială între deținătorii de date și utilizatorii de date și nici nu permite furnizorului de servicii de intermediere de date să obțină informații privind stabilirea de relații comerciale în scopul partajării de date. Printre exemplele de servicii de intermediere de date se numără piețele de date pe care întreprinderile ar putea pune datele la dispoziția altora, orchestratorii ecosistemelor de partajare de date care sunt deschise tuturor părților interesate, de exemplu în contextul spațiilor europene comune ale datelor, precum și rezervele de date stabilite în comun de mai multe persoane fizice sau juridice cu intenția de a acorda tuturor părților interesate o licență pentru utilizarea unei astfel de rezerve de date, astfel încât toți participanții care contribuie la rezervele de date să primească o recompensă pentru contribuția lor.

Din acestea ar fi excluse serviciile care obțin date de la deținătorii de date și agregă, îmbogățesc sau transformă datele în scopul adăugării unei valori substanțiale și acordă licențe utilizatorilor de date pentru utilizarea datelor rezultate, fără a stabili o relație comercială între deținătorii de date și utilizatorii de date. Ar fi excluse de asemenea serviciile care sunt utilizate exclusiv de un singur deținător de date pentru a permite utilizarea datelor deținute de respectivul deținător de date sau care sunt utilizate de mai multe persoane juridice dintr-un grup închis, inclusiv relațiile de furnizare sau de clientelă sau colaborările stabilite prin contract, în special cele care au ca obiectiv principal asigurarea funcționalităților obiectelor și dispozitivelor conectate la internetul obiectelor.

(29)

Serviciile care se axează pe intermedierea de conținut protejat prin drepturi de autor, cum ar fi prestatorii de servicii online de partajare de conținut astfel cum sunt definiți la articolul 2 punctul 6 din Directiva (UE) 2019/790, nu ar trebui să intre sub incidența prezentului regulament. Furnizorii de sisteme centralizate de raportare astfel cum sunt definiți la articolul 2 alineatul (1) punctul 35 din Regulamentul (UE) nr. 600/2014 al Parlamentului European și al Consiliului (27) și prestatorii de servicii de informare cu privire la conturi în sensul articolului 4 punctul 19 din Directiva (UE) 2015/2366 a Parlamentului European și a Consiliului (28) nu ar trebui considerați ca fiind furnizori de servicii de intermediere de date în sensul prezentului regulament. Prezentul regulament nu ar trebui să se aplice serviciilor oferite de organismele din sectorul public pentru a facilita reutilizarea datelor protejate deținute de organisme din sectorul public în conformitate cu prezentul regulament sau utilizarea oricăror alte date, în măsura în care respectivele servicii nu vizează stabilirea de relații comerciale. Organizațiile de promovare a altruismului în materie de date reglementate de prezentul regulament nu ar trebui să fie considerate ca oferind servicii de intermediere de date, cu condiția ca serviciile respective să nu stabilească o relație comercială între potențialii utilizatori de date, pe de o parte, și persoanele vizate și deținătorii de date care pun datele la dispoziție în scopuri altruiste, pe de altă parte. Alte servicii care nu vizează stabilirea de relații comerciale, cum ar fi depozitele de date care vizează să permită reutilizarea datelor provenite din cercetarea științifică în conformitate cu principiile accesului liber, nu ar trebui să fie considerate ca fiind servicii de intermediere de date în înțelesul prezentului regulament.

(30)

O categorie specifică de servicii de intermediere de date include furnizorii de servicii care își oferă serviciile persoanelor vizate. Acești furnizori de servicii de intermediere de date urmăresc să consolideze capacitatea de acțiune a persoanelor vizate și, în special, controlul exercitat de persoanele fizice asupra datelor care le privesc. Astfel de furnizori ar ajuta persoanele fizice să își exercite drepturile în temeiul Regulamentului (UE) 2016/679, în special în ceea ce privește darea și retragerea consimțământului lor pentru prelucrarea datelor, dreptul de acces la propriile date, dreptul la rectificarea datelor cu caracter personal inexacte, dreptul de ștergere sau dreptul „de a fi uitat”, dreptul de a restricționa prelucrarea și dreptul la portabilitatea datelor, care permite persoanelor vizate să își transfere datele cu caracter personal de la un operator de date la altul. În acest context, este important ca modelul de lucru al acestor furnizori să garanteze că nu există stimulente inadecvate care să încurajeze persoanele fizice să utilizeze astfel de servicii pentru a pune la dispoziție pentru prelucrare mai multe date care le privesc decât ceea ce ar fi în propriul lor interes. S-ar putea recurge la consilierea persoanelor fizice cu privire la posibilele utilizări ale datelor lor și la verificarea faptului că utilizatorii dau dovadă de diligența necesară înainte de a le permite să contacteze persoanele vizate, pentru a evita practicile frauduloase. În anumite situații, ar putea fi de dorit să se reunească date reale într-un spațiu al datelor cu caracter personal, astfel încât prelucrarea să poată avea loc în spațiul respectiv fără ca datele cu caracter personal să fie transmise unor terți, pentru a maximiza protecția datelor cu caracter personal și a vieții private. Astfel de spații ale datelor cu caracter personal ar putea conține date cu caracter personal statice, cum ar fi numele, adresa sau data nașterii, precum și date dinamice pe care le generează o persoană fizică, de exemplu prin utilizarea unui serviciu online sau a unui obiect conectat la internetul obiectelor. Acestea ar putea fi utilizate, de asemenea, pentru a stoca informații de identitate verificate cum ar fi numărul pașaportului sau informații privind securitatea socială, precum și acreditări cum ar fi permisul de conducere, diplomele sau informațiile privind contul bancar.

(31)

Cooperativele de date urmăresc să atingă o serie de obiective, în special să consolideze poziția persoanelor fizice în ceea ce privește luarea de decizii în cunoștință de cauză înainte de a-și da consimțământul pentru utilizarea datelor, influențând clauzele și condițiile organizațiilor utilizatorilor de date aferente utilizării datelor într-un mod care oferă variante mai bune membrilor individuali ai grupului sau găsind eventual soluții la pozițiile divergente ale membrilor individuali ai unui grup cu privire la modul în care pot fi utilizate datele atunci când acestea se referă la mai multe persoane vizate din cadrul grupului respectiv. În acest context, este important să se recunoască faptul că drepturile în temeiul Regulamentului (UE) 2016/679 sunt drepturi cu caracter personal ale persoanei vizate și că persoanele vizate nu pot renunța la aceste drepturi. Cooperativele de date ar putea oferi, de asemenea, un mijloc util întreprinderilor unipersonale și IMM-urilor care, în ceea ce privește cunoștințele legate de partajarea de date, sunt adesea comparabile cu persoanele fizice.

(32)

Pentru a spori încrederea în astfel de servicii de intermediere de date, în special în ceea ce privește utilizarea datelor și respectarea condițiilor impuse de persoanele vizate și de deținătorii de date, este necesar să se creeze un cadru de reglementare la nivelul Uniunii care să stabilească cerințe extrem de armonizate legate de furnizarea fiabilă a unor astfel de servicii de intermediere de date și care să fie pus în aplicare de autoritățile competente. Respectivul cadru va contribui la asigurarea unui control mai bun al accesului la datele proprii și al utilizării acestora din partea persoanelor vizate și a deținătorilor de date, precum și a utilizatorilor de date, în conformitate cu dreptul Uniunii. De asemenea, Comisia ar putea încuraja și facilita elaborarea de coduri de conduită la nivelul Uniunii, implicând părțile interesate relevante, în special în ceea ce privește interoperabilitatea. Atât în situațiile în care partajarea de date are loc în contextul relațiilor dintre întreprinderi, cât și în contextul relațiilor dintre întreprinderi și consumatori, furnizorii de servicii de intermediere de date ar trebui să ofere o modalitate nouă, „europeană”, de guvernanță a datelor, prin asigurarea unei separări în economia bazată pe date între furnizarea, intermedierea și utilizarea datelor. Furnizorii de servicii de intermediere de date ar putea pune la dispoziție, de asemenea, o infrastructură tehnică specifică pentru interconectarea persoanelor vizate și a deținătorilor de date cu utilizatorii de date. În această privință, este deosebit de important ca această infrastructură să fie concepută astfel încât IMM-urile și întreprinderile nou-înființate să nu se confrunte cu obstacole tehnice sau de altă natură în calea participării lor la economia bazată pe date.

Furnizorilor de servicii de intermediere de date ar trebui să li se permită să ofere instrumente și servicii specifice suplimentare deținătorilor de date sau persoanelor vizate în scopul specific al facilitării schimbului de date, cum ar fi stocarea temporară, organizarea, conversia, anonimizarea și pseudonimizarea. Respectivele instrumente și servicii ar trebui să fie utilizate numai la cererea explicită sau cu aprobarea explicită a deținătorului de date sau a persoanei vizate, iar instrumentele terților oferite în acest context nu ar trebui să utilizeze datele în alte scopuri. În același timp, furnizorilor de servicii de intermediere de date ar trebui să li se permită să adapteze datele care fac obiectul schimburilor pentru a îmbunătăți gradul de utilizare a datelor de către utilizatorul de date, dacă acesta dorește acest lucru, sau pentru a crește interoperabilitatea, de exemplu prin transformarea datelor în formate speciale.

(33)

Este important să se faciliteze un mediu competitiv pentru partajarea de date. Un element-cheie prin care să se sporească încrederea și controlul deținătorilor de date, ale persoanelor vizate și ale utilizatorilor de date în cadrul serviciilor de intermediere de date este neutralitatea furnizorilor de servicii de intermediere de date în ceea ce privește datele care fac obiectul schimburilor între deținătorii de date sau persoanele vizate și utilizatorii de date. Prin urmare, este necesar ca furnizorii de servicii de intermediere de date să acționeze numai ca intermediari în cadrul tranzacțiilor și să nu utilizeze datele care fac obiectul schimburilor în niciun alt scop. Condițiile comerciale, inclusiv stabilirea prețurilor pentru prestarea serviciilor de intermediere de date nu ar trebui să depindă de faptul că un potențial deținător sau utilizator de date utilizează alte servicii, inclusiv stocarea, analiza, inteligența artificială sau alte aplicații bazate pe date, furnizate de același furnizor de servicii de intermediere de date sau de o entitate conexă și, în cazul în care deținătorul sau utilizatorul de date utilizează astfel de alte servicii, de măsura în care face acest lucru. Acest lucru va necesita, de asemenea, o separare structurală între serviciul de intermediere de date și orice alte servicii furnizate, astfel încât să se evite conflictele de interese. Aceasta înseamnă că serviciul de intermediere de date ar trebui să fie furnizat prin intermediul unei persoane juridice care să fie distinctă de celelalte activități ale furnizorului respectiv de servicii de intermediere de date.

Cu toate acestea, furnizorii de servicii de intermediere de date ar trebui să poată utiliza datele furnizate de deținătorul de date pentru îmbunătățirea serviciilor lor de intermediere de date. Furnizorii de servicii de intermediere de date ar trebui să fie în măsură să pună la dispoziția deținătorilor de date, a persoanelor vizate sau a utilizatorilor de date propriile instrumente sau pe cele ale unor părți terțe în scopul facilitării schimbului de date, de exemplu instrumente pentru conversia sau organizarea datelor numai la cererea explicită sau cu aprobarea persoanei vizate sau a deținătorului datelor. Instrumentele părților terțe oferite în acest context nu ar trebui să utilizeze datele în alte scopuri decât cele legate de serviciile de intermediere de date. Furnizorii de servicii de intermediere de date care intermediază schimbul de date între persoane fizice în calitate de persoane vizate și persoane juridice în calitate de utilizatori de date ar trebui, în plus, să aibă o responsabilitate fiduciară față de persoanele fizice, pentru a se asigura că acestea acționează în interesul persoanelor vizate. Aspectele legate de răspunderea pentru toate prejudiciile materiale și morale care rezultă din orice comportament al furnizorului de servicii de intermediere de date ar putea fi abordate în contractul relevant, pe baza regimurilor naționale de răspundere.

(34)

Furnizorii de servicii de intermediere de date ar trebui să ia măsuri rezonabile pentru a asigura interoperabilitatea în cadrul unui sector și între diferite sectoare pentru a asigura buna funcționare a pieței interne. Măsurile rezonabile ar putea include respectarea standardelor existente, utilizate în mod curent, în sectorul în care operează furnizorii de servicii de intermediere de date. Comitetul european pentru inovare în domeniul datelor ar trebui să faciliteze elaborarea de standarde industriale suplimentare când este necesar. Furnizorii de servicii de intermediere de date ar trebui să pună în aplicare în timp util măsurile de interoperabilitate între serviciile de intermediere de date adoptate de Comitetul european pentru inovare în domeniul datelor.

(35)

Prezentul regulament nu ar trebui să aducă atingere obligației furnizorilor de servicii de intermediere de date de a respecta Regulamentul (UE) 2016/679 și nici responsabilității autorităților de supraveghere de a asigura respectarea regulamentului respectiv. Dacă furnizorii de servicii de intermediere de date prelucrează date cu caracter personal, prezentul regulament nu ar trebui să aducă atingere protecției datelor cu caracter personal. În cazul în care furnizorii de servicii de intermediere de date sunt operatori sau persoane împuternicite de operatori astfel cum sunt definiți în Regulamentul (UE) 2016/679, aceștia au obligația de a respecta normele prevăzute de regulamentul respectiv.

(36)

Furnizorii de servicii de intermediere de date ar trebui să dispună de proceduri și măsuri pentru a aplica sancțiuni pentru practicile frauduloase sau abuzive în ceea ce privește părțile care solicită acces prin intermediul serviciilor lor de intermediere de date, inclusiv prin măsuri precum excluderea utilizatorilor de date care încalcă condițiile serviciului sau dreptul existent.

(37)

Furnizorii de servicii de intermediere de date ar trebui, de asemenea, să ia măsuri pentru a asigura respectarea dreptului concurenței și să dispună de proceduri în acest sens. Acest lucru este valabil în special în situațiile în care partajarea de date permite întreprinderilor să afle strategiile de piață ale concurenților lor existenți sau potențiali. Informațiile sensibile din punctul de vedere al concurenței includ, de regulă, informații privind datele clienților, prețurile viitoare, costurile de producție, cantitățile, cifrele de afaceri, vânzările sau capacitățile.

(38)

Ar trebui instituită o procedură de notificare pentru serviciile de intermediere de date, pentru a se asigura faptul că guvernanța datelor în cadrul Uniunii se bazează pe un schimb fiabil de date. Beneficiile unui mediu de încredere ar fi cel mai bine obținute prin impunerea unei serii de cerințe pentru furnizarea serviciilor de intermediere de date, dar fără a fi necesară o decizie sau un act administrativ explicit din partea autorității competente pentru furnizarea unor astfel de servicii. Procedura de notificare nu ar trebui să impună obstacole nejustificate pentru IMM-uri, întreprinderile nou-înființate și organizațiile societății civile și ar trebui să respecte principiul nediscriminării.

(39)

Pentru a sprijini furnizarea transfrontalieră eficace de servicii, ar trebui să i se solicite furnizorului de servicii de intermediere de date să trimită o notificare numai autorității competente pentru serviciile de intermediere de date din statul membru în care se află sediul său principal sau în care se află reprezentantul său legal. O astfel de notificare nu ar trebui să implice mai mult decât o simplă declarație privind intenția de a furniza astfel de servicii și ar trebui completată numai prin furnizarea informațiilor prevăzute în prezentul regulament. După transmiterea notificării relevante, furnizorul de servicii de intermediere de date ar trebui să poată începe să își desfășoare activitatea în orice stat membru, fără alte obligații de notificare.

(40)

Procedura de notificare prevăzută în prezentul regulament nu ar trebui să aducă atingere normelor suplimentare specifice pentru furnizarea de servicii de intermediere de date aplicabile prin intermediul dreptului sectorial.

(41)

Sediul principal al unui furnizor de servicii de intermediere de date în Uniune ar trebui să fie locul unde se află administrația centrală a acestuia în Uniune. Sediul principal al unui furnizor de servicii de intermediere de date în Uniune ar trebui să fie stabilit în conformitate cu criterii obiective și să implice exercitarea efectivă și reală a activităților de gestionare. Activitățile unui furnizor de servicii de intermediere de date ar trebui, de asemenea, să respecte dreptul intern al statului membru în care acesta își are sediul principal.

(42)

Pentru a se asigura respectarea de către furnizorii de serviciile de intermediere de date a prezentului regulament, aceștia ar trebui să aibă sediul lor principal în Uniune. În cazul în care un furnizor de servicii de intermediere de date care nu este stabilit în Uniune oferă servicii în cadrul Uniunii, acesta ar trebui să desemneze un reprezentant legal. Desemnarea unui reprezentant legal este necesară în asemenea cazuri, având în vedere că acești furnizori de servicii de intermediere de date manipulează date cu caracter personal, precum și date comerciale confidențiale, care necesită o monitorizare atentă a respectării de către furnizorii de servicii de intermediere de date a prezentului regulament. Pentru a stabili dacă un astfel de furnizor de servicii de intermediere de date oferă servicii în cadrul Uniunii, ar trebui să se stabilească dacă este evident că acesta intenționează să ofere servicii persoanelor din unul sau mai multe state membre. Simpla accesibilitate în Uniune a site-ului web sau a unei adrese de e-mail și a altor date de contact ale furnizorului de servicii de intermediere de date sau utilizarea unei limbi utilizate în general în țara terță în care este stabilit furnizorul de servicii de intermediere de date ar trebui considerată ca fiind insuficientă pentru a se stabili o astfel de intenție. Cu toate acestea, factori precum utilizarea unei limbi sau a unei monede utilizate în general în unul sau mai multe state membre cu posibilitatea de a comanda servicii în respectiva limbă sau menționarea unor utilizatori din Uniune ar putea conduce la concluzia că furnizorul de servicii de intermediere de date intenționează să ofere servicii în Uniune.

Un reprezentant legal desemnat ar trebui să acționeze în numele furnizorului de servicii de intermediere de date, iar autoritățile competente pentru serviciile de intermediere de date ar trebui să poată aborda reprezentantul legal în plus sau în locul unui furnizor de servicii de intermediere de date, inclusiv în cazul unei încălcări, pentru a iniția proceduri de asigurare a respectării legii împotriva unui furnizor de servicii de intermediere de date care nu se conformează prevederilor legale și care nu este stabilit în Uniune. Reprezentantul legal ar trebui să fie desemnat printr-un mandat scris al furnizorului de servicii de intermediere de date pentru a acționa în numele acestuia în privința obligațiilor care îi revin acestuia în temeiul prezentului regulament.

(43)

Pentru a ajuta persoanele vizate și deținătorii de date să identifice cu ușurință furnizorii de servicii de intermediere de date recunoscuți în Uniune și, prin urmare, să își sporească încrederea în aceștia, ar trebui creat un logo comun care să poată fi recunoscut în întreaga Uniune, în plus față de eticheta de „furnizor de servicii de intermediere de date recunoscut în Uniune”.

(44)

Autoritățile competente pentru serviciile de intermediere de date desemnate să monitorizeze conformarea furnizorilor de servicii de intermediere de date cu cerințele prezentului regulament ar trebui alese pe baza capacității și a expertizei lor în ceea ce privește partajarea de date orizontală sau sectorială. Acestea ar trebui să fie independente de orice furnizor de servicii de intermediere de date, precum și transparente și imparțiale în îndeplinirea sarcinilor lor. Statele membre ar trebui să notifice Comisiei identitatea respectivelor autorități competente pentru serviciile de intermediere de date. Atribuțiile și competențele autorităților competente pentru serviciile de intermediere de date nu ar trebui să aducă atingere competențelor autorităților de protecție a datelor. În special, pentru orice chestiune care necesită o evaluare a conformității cu Regulamentul (UE) 2016/679, autoritatea competentă pentru serviciile de intermediere de date ar trebui să solicite, după caz, avizul sau decizia autorității de supraveghere competente instituite în temeiul regulamentului respectiv.

(45)

Există un potențial ridicat pentru obiective de interes general în ceea ce privește utilizarea datelor puse la dispoziție în mod voluntar de către persoanele vizate pe baza consimțământului în cunoștință de cauză al acestora sau, în cazul în care este vorba de date fără caracter personal, puse la dispoziție de către deținătorii de date. Astfel de obiective ar include asistența medicală, combaterea schimbărilor climatice, îmbunătățirea mobilității, facilitarea dezvoltării, elaborării și difuzării de statistici oficiale, îmbunătățirea furnizării de servicii publice sau elaborarea politicilor publice. Sprijinul acordat cercetării științifice ar trebui de asemenea să fie luat în considerare ca fiind un obiectiv de interes general. Prezentul regulament ar trebui să urmărească să contribuie la crearea unor rezerve de date cu o dimensiune suficientă puse la dispoziție pe baza altruismului în materie de date pentru a permite analiza datelor și învățarea automată, inclusiv în întreaga Uniune. Pentru a atinge respectivul obiectiv, ar trebui ca statele membre să instituie măsuri de ordin organizațional sau tehnic, sau ambele, care ar facilita altruismul în materie de date. Astfel de măsuri ar putea include disponibilitatea unor instrumente ușor de utilizat pentru persoanele vizate sau deținătorii de date pentru a-și da consimțământul sau permisiunea pentru utilizarea altruistă a datelor lor, organizarea de campanii de sensibilizare sau un schimb structurat între autoritățile competente cu privire la modul în care politicile publice, cum ar fi îmbunătățirea traficului, sănătatea publică, combaterea schimbărilor climatice, beneficiază de pe urma altruismului în materie de date. În acest scop, statele membre ar trebui să poată institui politici naționale pentru altruismul în materie de date. Persoanele vizate ar trebui să poată primi compensații numai pentru costurile pe care le suportă pentru a-și pune datele la dispoziție pentru obiective de interes general.

(46)

Înregistrarea organizațiilor recunoscute de promovare a altruismului în materie de date și utilizarea etichetei de „organizație recunoscută în Uniune de promovare a altruismului în materie de date” se preconizează că vor conduce la crearea unor depozite de date. Înregistrarea într-un stat membru ar fi valabilă pe întreg teritoriul Uniunii și se preconizează că aceasta va facilita utilizarea transfrontalieră a datelor în cadrul Uniunii și apariția unor rezerve de date care să acopere mai multe state membre. Deținătorii de date și-ar putea acorda permisiunea cu privire la prelucrarea datelor lor fără caracter personal pentru o serie de scopuri care nu sunt stabilite la momentul acordării permisiunii. Respectarea de către astfel de organizații recunoscute de promovare a altruismului în materie de date a unui set de cerințe, astfel cum este prevăzut în prezentul regulament, ar trebui să confere încredere că datele puse la dispoziție în scopuri altruiste servesc un obiectiv de interes general. O astfel de încredere ar trebui să rezulte în special din faptul că locul de stabilire sau reprezentantul legal este în Uniune, precum și din cerința ca organizațiile recunoscute de promovare a altruismului în materie de date să nu fie organizații cu scop lucrativ, din cerințele de transparență și din garanțiile specifice instituite pentru a proteja drepturile și interesele persoanelor vizate și ale întreprinderilor.

Alte garanții ar trebui să includă posibilitatea prelucrării datelor relevante într-un mediu de prelucrare securizat gestionat de organizațiile recunoscute de promovare a altruismului în materie de date, mecanisme de supraveghere, precum consiliile sau comisiile de etică, inclusiv reprezentanți ai societății civile, pentru a se asigura că operatorul de date menține standarde înalte de etică științifică și de protecție a drepturilor fundamentale, mijloace tehnice eficace și clar comunicate de retragere sau de modificare a consimțământului în orice moment, pe baza obligațiilor de informare ale persoanelor împuternicite de către operatori în temeiul Regulamentului (UE) 2016/679, precum și mijloace prin care persoanele vizate să rămână informate cu privire la utilizarea datelor pe care le-au pus la dispoziție. Înregistrarea ca organizație recunoscută de promovare a altruismului în materie de date nu ar trebui să fie o condiție prealabilă pentru exercitarea activităților de altruism în materie de date. Comisia ar trebui, prin intermediul actelor delegate, să elaboreze un cadru de reglementare în strânsă cooperare cu organizațiile de promovare a altruismului în materie de date și cu părțile interesate relevante. Respectarea cadrului de reglementare respectiv ar trebui să fie o cerință în vederea înregistrării ca organizații recunoscute de promovare a altruismului în materie de date.

(47)

Pentru a ajuta persoanele vizate și deținătorii de date să identifice cu ușurință organizațiile recunoscute de promovare a altruismului în materie de date și, prin urmare, să își sporească încrederea în acestea, ar trebui creat un logo comun care să poată fi recunoscut în întreaga Uniune. Logoul comun ar trebui să fie însoțit de un cod QR cu un link către registrul public al Uniunii cu organizațiile recunoscute de promovare a altruismului în materie de date.

(48)

Prezentul regulament nu ar trebui să aducă atingere înființării, organizării și funcționării entităților care urmăresc să se implice în activități bazate pe altruismul în materie de date în temeiul dreptului intern și se bazează pe cerințele dreptului intern de a funcționa în mod legal într-un stat membru ca organizație fără scop lucrativ.

(49)

Prezentul regulament nu ar trebui să aducă atingere înființării, organizării și funcționării entităților care se angajează în partajarea de date și de conținut pe baza licențelor deschise, altele decât organismele din sectorul public, contribuind astfel la crearea unor resurse comune, disponibile pentru toți. Printre acestea ar trebui să se numere platformele colaborative deschise de partajare a cunoștințelor și registrele științifice și academice cu acces deschis, platformele de dezvoltare de software cu sursă deschisă și platformele cu acces deschis de agregare de conținut.

(50)

Organizațiile recunoscute de promovare a altruismului în materie de date ar trebui să poată colecta date relevante direct de la persoane fizice și juridice sau să prelucreze date colectate de alte persoane. Prelucrarea datelor colectate ar putea fi efectuată de către organizațiile de promovare a altruismului în materie de date în scopuri pe care le stabilesc ele însele sau, după caz, ar putea permite prelucrarea de către terți în respectivele scopuri. În cazul în care organizațiile recunoscute de promovare a altruismului în materie de date sunt operatori sau persoane împuternicite de operatori astfel cum sunt definite în Regulamentul (UE) 2016/679, acestea ar trebui să respecte regulamentul respectiv. De regulă, altruismul în materie de date s-ar baza pe consimțământul persoanelor vizate în înțelesul articolului 6 alineatul (1) litera (a) și al articolului 9 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) 2016/679, consimțământ care ar trebui să fie în conformitate cu cerințele privind consimțământul legal în conformitate cu articolele 7 și 8 din regulamentul respectiv. În conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/679, scopurile legate de cercetarea științifică ar putea fi sprijinite prin exprimarea consimțământului pentru anumite domenii de cercetare științifică atunci când sunt respectate standardele etice recunoscute pentru cercetarea științifică sau doar pentru anumite domenii de cercetare sau părți ale proiectelor de cercetare. Articolul 5 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2016/679 prevede că prelucrarea ulterioară în scopuri de cercetare științifică sau istorică ori în scopuri statistice nu ar trebui să fie considerată incompatibilă cu scopurile inițiale, în conformitate cu articolul 89 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/679. În cazul datelor fără caracter personal, limitările de utilizare ar trebui să se regăsească în permisiunea acordată de deținătorul de date.

(51)

Autoritățile competente pentru înregistrarea organizațiilor recunoscute de promovare a altruismului în materie de date desemnate să monitorizeze respectarea de către organizațiile recunoscute de promovare a altruismului în materie de date a cerințelor prezentului regulament ar trebui alese pe baza capacității și a expertizei lor. Acestea ar trebui să fie independente de orice organizație de promovare a altruismului în materie de date, precum și transparente și imparțiale în îndeplinirea sarcinilor lor. Statele membre ar trebui să notifice Comisiei identitatea respectivelor autorități competente pentru înregistrarea organizațiilor recunoscute de promovare a altruismului în materie de date. Atribuțiile și competențele autorităților competente pentru înregistrarea organizațiilor recunoscute de promovare a altruismului în materie de date nu ar trebui să aducă atingere competențelor autorităților de protecție a datelor. În special, pentru orice chestiune care necesită o evaluare a conformității cu Regulamentul (UE) 2016/679, autoritatea competentă pentru înregistrarea organizațiilor recunoscute de promovare a altruismului în materie de date ar trebui să solicite, după caz, avizul sau decizia autorității de supraveghere competente instituite în temeiul regulamentului respectiv.

(52)

Pentru a promova încrederea și a spori securitatea juridică și ușurința de utilizare în ceea ce privește procesul de acordare și retragere a consimțământului, în special în contextul cercetării științifice și al utilizării statistice a datelor puse la dispoziție în mod altruist, ar trebui elaborat și utilizat un formular european de consimțământ privind altruismul în materie de date în contextul partajării altruiste de date. Un astfel de formular ar trebui să contribuie la creșterea transparenței pentru persoanele vizate cu privire la faptul că datele lor vor fi accesate și utilizate în conformitate cu consimțământul exprimat și, de asemenea, cu respectarea deplină a normelor de protecție a datelor. Acesta ar trebui, de asemenea, să faciliteze acordarea și retragerea consimțământului și să fie utilizat pentru a simplifica acțiunile bazate pe altruismul în materie de date realizate de întreprinderi și pentru a oferi un mecanism care să le permită acestora să își retragă permisiunea de a utiliza datele. Pentru a ține seama de particularitățile fiecărui sector în parte, inclusiv din perspectiva protecției datelor, formularul european de consimțământ privind altruismul în materie de date ar trebui să utilizeze o abordare modulară care permite personalizarea pentru sectoare specifice și scopuri diferite.

(53)

Pentru a pune în aplicare cu succes cadrul de guvernanță a datelor, ar trebui înființat un Comitet european pentru inovare în domeniul datelor, sub forma unui grup de experți. Comitetul european pentru inovare în domeniul datelor ar trebui să fie format din reprezentanți ai autorităților competente pentru serviciile de intermediere de date și ai autorităților competente pentru înregistrarea organizațiilor recunoscute de promovare a altruismului în materie de date din toate statele membre, ai Comitetului european pentru protecția datelor, ai Autorității Europene pentru Protecția Datelor, ai Agenției Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică (ENISA), ai Comisiei, din reprezentantul UE pentru IMM-uri sau un reprezentant numit de rețeaua reprezentanților pentru IMM-uri și din alți reprezentanți ai organismelor relevante din sectoare specifice, precum și ai organismelor care dețin cunoștințe de specialitate specifice. Comitetul european pentru inovare în domeniul datelor ar trebui să fie format dintr-o serie de subgrupuri, inclusiv un subgrup pentru implicarea părților interesate, compus din reprezentanți ai industriei, cum ar fi din domeniul sănătății, al mediului, al agriculturii, al transporturilor, al energiei, al industriei prelucrătoare industriale, al mass-media, al sectoarelor culturale și creative și din domeniul statisticii, precum și din reprezentanți din domeniul cercetării, ai mediului universitar, ai societății civile, ai organizațiilor de standardizare, ai spațiilor europene comune relevante ale datelor și ai altor părți interesate relevante și părți terțe, printre altele organismele cu expertiză specifică, cum ar fi institutele naționale de statistică.

(54)

Comitetul european pentru inovare în domeniul datelor ar trebui să asiste Comisia în coordonarea practicilor și politicilor naționale cu privire la subiectele reglementate de prezentul regulament și în sprijinirea utilizării datelor transsectoriale prin aderarea la principiile Cadrului european de interoperabilitate și prin utilizarea standardelor și a specificațiilor europene și internaționale, inclusiv prin intermediul platformei multipartite a UE pentru standardizarea în domeniul TIC, al vocabularelor de bază și al componentelor MIE și ar trebui să țină seama de activitatea de standardizare care are loc în sectoare sau domenii specifice. Lucrările privind standardizarea tehnică ar putea include identificarea priorităților pentru elaborarea de standarde și stabilirea și menținerea unui set de standarde tehnice și juridice pentru transmiterea datelor între două medii de prelucrare care să permită organizarea spațiilor de date, în special pentru a clarifica care standarde și practici sunt intersectoriale și care sunt sectoriale și pentru a stabili o distincție între acestea. Comitetul european pentru inovare în domeniul datelor ar trebui să coopereze cu organismele, rețelele sau grupurile sectoriale de experți existente sau cu alte organizații transsectoriale care se ocupă de reutilizarea datelor. În ceea ce privește altruismul în materie de date, Comitetul european pentru inovare în domeniul datelor ar trebui să asiste Comisia la elaborarea formularului de consimțământ privind altruismul în materie de date, în consultare cu Comitetul european pentru protecția datelor. Prin propunerea de orientări privind spațiile europene comune ale datelor, Comitetul european pentru inovare în domeniul datelor ar trebui să sprijine dezvoltarea unei economii europene a datelor care să funcționeze pe baza acestor spații ale datelor, așa cum se prevede în strategia europeană privind datele.

(55)

Statele membre ar trebui să stabilească norme privind sancțiunile aplicabile în cazul încălcării prezentului regulament și ar trebui să ia toate măsurile necesare pentru a asigura aplicarea acestora. Sancțiunile prevăzute ar trebui să fie eficace, proporționale și cu efect de descurajare. Discrepanțele mari dintre normele privind sancțiunile ar putea duce la denaturarea concurenței pe piața unică digitală. Armonizarea unor astfel de norme ar putea fi benefică în această privință.

(56)

Pentru a asigura aplicarea eficientă a prezentului regulament și pentru a se asigura că furnizorii de servicii de intermediere de date și entitățile care doresc să se înregistreze ca organizații recunoscute de promovare a altruismului în materie de date pot accesa și finaliza procedurile de notificare și înregistrare în întregime online și la nivel transfrontalier, astfel de proceduri ar trebui să fie oferite prin intermediul portalului digital unic instituit în temeiul Regulamentului (UE) 2018/1724 al Parlamentului European și al Consiliului (29). Respectivele proceduri ar trebui adăugate la lista procedurilor incluse în anexa II la Regulamentul (UE) 2018/1724.

(57)

Prin urmare, Regulamentul (UE) 2018/1724 ar trebui să fie modificat în consecință.

(58)

Pentru a asigura eficacitatea prezentului regulament, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din TFUE ar trebui delegată Comisiei în scopul completării prezentului regulament, prin stabilirea unor condiții speciale aplicabile transferurilor către țări terțe ale anumitor categorii de date fără caracter personal considerate extrem de sensibile în acte legislative specifice ale Uniunii și prin stabilirea unui cadru de reglementare pentru organizațiile recunoscute de promovare a altruismului în materie de date, pe care aceste organizații trebuie să îl respecte, care să prevadă cerințe de informare, tehnice și de securitate, precum și foi de parcurs referitoare la comunicare și standarde de interoperabilitate. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare (30). În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

(59)

În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, ar trebui conferite competențe de executare Comisiei pentru a oferi asistență organismelor din sectorul public și reutilizatorilor în vederea respectării condițiilor de reutilizare prevăzute în prezentul regulament prin stabilirea de clauze contractuale tip pentru transferul de date fără caracter personal către țări terțe de către reutilizatori, pentru a declara că dispozițiile juridice, de supraveghere și de asigurare a respectării legii dintr-o țară terță sunt echivalente cu protecția asigurată în temeiul dreptului Uniunii, pentru a elabora logoul comun pentru furnizorii de servicii de intermediere de date și logoul comun pentru organizațiile recunoscute de promovare a altruismului în materie de date și pentru a stabili și a elabora formularul european de consimțământ privind altruismul în materie de date. Respectivele competențe ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (31).

(60)

Prezentul regulament nu ar trebui să aducă atingere aplicării normelor privind concurența, în special articolelor 101 și 102 din TFUE. Măsurile prevăzute în prezentul regulament nu ar trebui să fie utilizate pentru a restrânge concurența într-un mod care să contravină TFUE. Este vorba în special de normele privind schimbul de informații sensibile din punctul de vedere al concurenței între concurenții existenți sau potențiali prin intermediul serviciilor de intermediere de date.

(61)

Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor și Comitetul european pentru protecția datelor au fost consultate în conformitate cu articolul 42 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2018/1725 și au emis avizul lor la 10 martie 2021.

(62)

Prezentul regulament folosește ca principii călăuzitoare respectarea drepturilor fundamentale și a principiilor recunoscute în special de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, inclusiv dreptul la respectarea vieții private, dreptul la protecția datelor cu caracter personal, libertatea de a desfășura o activitate comercială, dreptul la proprietate și integrarea persoanelor cu handicap. În ceea ce privește acest din urmă aspect, organismele din sectorul public și serviciile prevăzute în prezentul regulament ar trebui, după caz, să respecte Directivele (UE) 2016/2102 (32) și (UE) 2019/882 (33) ale Parlamentului European și ale Consiliului. În plus, ar trebui să se țină seama de proiectarea universală în contextul tehnologiei informației și comunicațiilor, care reprezintă efortul conștient și sistematic de a aplica în mod proactiv principiile, metodele și instrumentele de promovare a proiectării universale a tehnologiilor informatice, inclusiv a tehnologiilor bazate pe internet, evitând astfel necesitatea unor adaptări a posteriori sau a proiectării specializate.

(63)

Întrucât obiectivele prezentului regulament, și anume reutilizarea, în cadrul Uniunii, a anumitor categorii de date deținute de organismele din sectorul public, precum și instituirea unui cadru de notificare și supraveghere pentru furnizarea de servicii de intermediere de date, a unui cadru pentru înregistrarea voluntară a entităților care pun datele la dispoziție în scopuri altruiste și a unui cadru pentru înființarea unui Comitet european pentru inovare în domeniul datelor, nu pot fi realizate în mod satisfăcător de către statele membre, dar, având în vedere amploarea și efectele sale, acestea pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este prevăzut la articolul respectiv, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea acestor obiective,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

CAPITOLUL I

Dispoziții generale

Articolul 1

Obiect și domeniu de aplicare

(1) Prezentul regulament stabilește:

(a)

condițiile de reutilizare, în cadrul Uniunii, a anumitor categorii de date deținute de organismele din sectorul public;

(b)

un cadru de notificare și de supraveghere pentru furnizarea de servicii de intermediere de date;

(c)

un cadru pentru înregistrarea voluntară a entităților care colectează și prelucrează date puse la dispoziție în scopuri altruiste; și

(d)

un cadru pentru înființarea unui Comitet european pentru inovare în materie de date.

(2) Prezentul regulament nu creează nicio obligație pentru organismele din sectorul public de a permite reutilizarea datelor și nici nu exonerează organismele din sectorul public de obligațiile de confidențialitate care le revin în temeiul dreptului Uniunii sau al dreptului intern.

Prezentul regulament nu aduce atingere:

(a)

dispozițiilor specifice din dreptul Uniunii sau din dreptul intern în ceea ce privește accesul la anumite categorii de date sau reutilizarea acestora, în special în ceea ce privește acordarea accesului la documente oficiale și divulgarea acestora; și

(b)

obligațiilor organismelor din sectorul public în temeiul dreptului Uniunii sau al dreptului intern de a permite reutilizarea datelor sau cerințelor legate de prelucrarea datelor fără caracter personal.

În cazul în care dreptul sectorial al Uniunii sau dreptul intern impune organismelor din sectorul public, furnizorilor de servicii de intermediere de date sau organizațiilor recunoscute de promovare a altruismului în materie de date să respecte cerințe tehnice, administrative sau organizatorice suplimentare specifice, inclusiv printr-un regim de autorizare sau de certificare, se aplică, de asemenea, dispozițiile respective din dreptul sectorial al Uniunii sau din dreptul intern în cauză. Orice astfel de cerințe suplimentare specifice sunt nediscriminatorii, proporționale și justificate în mod obiectiv.

(3) Dreptul Uniunii și dreptul intern privind protecția datelor cu caracter personal se aplică oricăror date cu caracter personal prelucrate în legătură cu prezentul regulament. Prezentul regulament nu aduce atingere în special Regulamentelor (UE) 2016/679 și (UE) 2018/1725 și Directivelor 2002/58/CE și (UE) 2016/680, inclusiv în ceea ce privește atribuțiile și competențele autorităților de supraveghere. În caz de divergență între prezentul regulament și dreptul Uniunii privind protecția datelor cu caracter personal sau dreptul intern adoptat în conformitate cu dreptul respectiv al Uniunii, prevalează dreptul Uniunii sau dreptul intern privind protecția datelor cu caracter personal relevant. Prezentul regulament nu creează un temei juridic pentru prelucrarea datelor cu caracter personal și nu afectează niciun drept și nicio obligație prevăzute în Regulamentele (UE) 2016/679 sau (UE) 2018/1725 sau în Directivele 2002/58/CE sau (UE) 2016/680.

(4) Prezentul regulament nu aduce atingere aplicării dreptului în materie de concurență.

(5) Prezentul regulament nu aduce atingere competențelor statelor membre în ceea ce privește activitățile lor legate de siguranța publică, apărare și securitatea națională.

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

1.

„date” înseamnă orice reprezentare digitală a unor acte, fapte sau informații și orice compilație a unor astfel de acte, fapte sau informații, inclusiv sub forma unei înregistrări audio, video sau audiovizuale;

2.

„reutilizare” înseamnă utilizarea, de către persoane fizice sau juridice, a datelor deținute de către organisme din sectorul public, în scopuri comerciale sau necomerciale diferite de scopul inițial pentru care au fost produse datele respective, scop care decurge din misiunea lor de serviciu public, cu excepția schimbului de date care are loc între organismele din sectorul public strict în contextul îndeplinirii misiunii lor de serviciu public;

3.

„date cu caracter personal” înseamnă date cu caracter personal în sensul definiției de la articolul 4 punctul 1 din Regulamentul (UE) 2016/679;

4.

„date fără caracter personal” înseamnă alte date decât datele cu caracter personal;

5.

„consimțământ” înseamnă consimțământ în sensul definiției de la articolul 4 punctul 11 din Regulamentul (UE) 2016/679;

6.

„permisiune” înseamnă acordarea utilizatorilor de date a dreptului la prelucrarea datelor fără caracter personal;

7.

„persoană vizată” înseamnă persoană vizată în sensul definiției de la articolul 4 punctul 1 din Regulamentul (UE) 2016/679;

8.

„deținător de date” înseamnă o persoană juridică, inclusiv organisme din sectorul public și organizații internaționale, sau o persoană fizică care nu este vizată în ceea ce privește datele specifice în cauză, care, în conformitate cu dreptul aplicabil al Uniunii sau cu dreptul intern aplicabil, are dreptul de a acorda acces la anumite date cu caracter personal sau fără caracter personal;

9.

„utilizator de date” înseamnă o persoană fizică sau juridică care are acces legal la anumite date cu sau fără caracter personal și care are dreptul, inclusiv în temeiul Regulamentului (UE) 2016/679 în cazul datelor cu caracter personal, să utilizeze datele respective în scopuri comerciale sau necomerciale;

10.

„partajare de date” înseamnă furnizarea de date de către o persoană vizată sau un deținător de date către un utilizator de date în scopul utilizării în comun sau individuale a unor astfel de date, pe baza unor acorduri voluntare sau a dreptului Uniunii sau a dreptului intern, direct sau printr-un intermediar, de exemplu în baza unor licențe deschise sau comerciale, contra unei taxe sau gratuit;

11.

„serviciu de intermediere de date” înseamnă un serviciu care vizează stabilirea de relații comerciale în scopul partajării de date între un număr nedeterminat de persoane vizate și deținători de date, pe de o parte, și utilizatorii de date, pe de altă parte, prin mijloace tehnice, juridice sau de altă natură, inclusiv în scopul exercitării drepturilor persoanelor vizate în ceea ce privește datele cu caracter personal, excluzând cel puțin următoarele:

(a)

serviciile care obțin date de la deținătorii de date și agregă, îmbogățesc sau transformă datele în scopul adăugării unei valori substanțiale și acordă licențe utilizatorilor de date pentru utilizarea datelor rezultate, fără a stabili o relație comercială între deținătorii de date și utilizatorii de date;

(b)

serviciile care se axează pe intermedierea de conținuturi protejate prin drepturi de autor;

(c)

serviciile care sunt utilizate exclusiv de un singur deținător de date pentru a permite utilizarea datelor deținute de respectivul deținător de date sau care sunt utilizate de către mai multe persoane juridice dintr-un grup închis, inclusiv relații cu furnizorii sau cu clienții sau colaborări stabilite prin contract, în special cele care au ca obiectiv principal asigurarea funcționalităților obiectelor și dispozitivelor conectate la internetul obiectelor;

(d)

serviciile de partajare de date oferite de organismele din sectorul public care nu urmăresc să stabilească relații comerciale;

12.

„prelucrare” înseamnă prelucrare în sensul definiției de la articolul 4 punctul 2 din Regulamentul (UE) 2016/679 în ceea ce privește datele cu caracter personal sau la articolul 3 punctul 2 din Regulamentul (UE) 2018/1807 în ceea ce privește datele fără caracter personal;

13.

„acces” înseamnă utilizarea datelor, în conformitate cu cerințe tehnice, juridice sau organizatorice specifice, fără a implica neapărat transmiterea sau descărcarea datelor;

14.

„sediu principal” al unei persoane juridice înseamnă locul în care se află administrația centrală a acesteia în Uniune;

15.

„servicii ale cooperativelor de date” înseamnă servicii de intermediere de date oferite de o structură organizațională constituită din persoane vizate, întreprinderi unipersonale sau IMM-uri, care sunt membre ale structurii respective, având ca obiective principale sprijinirea membrilor săi în exercitarea drepturilor lor cu privire la anumite date, inclusiv în ceea ce privește luarea de decizii în cunoștință de cauză înainte ca aceștia să consimtă la prelucrarea datelor, schimbul de opinii cu privire la scopurile și condițiile de prelucrare a datelor care ar reprezenta cel mai bine interesele membrilor săi în ceea ce privește datele lor și negocierea clauzelor și condițiilor pentru prelucrarea datelor în numele membrilor săi, înainte de acordarea permisiunii de a prelucra datele fără caracter personal sau înainte de acordarea consimțământului pentru prelucrarea datelor personale;

16.

„altruism în materie de date” înseamnă partajarea voluntară de date pe baza consimțământului acordat de persoanele vizate în vederea prelucrării datelor cu caracter personal care le privesc sau a permisiunilor acordate de deținătorii de date de a li se utiliza datele fără caracter personal fără a cere sau a primi ceva în contrapartidă, care să depășească o compensație legată de costurile pe care le suportă aceștia pentru punerea la dispoziție a datelor lor pentru obiective de interes general, astfel cum sunt prevăzute în dreptul intern, după caz, cum ar fi asistența medicală, combaterea schimbărilor climatice, îmbunătățirea mobilității, facilitarea dezvoltării, elaborării și difuzării de statistici oficiale, îmbunătățirea furnizării de servicii publice, elaborarea politicilor publice sau scopurile de cercetare științifică în interesul general;

17.

„organism din sectorul public” înseamnă statul, autoritățile regionale sau locale, organismele de drept public sau asociațiile formate din una sau mai multe astfel de autorități sau din unul sau mai multe astfel de organisme de drept public;

18.

„organisme de drept public” înseamnă organisme care au următoarele caracteristici:

(a)

sunt constituite special pentru a răspunde nevoilor de interes general și nu au caracter industrial sau comercial;

(b)

au personalitate juridică;

(c)

sunt finanțate în proporție majoritară de stat sau de autoritățile locale sau regionale, sau de alte organisme de drept public, gestionarea acestora este supravegheată de autoritățile sau organismele respective ori au un consiliu administrativ, de conducere sau de supraveghere în care jumătate din membrii săi sunt numiți de stat, autorități locale sau regionale sau alte organisme de drept public;

19.

„întreprindere publică” înseamnă orice întreprindere asupra căreia organismele din sectorul public pot exercita, direct sau indirect, o influență dominantă în virtutea dreptului de proprietate asupra acesteia, a participării financiare la aceasta sau al normelor care o guvernează; în sensul acestei definiții, se prezumă că există o influență dominantă din partea organismelor din sectorul public în oricare dintre cazurile următoare în care aceste organisme, în mod direct sau indirect:

(a)

dețin majoritatea capitalului subscris al întreprinderii;

(b)

controlează majoritatea voturilor aferente acțiunilor emise de întreprindere;

(c)

pot numi mai mult de jumătate din membrii organului însărcinat cu administrarea, conducerea sau controlul întreprinderii;

20.

„mediu de prelucrare securizat” înseamnă mediul fizic sau virtual și mijloacele organizatorice necesare pentru a asigura conformitatea cu dreptul Uniunii, cum ar fi Regulamentul (UE) 2016/679, în special cu privire la drepturile persoanelor vizate, drepturile de proprietate intelectuală și confidențialitatea comercială și cea a datelor statistice, integritatea și accesibilitatea, precum și cu dreptul intern aplicabil și a permite entității care furnizează mediul de prelucrare securizat să stabilească și să supravegheze toate acțiunile de prelucrare a datelor, inclusiv cele de afișare, stocare, descărcare și exportare a datelor și de calculare a datelor derivate cu ajutorul algoritmilor computaționali;

21.

„reprezentant legal” înseamnă o persoană fizică sau juridică stabilită în Uniune, desemnată în mod explicit să acționeze în numele unui furnizor de servicii de intermediere de date sau al unei entități care colectează, pentru obiective de interes general, date puse la dispoziție de persoane fizice sau juridice în conformitate cu principiul altruismului în materie de date, care nu este stabilită în Uniune, care poate fi abordată de autoritățile competente pentru serviciile de intermediere de date și de autoritățile competente pentru înregistrarea organizațiilor recunoscute de promovare a altruismului în materie de date în plus sau în locul furnizorului de servicii de intermediere de date sau al entității în legătură cu obligațiile care le revin în temeiul prezentului regulament, inclusiv cu privire la inițiere unei proceduri de asigurare a respectării legii împotriva unui furnizor de servicii de intermediere de date sau a unei entități care nu se conformează prevederilor legale și care nu este stabilită în Uniune.

CAPITOLUL II

Reutilizarea anumitor categorii de date protejate deținute de organisme din sectorul public

Articolul 3

Categorii de date

(1) Prezentul capitol se aplică datelor deținute de organisme din sectorul public care sunt protejate din motive legate de:

(a)

confidențialitatea comercială, inclusiv secretele de afaceri, profesionale sau de întreprindere;

(b)

confidențialitatea datelor statistice;

(c)

protecția drepturilor de proprietate intelectuală ale terților; sau

(d)

protecția datelor cu caracter personal, în măsura în care aceste date nu intră în domeniul de aplicare al Directivei (UE) 2019/1024.

(2) Prezentul capitolul nu se aplică:

(a)

datelor deținute de întreprinderile publice;

(b)

datelor deținute de radiodifuziunile publice și de filialele acestora, precum și de alte organisme sau filiale ale acestora pentru furnizarea unui serviciu public de radiodifuziune;

(c)

datelor deținute de instituțiile culturale și de învățământ;

(d)

datelor deținute de organisme din sectorul public care sunt protejate din motive de siguranță publică, apărare sau securitate națională; sau

(e)

datelor a căror furnizare constituie o activitate care nu face obiectul misiunii de serviciu public a organismelor în cauză din sectorul public, astfel cum sunt definite prin lege sau prin alte norme obligatorii din statul membru în cauză, sau, în lipsa unor astfel de norme, astfel cum sunt definite în conformitate cu practica administrativă curentă din statul membru în cauză, cu condiția ca obiectul misiunii de serviciu public să fie transparent și să facă obiectul unui control.

(3) Prezentul capitol nu aduce atingere:

(a)

dreptului Uniunii și dreptului intern și nici acordurilor internaționale, la care Uniunea sau statele membre sunt părți, privind protecția categoriilor de date menționate la alineatul (1); și

(b)

dreptului Uniunii și dreptului intern în ceea ce privește accesul la documente.

Articolul 4

Interzicerea acordurilor de exclusivitate

(1) Sunt interzise acordurile sau alte practici referitoare la reutilizarea datelor deținute de organisme din sectorul public, conținând categoriile de date menționate la articolul 3 alineatul (1), care acordă drepturi exclusive sau care au ca obiectiv sau ca efect acordarea unor astfel de drepturi exclusive sau restricționarea disponibilității datelor pentru reutilizare de către alte entități decât părțile la astfel de acorduri sau alte practici.

(2) Prin derogare de la alineatul (1), se poate acorda un drept exclusiv de reutilizare a datelor menționate la alineatul respectiv în măsura necesară pentru furnizarea unui serviciu sau a unui produs de interes general, care altfel nu ar fi posibilă.

(3) Un drept exclusiv astfel cum se menționează la alineatul (2) se acordă prin intermediul unui act administrativ sau al unei înțelegeri contractuale, în conformitate cu dreptul aplicabil al Uniunii sau cu dreptul intern aplicabil și cu respectarea principiilor transparenței, egalității de tratament și nediscriminării.

(4) Durata unui drept exclusiv de reutilizare a datelor nu depășește 12 luni. În cazul în care se încheie un contract, durata contractului este aceeași cu durata dreptului exclusiv.

(5) Acordarea unui drept exclusiv în temeiul alineatelor (2), (3) și (4), inclusiv motivele pentru care este necesar să se acorde un astfel de drept, sunt transparente și puse la dispoziția publicului online, sub o formă care respectă dreptul relevant al Uniunii privind achizițiile publice.

(6) Acordurile sau alte practici care fac obiectul interdicției prevăzute la alineatul (1), care nu îndeplinesc condițiile prevăzute la alineatele (2) și (3) și care au fost încheiate înainte de 23 iunie 2022 încetează la sfârșitul contractului în cauză și, în orice caz, la 24 decembrie 2024.

Articolul 5

Condiții de reutilizare

(1) Organismele din sectorul public care, în temeiul dreptului intern, au competența de a acorda sau de a refuza accesul în vederea reutilizării uneia sau mai multor categorii de date menționate la articolul 3 alineatul (1) pun la dispoziția publicului condițiile pentru permiterea unei astfel de reutilizări și procedura de cerere a reutilizării prin punctul unic de informare la care se face referire la articolul 8. Atunci când acordă sau refuză accesul în vederea reutilizării, acestea pot fi asistate de organismele competente menționate la articolul 7 alineatul (1).

Statele membre se asigură că organismele din sectorul public sunt dotate cu resursele necesare pentru a respecta prezentul articol.

(2) Condițiile de reutilizare sunt nediscriminatorii, transparente, proporționale și justificate în mod obiectiv în ceea ce privește categoriile de date și scopurile reutilizării, precum și natura datelor pentru care este permisă reutilizarea. Respectivele condiții nu se utilizează pentru a restrânge concurența.

(3) Organismele din sectorul public se asigură, în conformitate cu dreptul Uniunii și cu dreptul intern, că natura protejată a datelor este păstrată. Acestea pot prevedea următoarele cerințe:

(a)

de a se acorda acces la datele reutilizate numai atunci când organismul din sectorul public sau organismul competent, după primirea cererii de reutilizare, s-a asigurat că datele au fost:

(i)

anonimizate, în cazul datelor cu caracter personal; și

(ii)

modificate, agregate sau tratate prin orice altă metodă de control al divulgării, în cazul informațiilor comerciale confidențiale, inclusiv al secretelor comerciale sau al conținutului protejat prin drepturi de proprietate intelectuală;

(b)

de a se accesa și a se reutiliza datele de la distanță într-un mediu de prelucrare securizat, care este pus la dispoziție sau controlat de organismul din sectorul public;

(c)

de a se accesa și a se reutiliza datele în spațiile fizice în care se află mediul de prelucrare securizat, în conformitate cu standarde înalte de securitate, cu condiția ca accesul de la distanță să nu poată fi permis fără a se pune în pericol drepturile și interesele terților.

(4) În cazul reutilizării permise în conformitate cu alineatul (3) literele (b) și (c), organismele din sectorul public impun condiții care asigură integritatea funcționării sistemelor tehnice ale mediului de prelucrare securizat utilizat. Organismul din sectorul public își rezervă dreptul să verifice procesul, mijloacele și orice rezultate ale prelucrării datelor efectuate de către reutilizator pentru a menține integritatea protecției datelor și își rezervă dreptul de a interzice utilizarea rezultatelor care conțin informații ce pun în pericol drepturile și interesele terților. Decizia de a interzice utilizarea rezultatelor este inteligibilă și transparentă pentru reutilizator.

(5) Cu excepția cazului în care dreptul intern include garanții specifice privind obligațiile de confidențialitate aplicabile referitoare la reutilizarea datelor menționate la articolul 3 alineatul (1), organismul din sectorul public condiționează reutilizarea datelor furnizate în conformitate cu alineatul (3) de la prezentul articol de respectarea de către reutilizator a unei obligații de confidențialitate care interzice divulgarea oricărei informații care pune în pericol drepturile și interesele terților, pe care reutilizatorul ar fi putut-o dobândi în pofida garanțiilor instituite. Reutilizatorilor li se interzice să reidentifice orice persoană vizată la care se referă datele și iau măsuri tehnice și operaționale pentru a împiedica reidentificarea și pentru a notifica organismului din sectorul public orice încălcare a securității datelor care are ca rezultat reidentificarea persoanelor vizate în cauză. În cazul în care are loc o reutilizare neautorizată a datelor fără caracter personal, reutilizatorul informează, fără întârziere și, dacă este cazul, cu sprijinul organismului din sectorul public, persoanele juridice ale căror drepturi și interese pot fi afectate.

(6) În cazul în care reutilizarea datelor nu poate fi permisă în conformitate cu obligațiile prevăzute la alineatele (3) și (4) de la prezentul articol și dacă nu există niciun alt temei juridic pentru transmiterea datelor în temeiul Regulamentului (UE) 2016/679, organismul din sectorul public depune toate eforturile, în conformitate cu dreptul Uniunii și dreptul intern, pentru a oferi asistență potențialilor reutilizatori să solicite consimțământul persoanelor vizate sau permisiunea din partea deținătorilor de date ale căror drepturi și interese ar putea fi afectate de o astfel de reutilizare, atunci când acest lucru este fezabil și nu antrenează o sarcină disproporționată asupra organismului din sectorul public. Atunci când oferă asistența respectivă, organismul din sectorul public poate fi asistat de organismele competente menționate la articolul 7 alineatul (1).

(7) Reutilizarea datelor este permisă numai cu respectarea drepturilor de proprietate intelectuală. Dreptul producătorului unei baze de date, astfel cum este prevăzut la articolul 7 alineatul (1) din Directiva 96/9/CE, nu se exercită de către organismele din sectorul public pentru a împiedica reutilizarea datelor sau pentru a restrânge reutilizarea lor dincolo de limitele stabilite prin prezentul regulament.

(8) Atunci când datele solicitate sunt considerate confidențiale, în conformitate cu dreptul Uniunii sau cu dreptul intern privind confidențialitatea comercială sau cea a datelor statistice, organismele din sectorul public se asigură că datele confidențiale nu vor fi divulgate ca urmare a permiterii reutilizării, cu excepția situației în care o astfel de reutilizare este permisă în conformitate cu alineatul (6).

(9) În cazul în care un reutilizator intenționează să transfere către o țară terță date fără caracter personal protejate din motivele prevăzute la articolul 3 alineatul (1), acesta informează organismul din sectorul public, cu ocazia solicitării reutilizării unor astfel de date, cu privire la intenția sa de a transfera astfel de date și cu privire la scopul unui astfel de transfer. În cazul reutilizării în conformitate cu alineatul (6) de la prezentul articol, reutilizatorul informează, dacă este cazul cu sprijinul organismului din sectorul public, persoana juridică ale cărei drepturi și interese pot fi afectate cu privire la intenția, scopul și garanțiile adecvate. Organismul din sectorul public nu permite reutilizarea decât dacă persoana juridică își dă permisiunea pentru transfer.

(10) Organismele din sectorul public transmit date confidențiale fără caracter personal sau date protejate de drepturi de proprietate intelectuală unui reutilizator care intenționează să transfere datele respective către o țară terță, alta decât o țară desemnată în conformitate cu alineatul (12), numai dacă reutilizatorul se angajează prin intermediul unor contracte:

(a)

să respecte obligațiile impuse în conformitate cu alineatele (7) și (8) chiar și după transferul datelor către țara terță; și

(b)

să accepte competența instanțelor din statul membru al organismului din sectorul public care transmite datele cu privire la orice litigiu legat de respectarea alineatelor (7) și (8).

(11) Organismele din sectorul public, după caz și în măsura capacităților lor, oferă orientări și asistență reutilizatorilor în îndeplinirea obligațiilor menționate la alineatul (10) din prezentul articol.

Pentru a oferi asistență organismelor din sectorul public și reutilizatorilor, Comisia poate adopta acte de punere în aplicare care să stabilească clauze contractuale tip pentru respectarea obligațiilor menționate la alineatul (10) din prezentul articol. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 33 alineatul (3).

(12) Atunci când acest lucru este justificat de un număr substanțial de cereri, în întreaga Uniune, privind reutilizarea datelor fără caracter personal în anumite țări terțe, Comisia poate adopta acte de punere în aplicare prin care declară că mecanismele juridice, de supraveghere și de asigurare a respectării legii dintr-o țară terță:

(a)

asigură protecția proprietății intelectuale și a secretelor comerciale într-un mod care este, în esență, echivalent cu protecția asigurată în temeiul dreptului Uniunii;

(b)

sunt aplicate și se asigură respectarea lor în mod eficace; și

(c)

oferă un control judiciar eficace.

Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 33 alineatul (3).

(13) Actele legislative specifice ale Uniunii pot considera că anumite categorii de date fără caracter personal deținute de organismele din sectorul public sunt extrem de sensibile în sensul prezentului articol, în cazul în care transferul lor către țări terțe poate pune în pericol obiectivele de politică publică ale Uniunii, cum ar fi siguranța și sănătatea publică, sau poate antrena riscul de reidentificare a datelor fără caracter personal, anonimizate. În cazul în care un astfel de act este adoptat, Comisia adoptă, în conformitate cu articolul 32, acte delegate de completare a prezentului regulament prin stabilirea unor condiții speciale aplicabile transferurilor de astfel de date către țări terțe.

Condițiile speciale respective se bazează pe natura categoriilor de date fără caracter personal identificate în actul legislativ specific al Uniunii și pe motivele pentru care sunt considerate respectivele categorii ca fiind extrem de sensibile, luând în considerare riscurile de reidentificare a datelor fără caracter personal, anonimizate. Acestea sunt nediscriminatorii și limitate la ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivelor de politică publică ale Uniunii identificate în actul respectiv, în conformitate cu obligațiile internaționale ale Uniunii.

În cazul în care acte legislative specifice ale Uniunii, astfel cum sunt menționate la primul paragraf, impun acest lucru, astfel de condiții speciale pot include condiții aplicabile transferului sau acorduri tehnice în această privință, limitări cu privire la reutilizarea datelor în țări terțe sau la categoriile de persoane care au dreptul să transfere astfel de date către țări terțe ori, în cazuri excepționale, restricții cu privire la transferurile către țări terțe.

(14) Persoana fizică sau juridică căreia i s-a acordat dreptul de reutilizare a datelor fără caracter personal poate transfera datele numai acelor țări terțe pentru care sunt îndeplinite cerințele de la alineatele (10), (12) și (13).

Articolul 6

Taxe

(1) Organismele din sectorul public care permit reutilizarea categoriilor de date menționate la articolul 3 alineatul (1) pot percepe taxe pentru autorizarea reutilizării acestor date.

(2) Taxele percepute în temeiul alineatului (1) sunt transparente, nediscriminatorii, proporționale și justificate în mod obiectiv și nu restrâng concurența.

(3) Organismele din sectorul public se asigură că taxele pot fi plătite și online prin intermediul serviciilor de plăți transfrontaliere disponibile pe scară largă, fără discriminare în funcție de locul în care se află sediul furnizorului de servicii de plată, locul emiterii instrumentului de plată sau locul în care se află contul de plăți în Uniune.

(4) În cazul în care organismele din sectorul public aplică taxe, acestea iau măsuri pentru a încuraja reutilizarea categoriilor de date menționate la articolul 3 alineatul (1) în scopuri necomerciale, cum ar fi în scopul cercetării științifice, și de către IMM-uri și întreprinderile nou-înființate, în conformitate cu normele privind ajutoarele de stat. În această privință, organismele din sectorul public pot, de asemenea, să pună la dispoziție datele în schimbul unei taxe reduse sau gratuit, în special IMM-urilor și întreprinderilor nou-înființate, societății civile, precum și instituțiilor de învățământ. În acest scop, organismele din sectorul public pot stabili o listă de categorii de reutilizatori cărora le sunt puse la dispoziție date pentru reutilizare contra unei taxe reduse sau gratuit. Lista respectivă, împreună cu criteriile utilizate pentru stabilirea acesteia, se fac publice.

(5) Taxele se calculează pe baza costurilor legate de desfășurarea procedurii pentru cererile de reutilizare a categoriilor de date menționate la articolul 3 alineatul (1) și se limitează la costurile necesare în legătură cu:

(a)

reproducerea, furnizarea și difuzarea datelor;

(b)

autorizarea drepturilor;

(c)

anonimizarea sau alte forme de pregătire a datelor cu caracter personal și a datelor comerciale confidențiale, astfel cum se prevede la articolul 5 alineatul (3);

(d)

întreținerea mediului de prelucrare securizat;

(e)

obținerea dreptului de a permite reutilizarea în conformitate cu prezentul capitol de către terți din afara sectorului public; și

(f)

acordarea de asistență reutilizatorilor pentru a solicita consimțământul persoanelor vizate și permisiunea deținătorilor de date ale căror drepturi și interese pot fi afectate de reutilizare.

(6) Criteriile și metodologia de calculare a taxelor se stabilesc de statele membre și se publică. Organismul din sectorul public publică o descriere a principalelor categorii de costuri și a regulilor utilizate pentru repartizarea costurilor.

Articolul 7

Organisme competente

(1) În vederea îndeplinirii sarcinilor menționate la prezentul articol, fiecare stat membru desemnează unul sau mai multe organisme competente, care pot fi competente pentru anumite sectoare, pentru a asista organismele din sectorul public care acordă sau refuză accesul pentru reutilizarea categoriilor de date menționate la articolul 3 alineatul (1). Statele membre pot fie să înființeze unul sau mai multe organisme competente noi, fie să se bazeze pe organismele din sectorul public existente sau pe serviciile interne ale organismelor din sectorul public care îndeplinesc condițiile prevăzute în prezentul regulament.

(2) Organismele competente pot fi împuternicite să acorde accesul pentru reutilizarea categoriilor de date menționate la articolul 3 alineatul (1) în temeiul dreptului Uniunii sau al dreptului intern care prevede acordarea unui astfel de acces. Atunci când acordă sau refuză accesul în vederea reutilizării, respectivelor organisme competente li se aplică articolele 4, 5, 6 și 9.

(3) Organismele competente dispun de resursele juridice, financiare, tehnice și umane pentru îndeplinirea sarcinilor care le sunt atribuite, inclusiv cunoștințele tehnice necesare pentru a fi în măsură să respecte dreptul relevant al Uniunii sau dreptul național relevant privind regimurile de acces pentru categoriile de date menționate la articolul 3 alineatul (1).

(4) Asistența prevăzută la alineatul (1) include, după caz:

(a)

furnizarea de asistență tehnică prin punerea la dispoziție a unui mediu de prelucrare securizat pentru furnizarea accesului în vederea reutilizării datelor;

(b)

oferirea de orientări și de asistență tehnică în legătură cu modul optim de structurare și de stocare a datelor pentru a face respectivele date ușor accesibile;

(c)

furnizarea de asistență tehnică pentru pseudonimizare și asigurarea prelucrării datelor într-un mod care protejează efectiv caracterul privat, confidențialitatea, integritatea și accesibilitatea informațiilor conținute în datele a căror reutilizare este autorizată, inclusiv a tehnicilor de anonimizare, generalizare, eliminare și randomizare a datelor cu caracter personal sau a altor metode de protecție a confidențialității de ultimă generație, precum și de ștergere a informațiilor comerciale confidențiale, inclusiv a secretelor comerciale sau a conținutului protejat de drepturi de proprietate intelectuală;

(d)

ajutarea organismelor din sectorul public, după caz, să acorde asistență reutilizatorilor în ce privește cererea consimțământului pentru reutilizare din partea persoanelor vizate sau a permisiunii din partea deținătorilor de date, în concordanță cu deciziile lor specifice, inclusiv cu privire la jurisdicția în care se preconizează că va avea loc prelucrarea datelor și acordarea de asistență organismelor din sectorul public în ce privește crearea de mecanisme tehnice care permit transmiterea de cereri de acordare a consimțământului sau a permisiunii din partea reutilizatorilor, acolo unde este fezabil în practică;

(e)

acordarea de asistență organismelor din sectorul public în ceea ce privește evaluarea caracterului adecvat al angajamentelor asumate prin contracte de un reutilizator în temeiul articolului 5 alineatul (10).

(5) Fiecare stat membru notifică Comisiei identitatea organismelor competente desemnate în temeiul alineatului (1) până la 24 septembrie 2023. De asemenea, fiecare stat membru notifică Comisiei orice modificare ulterioară a identității organismelor competente respective.

Articolul 8

Punctele unice de informare

(1) Statele membre se asigură că toate informațiile relevante privind aplicarea articolelor 5 și 6 sunt disponibile și ușor accesibile prin intermediul unui punct unic de informare. Statele membre instituie un nou organism sau desemnează un organism existent sau o structură existentă în calitatea de punct unic de informare. Punctul unic de informare poate fi legat de puncte de informare sectoriale, regionale sau locale. Funcțiile punctului unic de informare pot fi automatizate, cu condiția ca organismul din sectorul public să asigure sprijinul adecvat.

(2) Punctul unic de informare este competent să primească cereri de informații sau cereri de reutilizare a categoriilor de date menționate la articolul 3 alineatul (1) și le transmite, atunci când este posibil și adecvat prin mijloace automatizate, organismelor competente din sectorul public sau organismelor competente menționate la articolul 7 alineatul (1), după caz. Punctul unic de informare pune la dispoziție, prin mijloace electronice, o listă de resurse cu funcție de căutare care conține o prezentare generală a tuturor resurselor de date disponibile, inclusiv, după caz, a resurselor de date care sunt disponibile la punctele de informare sectoriale, regionale sau locale, cu informații relevante ce descriu datele disponibile, precizând cel puțin formatul și dimensiunea datelor și condițiile pentru reutilizarea lor.

(3) Punctul unic de informare poate stabili un canal de informare separat, simplificat și bine documentat pentru IMM-uri și întreprinderile nou-înființate, care să răspundă nevoilor și capacităților acestora legate de solicitarea reutilizării categoriilor de date menționate la articolul 3 alineatul (1).

(4) Comisia creează un punct unic de acces european care oferă un registru electronic de date cu funcție de căutare disponibil la punctele de informare unice naționale și informații suplimentare privind modul de solicitare a datelor prin intermediul respectivelor puncte de informare unice naționale.

Articolul 9

Procedura pentru cererile de reutilizare

(1) Cu excepția cazului în care au fost stabilite termene mai scurte în conformitate cu dreptul intern, organismele competente din sectorul public sau organismele competente menționate la articolul 7 alineatul (1) adoptă o decizie privind cererile de reutilizare a categoriilor de date menționate la articolul 3 alineatul (1) în termen de două luni de la data primirii cererii.

În cazul cererilor de reutilizare deosebit de ample și de complexe, respectivul termen de două luni poate fi prelungit cu cel mult 30 de zile. În astfel de cazuri, organismele competente din sectorul public sau organismele competente menționate la articolul 7 alineatul (1) notifică solicitantului cât mai curând posibil faptul că este nevoie de mai mult timp pentru desfășurarea procedurii, prezentând și motivele întârzierii.

(2) Orice persoană fizică sau juridică afectată direct de o decizie, astfel cum este menționată la alineatul (1), are dreptul la o cale de atac eficientă în statul membru în care este situat organismul relevant. O astfel de cale de atac este prevăzută în dreptul intern și include posibilitatea revizuirii de către un organism imparțial, care dispune de cunoștințele de specialitate adecvate, cum ar fi autoritatea națională din domeniul concurenței, autoritatea competentă de reglementare a accesului la documente, autoritatea de supraveghere instituită în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/679 sau o autoritate judiciară națională, ale cărui decizii sunt obligatorii pentru organismul din sectorul public sau pentru organismul competent în cauză.

CAPITOLUL III

Cerințe aplicabile serviciilor de intermediere de date

Articolul 10

Servicii de intermediere de date

Furnizarea următoarelor servicii de intermediere de date respectă articolul 12 și face obiectul unei proceduri de notificare:

(a)

serviciile de intermediere între deținătorii de date și utilizatorii de date potențiali, inclusiv punerea la dispoziție a mijloacelor tehnice sau de altă natură care permit furnizarea unor astfel de servicii; aceste servicii pot include schimburi bilaterale sau multilaterale de date sau crearea de platforme sau de baze de date care permit schimbul sau utilizarea în comun a datelor, precum și instituirea altor infrastructuri specifice pentru punerea în legătură a deținătorilor de date cu utilizatorii de date;

(b)

serviciile de intermediere între persoanele vizate care doresc să își pună la dispoziție datele cu caracter personal sau persoanele fizice care doresc să pună la dispoziție datele fără caracter personal și utilizatorii de date potențiali, inclusiv punerea la dispoziție a mijloacelor tehnice sau de altă natură care permit furnizarea unor astfel de servicii, și în special facilitarea exercitării drepturilor persoanelor vizate prevăzute în Regulamentul (UE) 2016/679;

(c)

serviciile cooperativelor de date.

Articolul 11

Notificarea transmisă de furnizorii de servicii de intermediere de date

(1) Orice furnizor de servicii de intermediere de date care intenționează să furnizeze serviciile de intermediere de date menționate la articolul 10 transmite o notificare autorității competente pentru serviciile de intermediere de date.

(2) În sensul prezentului regulament, un furnizor de servicii de intermediere de date stabilit în mai multe state membre se consideră a fi sub jurisdicția statului membru în care își are sediul principal, fără a aduce atingere dreptului Uniunii care reglementează acțiunile transfrontaliere pentru despăgubiri și procedurile conexe.

(3) Un furnizor de servicii de intermediere de date care nu este stabilit în Uniune, dar care oferă serviciile de intermediere de date menționate la articolul 10 în cadrul Uniunii, desemnează un reprezentant legal într-unul dintre statele membre în care sunt oferite serviciile respective.

Cu scopul de a asigura respectarea prezentului regulament, furnizorul de servicii de intermediere de date împuternicește reprezentantul legal pentru a putea fi abordat în plus față de acesta sau în locul acestuia de autoritățile competente pentru serviciile de intermediere de date sau de persoanele vizate și de deținătorii de date cu privire la toate aspectele legate de serviciile de intermediere de date furnizate. Reprezentantul legal cooperează cu autoritățile competente pentru serviciile de intermediere de date și demonstrează în mod cuprinzător autorităților competente pentru serviciile de intermediere de date, la cerere, acțiunile întreprinse și dispozițiile stabilite de furnizorul de servicii de intermediere de date pentru a asigura respectarea prezentului regulament.

Se consideră că furnizorul de servicii de intermediere de date se află sub jurisdicția statului membru în care este situat reprezentantul legal. Desemnarea unui reprezentant legal de către furnizorul de servicii de intermediere de date nu aduce atingere niciuneia dintre acțiunile în justiție care ar putea fi inițiate împotriva furnizorului de servicii de intermediere de date.

(4) După transmiterea unei notificări în conformitate cu alineatul (1), furnizorul de servicii de intermediere de date poate începe activitatea, sub rezerva condițiilor prevăzute în prezentul capitol.

(5) Notificarea menționată la alineatul (1) conferă furnizorului de servicii de intermediere de date dreptul de a furniza servicii de intermediere de date în toate statele membre.

(6) Notificarea menționată la alineatul (1) include următoarele informații:

(a)

denumirea furnizorului de servicii de intermediere de date;

(b)

statutul furnizorului de servicii de intermediere de date, forma sa juridică, structura acționariatului său, filialele sale relevante, precum și, în cazul în care acesta este înregistrat într-un registru al comerțului sau într-un alt registru public național similar, numărul său de înregistrare;

(c)

adresa sediului principal al furnizorului de servicii de intermediere de date în Uniune, dacă există, și, după caz, a oricărei sucursale secundare dintr-un alt stat membru sau cea a reprezentantului legal;

(d)

un site internet public unde pot fi găsite informații complete și actualizate cu privire la furnizorul de servicii de intermediere de date și la activitățile sale, inclusiv cel puțin informațiile menționate la literele (a), (b), (c) și (f);

(e)

persoanele de contact și datele de contact ale furnizorului de servicii de intermediere de date;

(f)

o descriere a serviciului de intermediere de date pe care furnizorul de servicii de intermediere de date intenționează să îl furnizeze și o indicație cu privire la categoriile enumerate la articolul 10 la care se încadrează acest serviciu de intermediere de date;

(g)

data estimată pentru începerea activității, dacă este diferită de data notificării.

(7) Autoritatea competentă pentru serviciile de intermediere de date se asigură că procedura de notificare este nediscriminatorie și nu denaturează concurența.

(8) La cererea furnizorului de servicii de intermediere de date, autoritatea competentă pentru serviciile de intermediere de date emite, în termen de o săptămână de la o notificare completată în mod complet și corespunzător, o declarație standardizată prin care confirmă că furnizorul de servicii de intermediere de date a prezentat notificarea menționată la alineatul (1) și că notificarea conține informațiile menționate la alineatul (6).

(9) La cererea furnizorului de servicii de intermediere de date, autoritatea competentă pentru serviciile de intermediere de date confirmă că furnizorul de servicii de intermediere de date respectă prezentul articol și articolul 12. La primirea unei astfel de confirmări, furnizorul de servicii de intermediere de date poate utiliza eticheta de „furnizor de servicii de intermediere de date recunoscut în Uniune” în comunicările sale scrise și verbale, precum și un logo comun.

Pentru a se asigura că furnizorii de servicii de intermediere de date recunoscuți în Uniune sunt ușor de identificat în întreaga Uniune, Comisia stabilește, prin acte de punere în aplicare, un design pentru logoul comun. Furnizorii de servicii de intermediere de date recunoscuți în Uniune afișează în mod clar logoul comun pe fiecare publicație online și offline care se referă la activitățile lor de intermediere de date.

Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 33 alineatul (2).

(10) Autoritatea competentă pentru serviciile de intermediere de date notifică Comisiei, fără întârziere, prin mijloace electronice, fiecare nouă notificare. Comisia ține și actualizează în mod regulat un registru public al tuturor furnizorilor de servicii de intermediere de date care furnizează servicii în Uniune. Informațiile menționate la alineatul (6) literele (a), (b), (c), (d), (f) și (g) se publică în registrul public.

(11) Autoritatea competentă pentru serviciile de intermediere de date poate percepe taxe pentru notificare, în conformitate cu dreptul intern. Aceste taxe sunt proporționale și obiective și se bazează pe costurile administrative legate de monitorizarea conformării și de alte activități de control al pieței desfășurate de autoritatea competentă pentru serviciile de intermediere de date în legătură cu notificările furnizorilor de servicii de intermediere de date. În cazul IMM-urilor și al întreprinderilor nou-înființate, autoritatea competentă pentru serviciile de intermediere de date poate să perceapă o taxă redusă sau să renunțe la perceperea taxei.

(12) Furnizorii de servicii de intermediere de date notifică autorității competente pentru serviciile de intermediere de date orice modificare a informațiilor furnizate în temeiul alineatului (6) în termen de 14 zile de la data modificării.

(13) În cazul în care un furnizor de servicii de intermediere de date își încetează activitatea, acesta notifică acest lucru în termen de 15 zile autorității competente pentru serviciile de intermediere de date relevante stabilite în temeiul alineatelor (1), (2) și (3).

(14) Autoritatea competentă pentru serviciile de intermediere de date notifică Comisiei, fără întârziere, prin mijloace electronice, fiecare notificare menționată la alineatele (12) și (13). Comisia actualizează registrul public al furnizorilor de servicii de intermediere de date din Uniune în mod corespunzător.

Articolul 12

Condiții pentru furnizarea serviciilor de intermediere de date

Furnizarea serviciilor de intermediere de date menționate la articolul 10 este supusă următoarelor condiții:

(a)

furnizorul de servicii de intermediere de date nu poate utiliza datele pentru care furnizează servicii de intermediere de date în alte scopuri decât pentru a le pune la dispoziția utilizatorilor de date, iar serviciile de intermediere de date sunt prestate printr-o persoană juridică distinctă;

(b)

clauzele comerciale, inclusiv stabilirea prețurilor, pentru prestarea serviciilor de intermediere de date către un deținător de date sau un utilizator de date nu pot depinde de utilizarea de către deținătorul de date sau utilizatorul de date a altor servicii prestate de același furnizor de servicii de intermediere de date sau de o entitate conexă sau de măsura în care deținătorul de date sau utilizatorul de date utilizează astfel de servicii;

(c)

datele colectate cu privire la orice activitate a unei persoane fizice sau juridice în scopurile furnizării serviciului de intermediere de date, inclusiv data, ora și datele de geolocalizare, durata activității și conexiunile stabilite cu alte persoane fizice sau juridice de persoana care utilizează serviciul de intermediere de date, pot fi utilizate numai pentru dezvoltarea serviciului de intermediere de date respectiv, ceea ce poate implica utilizarea datelor pentru detectarea fraudelor sau pentru securitatea cibernetică, și se pun la dispoziția deținătorilor de date la cerere;

(d)

furnizorul de servicii de intermediere de date facilitează schimbul de date în formatul în care le primește de la persoana vizată sau de la deținătorul de date, convertește datele în formate specifice numai pentru a spori interoperabilitatea în cadrul sectoarelor și între sectoare sau dacă utilizatorul datelor solicită acest lucru ori dacă acest lucru este prevăzut de dreptul Uniunii sau pentru a asigura armonizarea cu standardele internaționale sau europene în materie de date și le oferă persoanelor vizate sau deținătorilor de date o posibilitate de neparticipare în ceea ce privește conversiile respective, cu excepția cazului în care conversia este impusă de dreptul Uniunii;

(e)

serviciile de intermediere de date pot include oferirea de instrumente și servicii specifice suplimentare deținătorilor de date sau persoanelor vizate în scopul specific al facilitării schimbului de date, cum ar fi stocarea temporară, organizarea, conversia, anonimizarea și pseudonimizarea; astfel de instrumente fiind utilizate numai la cererea explicită sau cu aprobarea explicită a deținătorului de date sau a persoanei vizate, iar instrumentele terților oferite în acest context nu sunt utilizate în alte scopuri;

(f)

furnizorul de servicii de intermediere de date se asigură că procedura de acces la serviciul său este echitabilă, transparentă și nediscriminatorie atât pentru persoanele vizate și deținătorii de date, cât și pentru utilizatorii de date, inclusiv cu privire la prețurile și condițiile serviciilor;

(g)

furnizorul de servicii de intermediere de date are proceduri adecvate pentru a împiedica practicile frauduloase sau abuzive în ceea ce privește părțile care solicită acces prin intermediul serviciilor sale de intermediere de date;

(h)

furnizorul de servicii de intermediere de date, în cazul în care intră în insolvență, asigură o continuitate rezonabilă a furnizării serviciilor sale de intermediere de date și în cazul în care serviciile de intermediere de date respective asigură stocarea datelor, acesta dispune de mecanisme pentru a permite deținătorilor și utilizatorilor de date să obțină acces la datele lor, să le transfere sau să le recupereze și, în cazul în care respectivele servicii de intermediere de date sunt furnizate între persoanele vizate și utilizatorii de date, pentru a permite persoanelor vizate să își exercite drepturile;

(i)

furnizorul de servicii de intermediere de date ia măsurile corespunzătoare pentru a asigura interoperabilitatea cu alte servicii de intermediere de date, printre altele, prin intermediul unor standarde deschise utilizate în comun în sectorul în care își desfășoară activitatea furnizorul de servicii de intermediere de date;

(j)

furnizorul de servicii de intermediere de date instituie măsuri tehnice, juridice și organizatorice adecvate pentru a împiedica transferul de date fără caracter personal sau accesul la acestea în cazul în care transferul sau accesul respectiv este ilegal în temeiul dreptului Uniunii sau al dreptului intern al statului membru relevant;

(k)

furnizorul de servicii de intermediere de date informează fără întârziere deținătorii de date în cazul unui transfer neautorizat, al unui acces neautorizat sau al unei utilizări neautorizate a datelor fără caracter personal pe care le-a partajat;

(l)

furnizorul de servicii de intermediere de date ia măsurile necesare pentru a asigura un nivel adecvat de securitate pentru stocarea, prelucrarea și transmiterea datelor fără caracter personal, iar furnizorul de servicii de intermediere de date asigură în plus cel mai înalt nivel de securitate pentru stocarea și transmiterea de informații sensibile din punct de vedere concurențial;

(m)

furnizorul de servicii de intermediere de date care oferă servicii persoanelor vizate acționează în interesul acestora atunci când facilitează exercitarea drepturilor lor, în special prin informarea și, după caz, consilierea persoanelor vizate într-o manieră concisă, transparentă, inteligibilă și ușor accesibilă cu privire la utilizările preconizate ale datelor de către utilizatorii de date și la clauzele și condițiile standard aferente acestor utilizări înainte ca persoanele vizate să își dea consimțământul;

(n)

în cazul în care un furnizor de servicii de intermediere de date oferă instrumente pentru obținerea consimțământului persoanelor vizate sau a permisiunilor de prelucrare a datelor puse la dispoziție de deținătorii de date, acesta precizează, după caz, jurisdicția țării terțe în care se preconizează că va avea loc utilizarea datelor și oferă persoanelor vizate instrumente pentru a-și da și retrage consimțământul, iar deținătorilor de date li se oferă instrumente pentru acordarea și retragerea permisiunilor de prelucrare a datelor;

(o)

furnizorul de servicii de intermediere de date păstrează o evidență a activității de intermediere de date.

Articolul 13

Autorități competente pentru serviciile de intermediere de date

(1) Fiecare stat membru desemnează una sau mai multe autorități competente să îndeplinească sarcinile legate de procedura de notificare pentru serviciile de intermediere de date și notifică Comisiei identitatea respectivelor autorități competente până la 24 septembrie 2023. De asemenea, fiecare stat membru notifică Comisiei orice modificare ulterioară a identității respectivelor autorități competente.

(2) Autoritățile competente pentru serviciile de intermediere de date respectă cerințele prevăzute la articolul 26.

(3) Competențele autorităților competente pentru serviciile de intermediere de date nu aduc atingere competențelor autorităților pentru protecția datelor, autorităților naționale în domeniul concurenței, autorităților responsabile cu securitatea cibernetică și altor autorități sectoriale relevante. În conformitate cu competențele care le revin în temeiul dreptului Uniunii și al dreptului intern, autoritățile respective stabilesc o cooperare strânsă și fac schimb de informații necesare pentru îndeplinirea sarcinilor ce le revin în legătură cu furnizorii de servicii de intermediere de date și urmăresc să realizeze consecvența deciziilor luate pentru aplicarea prezentului regulament.

Articolul 14

Monitorizarea conformării

(1) Autoritățile competente pentru serviciile de intermediere de date monitorizează și supraveghează respectarea cerințelor prevăzute în prezentul capitol de către furnizorii de servicii de intermediere de date. Autoritățile competente pentru serviciile de intermediere de date pot, de asemenea, să monitorizeze și să supravegheze conformarea furnizorilor de servicii de intermediere de date pe baza unei cereri din partea unei persoane fizice sau juridice.

(2) Autoritățile competente pentru serviciile de intermediere de date au competența de a solicita furnizorilor de servicii de intermediere de date sau reprezentanților lor legali toate informațiile necesare pentru verificarea îndeplinirii cerințelor prevăzute în prezentul capitol. Orice cerere de informații este proporțională cu îndeplinirea sarcinii și se motivează.

(3) În cazul în care autoritatea competentă pentru serviciile de intermediere de date constată că un furnizor de servicii de intermediere de date nu respectă una sau mai multe dintre cerințele prevăzute în prezentul capitol, aceasta îi notifică furnizorului de servicii de intermediere de date în cauză constatările respective și îi oferă posibilitatea de a-și exprima punctul de vedere în termen de 30 de zile de la primirea notificării.

(4) Autoritatea competentă pentru serviciile de intermediere de date are competența de a solicita încetarea încălcării menționate la alineatul (3) într-un termen rezonabil sau imediat, în cazul unei încălcări grave, și adoptă măsuri corespunzătoare și proporționale pentru a asigura respectarea cerințelor. În acest sens, după caz, autoritățile competente pentru serviciile de intermediere de date au competența de a:

(a)

impune, prin proceduri administrative, sancțiuni financiare cu efect de descurajare, care pot include penalități cu titlu cominatoriu și penalități cu efect retroactiv, de a iniția proceduri judiciare pentru impunerea de amenzi, sau ambele;

(b)

solicita o amânare a începerii sau o suspendare a furnizării serviciului de intermediere de date până la efectuarea oricăror modificări ale condițiilor solicitate de autoritatea competentă pentru serviciile de intermediere de date; sau

(c)

solicita încetarea furnizării serviciului de intermediere de date, în cazul în care încălcările grave sau repetate nu au fost remediate în pofida notificării prealabile în conformitate cu alineatul (3).

Autoritatea competentă pentru serviciile de intermediere de date solicită Comisiei să elimine furnizorul de servicii de intermediere de date din registrul furnizorilor de servicii de intermediere de date de îndată ce a dispus încetarea furnizării serviciului de intermediere de date în conformitate cu primul paragraf litera (c).

În cazul în care un furnizor de servicii de intermediere de date remediază încălcările, respectivul furnizor de servicii de intermediere de date notifică din nou autoritatea competentă pentru serviciile de intermediere de date. Autoritatea competentă pentru serviciile de intermediere de date notifică Comisiei fiecare nouă notificare.

(5) În cazul în care un furnizor de servicii de intermediere de date care nu este stabilit în Uniune nu desemnează un reprezentant legal sau dacă reprezentantul său legal nu furnizează, la cererea autorității competente pentru serviciile de intermediere de date, informațiile necesare care demonstrează în mod cuprinzător respectarea prezentului regulament, autoritatea competentă pentru serviciile de intermediere de date are competența de a amâna începerea sau de a suspenda furnizarea serviciului de intermediere de date până la desemnarea reprezentantului legal sau până la furnizarea informației necesare.

(6) Autoritățile competente pentru serviciile de intermediere de date notifică fără întârziere furnizorului de servicii de intermediere de date în cauză măsurile impuse în temeiul alineatelor (4) și (5), motivele pe care se bazează acestea, precum și măsurile necesare care trebuie luate pentru a remedia deficiențele relevante și stabilesc un termen rezonabil, de maximum 30 de zile, în care furnizorul de servicii de intermediere de date să se conformeze măsurilor respective.

(7) Dacă un furnizor de servicii de intermediere de date își are sediul principal sau reprezentantul legal într-un stat membru, dar furnizează servicii în alte state membre, autoritatea competentă pentru serviciile de intermediere de date a statului membru în care se află sediul principal sau reprezentantul legal și autoritățile competente pentru serviciile de intermediere de date ale acestor alte state membre cooperează și își oferă asistență reciprocă. Această asistență și cooperare poate cuprinde schimburi de informații între autoritățile competente pentru serviciile de intermediere de date în cauză în vederea îndeplinirii sarcinilor acestora în temeiul prezentului regulament și solicitări motivate de a se lua măsurile menționate în prezentul articolul.

În cazul în care o autoritate competentă pentru serviciile de intermediere de date dintr-un stat membru solicită asistență din partea unei autorități competente pentru serviciile de intermediere de date dintr-un alt stat membru, aceasta prezintă o cerere motivată. La primirea unei astfel de cereri, autoritatea competentă pentru serviciile de intermediere de date furnizează un răspuns, fără întârziere și într-un interval de timp proporțional cu urgența cererii.

Orice informație transmisă în contextul asistenței solicitate și furnizată în temeiul prezentului articol se utilizează numai în scopul pentru care a fost solicitată.

Articolul 15

Excepții

Prezentul capitol nu se aplică organizațiilor recunoscute de promovare a altruismului în materie de date sau altor entități fără scop lucrativ în măsura în care activitățile acestora constau în colectarea, pentru obiective de interes general, a datelor puse la dispoziție de persoane fizice sau juridice în baza altruismului în materie de date, cu excepția cazului în care respectivele organizații și entități urmăresc să stabilească relații comerciale între un număr nedeterminat de persoane vizate și deținători de date, pe de o parte, și utilizatorii de date, pe de altă parte.

CAPITOLUL IV

Altruismul în materie de date

Articolul 16

Măsuri naționale pentru altruismul în materie de date

Statele membre pot institui măsuri organizatorice sau tehnice, sau ambele, pentru a facilita altruismul în materie de date. În acest sens, statele membre pot stabili politici naționale pentru altruismul în materie de date. Respectivele politici naționale pot asista în special persoanele vizate ca să pună la dispoziție în mod voluntar date cu caracter personal care le privesc și care sunt deținute de organisme din sectorul public pentru altruismul în materie de date și pot stabili informațiile necesare care trebuie furnizate persoanelor vizate cu privire la reutilizarea datelor lor în interesul general.

În cazul în care un stat membru elaborează astfel de politici naționale, acesta notifică acest lucru Comisiei.

Articolul 17

Registrul public al organizațiilor recunoscute de promovare a altruismului în materie de date

(1) Fiecare autoritate competentă pentru înregistrarea organizațiilor recunoscute de promovare a altruismului în materie de date ține și actualizează în mod regulat un registru public național al organizațiilor recunoscute de promovare a altruismului în materie de date.

(2) Comisia gestionează, în scopuri de informare, un registru public al Uniunii cu organizațiile recunoscute de promovare a altruismului în materie de date. O entitate poate utiliza eticheta de „organizație recunoscută în Uniune de promovare a altruismului în materie de date” în comunicările sale scrise și verbale, precum și un logo comun, cu condiția ca aceasta să fie înregistrată în registrul public național al organizațiilor recunoscute de promovare a altruismului în materie de date în conformitate cu articolul 18.

Pentru a se asigura că organizațiile recunoscute de promovare a altruismului în materie de date sunt ușor de identificat în întreaga Uniune, Comisia stabilește, prin acte de punere în aplicare, un design pentru logoul comun. Organizațiile recunoscute de promovare a altruismului în materie de date afișează în mod clar logoul comun pe fiecare publicație online și offline care se referă la activitățile lor de promovare a altruismului în materie de date. Logoul comun este însoțit de un cod QR cu un link către registrul public al Uniunii cu organizațiile recunoscute de promovare a altruismului în materie de date.

Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 33 alineatul (2).

Articolul 18

Cerințe generale privind înregistrarea

Pentru a fi eligibilă pentru înregistrare într-un registru public național al organizațiilor de promovare a altruismului în materie de date, o entitate trebuie:

(a)

să desfășoare activități de promovare a altruismului în materie de date;

(b)

să fie o persoană juridică înființată în temeiul dreptului intern în vederea îndeplinirii de obiective de interes general, astfel cum sunt prevăzute în dreptul intern, după caz;

(c)

să funcționeze fără scop lucrativ și să fie independentă din punct de vedere legal de orice entitate cu scop lucrativ;

(d)

să își desfășoare activitățile de altruism în materie de date printr-o structură distinctă din punct de vedere funcțional de alte activități pe care le desfășoară;

(e)

să respecte cadrul de reglementare menționat la articolul 22 alineatul (1), în termen de cel mult 18 luni de la data intrării în vigoare a actelor delegate menționate la alineatul respectiv.

Articolul 19

Înregistrarea organizațiilor recunoscute de promovare a altruismului în materie de date

(1) O entitate care îndeplinește cerințele prevăzute la articolul 18 poate depune o cerere de înregistrare în registrul public național al organizațiilor recunoscute de promovare a altruismului în materie de date în statul membru în care este stabilită.

(2) O entitate care îndeplinește cerințele prevăzute la articolul 18 și este stabilită în mai multe state membre poate depune o cerere de înregistrare în registrul public național al organizațiilor recunoscute de promovare a altruismului în materie de date din statul membru în care își are sediul principal.

(3) O entitate care îndeplinește cerințele de la articolul 18, dar care nu este stabilită în Uniune, numește un reprezentant legal într-unul dintre statele membre în care sunt oferite serviciile bazate pe altruismul în materie de date.

În scopul asigurării respectării prezentului regulament, reprezentantul legal este împuternicit de entitate pentru a fi contactat, în plus față de aceasta sau în locul acesteia, de autoritățile competente pentru înregistrarea organizațiilor recunoscute de promovare a altruismului în materie de date sau de persoanele vizate și de deținătorii de date, cu privire la toate aspectele legate de respectiva entitate. Reprezentantul legal cooperează cu autoritățile competente pentru înregistrarea organizațiilor recunoscute de promovare a altruismului în materie de date și le demonstrează în mod cuprinzător, la cerere, acțiunile întreprinse și dispozițiile puse în practică de entitate pentru a asigura respectarea prezentului regulament.

Se consideră că entitatea se află sub jurisdicția statului membru în care este situat reprezentantul legal. O astfel de entitate poate depune o cerere de înregistrare în registrul public național al organizațiilor recunoscute de promovare a altruismului în materie de date din statul membru respectiv. Desemnarea unui reprezentant legal de către entitate nu aduce atingere niciunei acțiuni în justiție care ar putea fi introdusă împotriva entității.

(4) Cererile de înregistrare menționate la alineatele (1), (2) și (3) conțin următoarele informații:

(a)

denumirea entității;

(b)

statutul juridic al entității, forma sa juridică și, în cazul în care entitatea este înregistrată într-un registru public național, numărul de înregistrare al acesteia;

(c)

actul constitutiv al entității, dacă este cazul;

(d)

sursele de venit ale entității;

(e)

adresa sediului principal al entității în Uniune, dacă există, și, după caz, a oricărei sucursale secundare dintr-un alt stat membru sau cea a reprezentantului legal;

(f)

un site internet public unde sunt disponibile informații complete și actualizate privind entitatea și activitățile sale, incluzând cel puțin informațiile menționate la literele (a), (b), (d) (e) și (h);

(g)

persoanele de contact și datele de contact ale entității;

(h)

obiectivele de interes general pe care intenționează să le promoveze în procesul de colectare a datelor;

(i)

natura datelor pe care entitatea intenționează să le controleze sau să le prelucreze și, în cazul datelor cu caracter personal, indicarea categoriilor de date cu caracter personal;

(j)

orice alte documente care demonstrează că sunt îndeplinite cerințele prevăzute la articolul 18.

(5) În cazul în care entitatea a transmis toate informațiile necesare în temeiul alineatului (4) și după ce autoritatea competentă pentru înregistrarea organizațiilor recunoscute de promovare a altruismului în materie de date a evaluat cererea de înregistrare și a considerat că entitatea îndeplinește cerințele de la articolul 18, aceasta înregistrează entitatea în registrul public național al organizațiilor recunoscute de promovare a altruismului în materie de date în termen de 12 săptămâni de la data primirii cererii de înregistrare. Înregistrarea este valabilă în toate statele membre.

Autoritatea competentă pentru înregistrarea organizațiilor de promovare a altruismului în materie de date notifică orice înregistrare Comisiei. Comisia include înregistrarea respectivă în registrul public al Uniunii cu organizațiile recunoscute de promovare a altruismului în materie de date.

(6) Informațiile menționate la alineatul (4) literele (a), (b), (f), (g) și (h) se publică în registrul public național relevant al organizațiilor recunoscute de promovare a altruismului în materie de date.

(7) O organizație recunoscută de promovare a altruismului în materie de date notifică autorității competente pentru înregistrarea organizațiilor de promovare a altruismului în materie de date orice modificare a informațiilor furnizate în temeiul alineatului (4) în termen de 14 zile de la data modificării.

Autoritatea competentă pentru înregistrarea organizațiilor recunoscute de promovare a altruismului în materie de date notifică Comisiei, fără întârziere, prin mijloace electronice, fiecare astfel de notificare. Pe baza unei astfel de notificări, Comisia actualizează fără întârziere registrul public al Uniunii cu organizațiile recunoscute de promovare a altruismului în materie de date.

Articolul 20

Cerințe privind transparența

(1) O organizație recunoscută de promovare a altruismului în materie de date ține evidențe complete și exacte cu privire la:

(a)

toate persoanele fizice sau juridice cărora li s-a oferit posibilitatea de a prelucra date deținute de organizația recunoscută de promovare a altruismului în materie de date respectivă, și datele de contact ale acestora;

(b)

data sau durata prelucrării datelor cu caracter personal sau a utilizării datelor fără caracter personal;

(c)

scopul prelucrării, astfel cum a fost declarat de către persoana fizică sau juridică căreia i s-a oferit posibilitatea de prelucrare;

(d)

taxele plătite de persoanele fizice sau juridice care prelucrează datele, dacă este cazul.

(2) O organizație recunoscută de promovare a altruismului în materie de date întocmește și transmite autorității competente relevante pentru înregistrarea organizațiilor de promovare a altruismului în materie de date un raport anual de activitate care conține cel puțin următoarele elemente:

(a)

informații privind activitățile desfășurate de organizația recunoscută de promovare a altruismului în materie de date;

(b)

o descriere a modului în care au fost promovate, în cursul exercițiului financiar respectiv, obiectivele de interes general pentru care au fost colectate datele;

(c)

o listă a tuturor persoanelor fizice și juridice care au fost autorizate să prelucreze datele deținute de entitatea respectivă, inclusiv o descriere sumară a obiectivelor de interes general urmărite prin această prelucrare a datelor și descrierea mijloacelor tehnice utilizate pentru aceasta, inclusiv o descriere a tehnicilor utilizate pentru a păstra confidențialitatea și protecția datelor;

(d)

un rezumat al rezultatelor prelucrărilor de date autorizate de organizația recunoscută de promovare a altruismului în materie de date, dacă este cazul;

(e)

informații privind sursele de venit ale organizației recunoscute de promovare a altruismului în materie de date, în special privind toate veniturile din autorizarea accesului la date, precum și privind cheltuielile.

Articolul 21

Cerințe specifice pentru protejarea drepturilor și a intereselor persoanelor vizate și ale deținătorilor de date cu privire la datele lor

(1) O organizație recunoscută de promovare a altruismului în materie de date informează persoanele vizate sau deținătorii de date înainte de orice prelucrare a datelor lor, într-un mod clar și ușor de înțeles, cu privire la:

(a)

obiectivele de interes general și, dacă este cazul, cu privire la scopul specificat, explicit și legitim pentru care urmează să fie prelucrate datele cu caracter personal și pentru care permite prelucrarea datelor acestora de către un utilizator de date;

(b)

localizarea oricărei prelucrări efectuate într-o țară terță și obiectivele de interes general pentru care permite această prelucrare, în cazul în care prelucrarea este efectuată de organizația recunoscută de promovare a altruismului în materie de date.

(2) Organizația recunoscută de promovare a altruismului în materie de date nu utilizează datele pentru alte obiective decât cele de interes general pentru care persoana vizată sau deținătorul de date permite prelucrarea. Organizația recunoscută de promovare a altruismului în materie de date nu folosește practici comerciale înșelătoare pentru a solicita furnizări de date.

(3) Organizația recunoscută de promovare a altruismului în materie de date pune la dispoziție instrumente pentru a obține consimțământul persoanelor vizate sau permisiunea de prelucrare a datelor puse la dispoziție de către deținătorii de date. Organizația recunoscută de promovare a altruismului în materie de date pune la dispoziție și instrumente pentru retragerea cu ușurință a unui astfel de consimțământ sau a unei astfel de permisiuni.

(4) Organizația recunoscută de promovare a altruismului în materie de date ia măsuri pentru a asigura un nivel adecvat de securitate pentru stocarea și prelucrarea datelor fără caracter personal pe care le-a colectat pe baza altruismului în materie de date.

(5) Organizația recunoscută de promovare a altruismului în materie de date informează fără întârziere deținătorii de date în cazul transferului neautorizat, al accesului neautorizat sau al utilizării neautorizate a datelor fără caracter personal pe care le-a partajat.

(6) În cazul în care organizația recunoscută de promovare a altruismului în materie de date facilitează prelucrarea datelor de către terți, inclusiv prin furnizarea instrumentelor care permit obținerea consimțământului persoanelor vizate sau a permisiunilor de a prelucra datele puse la dispoziție de deținătorii de date, aceasta specifică, după caz, jurisdicția țării terțe în care se preconizează că va avea loc utilizarea datelor.

Articolul 22

Cadrul de reglementare

(1) Comisia adoptă, în conformitate cu articolul 32, acte delegate de completare a prezentului regulament prin stabilirea unui cadru de reglementare, care să prevadă:

(a)

cerințe de informare adecvate pentru a se asigura că persoanelor vizate și deținătorilor de date li se oferă, înainte de acordarea consimțământului sau a permisiunii pentru altruismul în materie de date, informații suficient de detaliate, clare și transparente privind utilizarea datelor, instrumentele pentru acordarea și retragerea consimțământului sau a permisiunii și măsurile luate pentru a evita utilizarea abuzivă a datelor partajate cu organizația de promovare a altruismului în materie de date;

(b)

cerințe tehnice și de securitate adecvate pentru a asigura un nivel adecvat de securitate pentru stocarea și prelucrarea datelor, precum și pentru instrumentele de acordare și de retragere a consimțământului sau a permisiunii;

(c)

foi de parcurs de comunicare care să adopte o abordare multidisciplinară pentru a sensibiliza părțile interesate relevante, în special deținătorii de date și persoanele vizate care și-ar putea partaja datele, cu privire la altruismul în materie de date, la desemnarea drept „organizație recunoscută în Uniune de promovare a altruismului în materie de date” și la cadrul de reglementare;

(d)

recomandări privind standardele de interoperabilitate relevante.

(2) Cadrul de reglementare menționat la alineatul (1) se elaborează în strânsă cooperare cu organizațiile de promovare a altruismului în materie de date și cu părțile interesate relevante.

Articolul 23

Autoritățile competente pentru înregistrarea organizațiilor de promovare a altruismului în materie de date

(1) Fiecare stat membru desemnează una sau mai multe autorități competente responsabile de registrul său public național al organizațiilor recunoscute de promovare a altruismului în materie de date.

Autoritățile competente pentru înregistrarea organizațiilor de promovare a altruismului în materie de date respectă cerințele prevăzute la articolul 26.

(2) Fiecare stat membru notifică Comisiei identitatea respectivelor autorități competente pentru înregistrarea organizațiilor de promovare a altruismului în materie de date până la 24 septembrie 2023. Fiecare stat membru notifică, de asemenea, Comisiei orice modificare ulterioară a identității respectivelor autorități competente.

(3) Autoritatea competentă pentru înregistrarea organizațiilor unui stat membru de promovare a altruismului în materie de date își îndeplinește sarcinile în cooperare cu autoritatea pentru protecția datelor relevantă, în cazul în care aceste sarcini sunt legate de prelucrarea datelor cu caracter personal, precum și cu autoritățile sectoriale relevante din statul membru respectiv.

Articolul 24

Monitorizarea conformării

(1) Autoritățile competente pentru înregistrarea organizațiilor de promovare a altruismului în materie de date monitorizează și supraveghează respectarea cerințelor prevăzute în prezentul capitol de către organizațiile recunoscute de promovare a altruismului în materie de date. Autoritatea competentă pentru înregistrarea organizațiilor de promovare a altruismului în materie de date poate, de asemenea, să monitorizeze și să supravegheze conformarea acestor organizații recunoscute de promovare a altruismului în materie de date pe baza unei cereri din partea unei persoane fizice sau juridice.

(2) Autoritățile competente pentru înregistrarea organizațiilor de promovare a altruismului în materie de date au competența de a solicita de la organizațiile recunoscute de promovare a altruismului în materie de date informații care sunt necesare pentru a verifica respectarea cerințelor prezentului capitol. Orice cerere de informații este proporțională cu îndeplinirea sarcinii și se motivează.

(3) În cazul în care autoritatea competentă pentru înregistrarea organizațiilor de promovare a altruismului în materie de date constată că o organizație de promovare a altruismului în materie de date nu respectă una sau mai multe dintre cerințele prezentului capitol, aceasta îi notifică organizației de promovare a altruismului în materie de date constatările respective și îi oferă posibilitatea de a-și exprima punctul de vedere în termen de 30 de zile de la primirea notificării.

(4) Autoritatea competentă pentru înregistrarea organizațiilor de promovare a altruismului în materie de date are competența de a solicita încetarea încălcărilor menționate la alineatul (3) fie imediat, fie într-un termen rezonabil și adoptă măsuri corespunzătoare și proporționale pentru a asigura respectarea cerințelor.

(5) În cazul în care o organizație de promovare a altruismului în materie de date nu respectă una sau mai multe dintre cerințele prezentului capitol, chiar și după ce a fost notificată în conformitate cu alineatul (3) de către autoritatea competentă pentru înregistrarea organizațiilor de promovare a altruismului în materie de date, respectiva organizație de promovare a altruismului în materie de date:

(a)

își pierde dreptul de a folosi eticheta de „organizație recunoscută în Uniune de promovare a altruismului în materie de date” în orice comunicare scrisă și verbală;

(b)

este radiată din registrul public național relevant al organizațiilor recunoscute de promovare a altruismului în materie de date și din registrul public al Uniunii cu organizațiile recunoscute de promovare a altruismului în materie de date.

Orice decizie de revocare a dreptului de a utiliza eticheta de „organizație recunoscută în Uniune de promovare a altruismului în materie de date” în temeiul primului paragraf litera (a) se publică de către autoritatea competentă pentru înregistrarea organizațiilor de promovare a altruismului în materie de date.

(6) În cazul în care o organizație recunoscută de promovare a altruismului în materie de date își are sediul principal sau reprezentantul legal într-un stat membru, dar își desfășoară activitatea în alte state membre, autoritatea competentă pentru înregistrarea organizațiilor de promovare a altruismului în materie de date a statului membru în care se află sediul principal sau reprezentantul legal și autoritățile competente pentru înregistrarea organizațiilor recunoscute de promovare a altruismului în materie de date ale acestor alte state membre cooperează și își acordă asistență reciproc. O astfel de asistență și cooperare pot include schimburi de informații între autoritățile competente pentru înregistrarea organizațiilor recunoscute de promovare a altruismului în materie de date în cauză în vederea îndeplinirii sarcinilor acestora în temeiul prezentului regulament și solicitări motivate de a se lua măsurile menționate în prezentul articol.

În cazul în care o autoritate competentă pentru înregistrarea organizațiilor de promovare a altruismului în materie de date dintr-un stat membru solicită asistență din partea unei autorități competente pentru înregistrarea organizațiilor de promovare a altruismului în materie de date dintr-un alt stat membru, aceasta prezintă o cerere motivată. Autoritatea competentă pentru înregistrarea organizațiilor de promovare a altruismului în materie de date care a primit o astfel de cerere furnizează un răspuns, fără întârziere și într-un interval de timp proporțional cu urgența cererii.

Orice informație transmisă în contextul asistenței solicitate și acordate în temeiul prezentului alineat se utilizează numai în scopul pentru care a fost solicitată.

Articolul 25

Formularul european de consimțământ privind altruismul în materie de date

(1) Pentru a facilita colectarea de date pe baza altruismului în materie de date, Comisia adoptă acte de punere în aplicare care să instituie și să stabilească un formular european de consimțământ privind altruismul în materie de date, după consultarea Comitetului european pentru protecția datelor, ținând seama de avizul Comitetului european pentru inovare în domeniul datelor și implicând în mod corespunzător părțile interesate relevante. Formularul permite colectarea consimțământului sau a permisiunii în toate statele membre într-un format uniform. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 33 alineatul (2).

(2) Formularul european de consimțământ privind altruismul în materie de date utilizează o abordare modulară, care permite personalizarea pentru sectoare specifice și scopuri diferite.

(3) În cazul în care se furnizează date cu caracter personal, formularul european de consimțământ privind altruismul în materie de date garantează că persoanele vizate sunt în măsură să își dea consimțământul și să își retragă consimțământul pentru o anumită operațiune de prelucrare a datelor în conformitate cu cerințele Regulamentului (UE) 2016/679.

(4) Formularul este disponibil într-un format care poate fi imprimat pe hârtie și este ușor de înțeles, dar și într-un format electronic care poate fi citit automat.

CAPITOLUL V

Autorități competente și dispoziții procedurale

Articolul 26

Cerințe referitoare la autoritățile competente

(1) Autoritățile competente pentru serviciile de intermediere de date și autoritățile competente pentru înregistrarea organizațiilor recunoscute de promovare a altruismului în materie de date sunt distincte din punct de vedere juridic și independente din punct de vedere funcțional de orice furnizor de servicii de intermediere de date sau de organizația recunoscută de promovare a altruismului în materie de date. Funcțiile autorităților competente pentru serviciile de intermediere de date și ale autorităților competente pentru înregistrarea organizațiilor recunoscute de promovare a altruismului în materie de date pot fi îndeplinite de aceeași autoritate. Statele membre pot fie să înființeze în acest scop una sau mai multe autorități noi, fie să se bazeze pe cele existente.

(2) Autoritățile competente pentru serviciile de intermediere de date și autoritățile competente pentru înregistrarea organizațiilor recunoscute de promovare a altruismului în materie de date își exercită sarcinile în mod imparțial, transparent, consecvent, fiabil și prompt. Atunci când își îndeplinesc sarcinile, acestea garantează concurența loială și nediscriminarea.

(3) Din membrii conducerii și ai personalului responsabil cu îndeplinirea sarcinilor relevante ale autorităților competente pentru serviciile de intermediere de date și ale autorităților competente pentru înregistrarea organizațiilor recunoscute de promovare a altruismului în materie de date nu pot face parte proiectantul, producătorul, furnizorul, instalatorul, cumpărătorul, proprietarul, utilizatorul sau operatorul responsabil cu întreținerea serviciilor pe care aceștia le evaluează și nici reprezentantul autorizat al vreuneia dintre părțile respective. Acest lucru nu împiedică utilizarea serviciilor evaluate care sunt necesare pentru operațiunile autorității competente pentru serviciile de intermediere de date și ale autorităților competente pentru înregistrarea organizațiilor recunoscute de promovare a altruismului în materie de date sau utilizarea unor astfel de servicii în scopuri personale.

(4) Membrii conducerii de nivel superior și ai personalului autorităților competente pentru serviciile de intermediere de date și al autorităților competente pentru înregistrarea organizațiilor recunoscute de promovare a altruismului în materie de date nu desfășoară nicio activitate care ar putea afecta imparțialitatea sau integritatea lor în ceea ce privește activitățile de evaluare care le sunt atribuite.

(5) Autoritățile competente pentru serviciile de intermediere de date și autoritățile competente pentru înregistrarea organizațiilor recunoscute de promovare a altruismului în materie de date au la dispoziție resursele financiare și umane adecvate pentru a îndeplini sarcinile care le sunt atribuite, inclusiv cunoștințele tehnice și resursele necesare.

(6) Autoritățile competente pentru serviciile de intermediere de date și autoritățile competente pentru înregistrarea organizațiilor recunoscute de promovare a altruismului în materie de date ale unui stat membru furnizează Comisiei și autorităților competente pentru serviciile de intermediere de date și autorităților competente pentru înregistrarea organizațiilor recunoscute de promovare a altruismului în materie de date din alte state membre, pe baza unei cereri motivate și fără întârziere, informațiile necesare pentru îndeplinirea sarcinilor care le revin în temeiul prezentului regulament. În cazul în care o autoritate competentă pentru serviciile de intermediere de date sau o autoritate competentă pentru înregistrarea organizațiilor recunoscute de promovare a altruismului în materie de date consideră că informațiile solicitate sunt confidențiale în conformitate cu dreptul Uniunii și cu dreptul intern privind confidențialitatea comercială și profesională, Comisia și orice alte autorități competente pentru serviciile de intermediere de date sau autorități competente pentru înregistrarea organizațiilor recunoscute de promovare a altruismului în materie de date implicate veghează la protejarea acestei confidențialități.

Articolul 27

Dreptul de a depune o plângere

(1) Persoanele fizice și juridice au dreptul de a depune o plângere cu privire la orice aspect care intră în domeniul de aplicare al prezentului regulament, în mod individual sau, după caz, colectiv, la autoritatea competentă pentru serviciile de intermediere de date relevantă împotriva unui furnizor de servicii de intermediere de date sau la autoritatea competentă pentru înregistrarea organizațiilor recunoscute de promovare a altruismului în materie de date împotriva unei organizații recunoscute de promovare a altruismului în materie de date.

(2) Autoritatea competentă pentru serviciile de intermediere de date sau autoritatea competentă pentru înregistrarea organizațiilor recunoscute de promovare a altruismului în materie de date la care s-a depus plângerea îl informează pe reclamant:

(a)

despre evoluția procedurilor și despre decizia luată; și

(b)

despre căile de atac judiciare prevăzute la articolul 28.

Articolul 28

Dreptul la o cale de atac judiciară eficientă

(1) În pofida oricăror căi de atac administrative sau fără caracter judiciar, orice persoană fizică și juridică afectată are dreptul la o cale de atac judiciară eficientă cu privire la deciziile obligatorii din punct de vedere juridic, menționate la articolul 14, luate de către autoritățile competente pentru serviciile de intermediere de date în contextul gestionării, al controlului și al asigurării respectării regimului de notificare pentru furnizorii de servicii de intermediere de date și deciziile obligatorii din punct de vedere juridic menționate la articolele 19 și 24 luate de către autoritățile competente pentru înregistrarea organizațiilor recunoscute de promovare a altruismului în materie de date în contextul monitorizării organizațiilor recunoscute de promovare a altruismului în materie de date.

(2) Acțiunile formulate în temeiul prezentului articol se introduc în fața instanțelor din statul membru al autorității competente pentru serviciile de intermediere de date sau al autorității competente pentru înregistrarea organizațiilor recunoscute de promovare a altruismului în materie de date împotriva căreia se exercită calea de atac judiciară în mod individual sau, după caz, colectiv de către reprezentanții uneia sau mai multor persoane fizice sau juridice.

(3) În cazul în care o autoritate competentă pentru serviciile de intermediere de date sau o autoritate competentă pentru înregistrarea organizațiilor recunoscute de promovare a altruismului în materie de date nu dă curs unei plângeri, orice persoană fizică sau juridică afectată are, în conformitate cu dreptul intern, fie dreptul la o cale de atac judiciară eficientă, fie acces la o reexaminare de către un organism imparțial care deține cunoștințele de specialitate corespunzătoare.

CAPITOLUL VI

Comitetul european pentru inovare în domeniul datelor

Articolul 29

Comitetul european pentru inovare în domeniul datelor

(1) Comisia instituie un Comitet european pentru inovare în domeniul datelor sub forma unui grup de experți, alcătuit din reprezentanți ai autorităților competente pentru serviciile de intermediere de date și ai autorităților competente pentru înregistrarea organizațiilor recunoscute de promovare a altruismului în materie de date din toate statele membre, ai Comitetului european pentru protecția datelor, ai Autorității Europene pentru Protecția Datelor, ai ENISA, ai Comisiei, din reprezentantul UE pentru IMM-uri sau un reprezentant numit de rețeaua reprezentanților pentru IMM-uri și din alți reprezentanți ai organismelor relevante din sectoare specifice, precum și ai organismelor care dețin cunoștințele de specialitate specifice. La numirea experților individuali, Comisia urmărește să obțină un echilibru geografic și de gen în rândul membrilor grupului de experți.

(2) Comitetul european pentru inovare în domeniul datelor este alcătuit din cel puțin următoarele trei subgrupuri:

(a)

un subgrup compus din autoritățile competente pentru serviciile de intermediere de date și autoritățile competente pentru înregistrarea organizațiilor recunoscute de promovare a altruismului în materie de date, în vederea îndeplinirii sarcinilor prevăzute la articolul 30 literele (a), (c), (j) și (k);

(b)

un subgrup pentru discuții tehnice privind standardizarea, portabilitatea și interoperabilitatea în temeiul articolului 30 literele (f) și (g);

(c)

un subgrup pentru implicarea părților interesate, compus din reprezentanți relevanți din industrie, cercetare, mediul universitar, societatea civilă, organizațiile de standardizare, spațiile europene comune relevante ale datelor și alte părți interesate relevante și părți terțe care consiliază Comitetul european pentru inovare în domeniul datelor cu privire la sarcinile prevăzute la articolul 30 literele (d), (e), (f), (g) și (h).

(3) Comisia prezidează reuniunile Comitetului european pentru inovare în domeniul datelor.

(4) Comitetul european pentru inovare în domeniul datelor este asistat de un secretariat asigurat de către Comisie.

Articolul 30

Sarcinile Comitetului european pentru inovare în domeniul datelor

Comitetul european pentru inovare în domeniul datelor are următoarele sarcini:

(a)

consiliază și asistă Comisia în ceea ce privește dezvoltarea unei practici coerente a organismelor din sectorul public și a organismelor competente menționate la articolul 7 alineatul (1) în ce privește tratarea cererilor de reutilizare a categoriilor de date menționate la articolul 3 alineatul (1);

(b)

consiliază și asistă Comisia în elaborarea unei practici consecvente pentru altruismul în materie de date în întreaga Uniune;

(c)

consiliază și asistă Comisia în ceea ce privește dezvoltarea unei practici coerente a autorităților competente pentru serviciile de intermediere de date și autoritățile competente pentru înregistrarea organizațiilor recunoscute de promovare a altruismului în materie de date în aplicarea cerințelor aplicabile furnizorilor de servicii de intermediere de date și organizațiilor recunoscute de promovare a altruismului în materie de date;

(d)

consiliază și asistă Comisia în ceea ce privește dezvoltarea unor orientări coerente despre cea mai bună modalitate de a proteja, în contextul prezentului regulament, datele fără caracter personal sensibile din punct de vedere comercial, în special secretele comerciale, dar și datele fără caracter personal care reprezintă conținuturi protejate prin drepturi de proprietate intelectuală, împotriva accesului ilegal care riscă să ducă la furturi de proprietate intelectuală sau la spionaj industrial;

(e)

consiliază și asistă Comisia în ceea ce privește elaborarea unor orientări coerente privind cerințele de securitate cibernetică pentru schimbul de date și stocarea lor;

(f)

consiliază Comisia, în special ținând seama de contribuția organizațiilor de standardizare, cu privire la stabilirea priorității standardelor transsectoriale care trebuie utilizate și dezvoltate pentru utilizarea datelor și partajarea de date transsectoriale între spațiile europene comune emergente ale datelor, pentru compararea transsectorială și schimbul de bune practici în ceea ce privește cerințele sectoriale în materie de securitate și procedurile de acces, ținând seama de activitățile de standardizare specifice fiecărui sector, în special pentru a clarifica care standarde și practici sunt intersectoriale și care sunt sectoriale și pentru a stabili o distincție între acestea;

(g)

acordă asistență Comisiei, în special ținând seama de contribuția organizațiilor de standardizare, în ceea ce privește abordarea fragmentării pieței interne și a economiei bazate pe date în cadrul pieței interne, prin îmbunătățirea interoperabilității transfrontaliere, transsectoriale a datelor, precum și a serviciilor de partajare de date între diferite sectoare și domenii, pe baza standardelor europene, internaționale sau naționale existente, printre altele cu scopul de a încuraja crearea unor spații europene comune ale datelor;

(h)

propune orientări pentru „spațiile europene comune ale datelor”, și anume cadre interoperabile de standarde și practici comune specifice scopului sau sectorului sau transsectoriale pentru a partaja sau a prelucra în comun date, printre altele pentru dezvoltarea de noi produse și servicii, pentru cercetarea științifică sau pentru inițiative ale societății civile, astfel de standarde și practici comune țin seama de standardele existente, respectă normele în materie de concurență și asigură accesul nediscriminatoriu pentru toți participanții, în scopul facilitării partajării de date în Uniune și al valorificării potențialului spațiilor de date existente și viitoare, abordând, printre altele:

(i)

standardele transsectoriale care trebuie folosite și dezvoltate pentru utilizarea datelor și partajarea transsectorială a datelor, pentru compararea transsectorială și schimbul de bune practici în ceea ce privește cerințele sectoriale în materie de securitate și procedurile de acces, ținând seama de activitățile de standardizare specifice fiecărui sector, în special atunci când se clarifică și se diferențiază standardele și practicile transsectoriale și sectoriale;

(ii)

cerințele de combatere a barierelor la intrarea pe piață și de evitare a dependenței de furnizor, în scopul asigurării concurenței loiale și a interoperabilității;

(iii)

protecția adecvată pentru transferurile legale de date către țări terțe, inclusiv garanții împotriva oricăror transferuri interzise de dreptul Uniunii;

(iv)

reprezentarea adecvată și nediscriminatorie a părților interesate relevante în guvernanța spațiilor europene comune ale datelor;

(v)

asumarea cerințelor de securitate cibernetică în conformitate cu dreptul Uniunii;

(i)

facilitează cooperarea dintre statele membre cu privire la stabilirea unor condiții armonizate care să permită reutilizarea categoriilor de date menționate la articolul 3 alineatul (1) deținute de organismele din sectorul public în cadrul pieței interne;

(j)

facilitează cooperarea dintre autoritățile competente pentru serviciile de intermediere de date și autoritățile competente pentru înregistrarea organizațiilor recunoscute de promovare a altruismului în materie de date prin consolidarea capacităților și schimbul de informații, în special prin stabilirea unor metode pentru schimbul eficient de informații referitoare la procedura de notificare pentru furnizorii de servicii de intermediere de date și la înregistrarea și monitorizarea organizațiilor recunoscute de promovare a altruismului în materie de date, inclusiv coordonarea cu privire la stabilirea taxelor sau a sancțiunilor, precum și facilitarea cooperării dintre autoritățile competente pentru serviciile de intermediere de date și autoritățile competente pentru înregistrarea organizațiilor recunoscute de promovare a altruismului în materie de date cu privire la accesul internațional și transferul de date;

(k)

consiliază și asistă Comisia pentru a evalua dacă este necesară adoptarea actelor de punere în aplicare menționate la articolul 5 alineatele (11) și (12);

(l)

consiliază și asistă Comisia în ceea ce privește elaborarea formularului european de consimțământ privind altruismul în materie de date, în conformitate cu articolul 25 alineatul (1);

(m)

consiliază Comisia cu privire la îmbunătățirea mediului de reglementare internațional pentru datele fără caracter personal, inclusiv standardizarea.

CAPITOLUL VII

Accesul internațional și transferul

Articolul 31

Accesul internațional și transferul

(1) Organismul din sectorul public, persoana fizică sau juridică căreia i s-a acordat dreptul de reutilizare a datelor în temeiul capitolului II, furnizorul de servicii de intermediere de date sau organizația recunoscută de promovare a altruismului în materie de date ia toate măsurile de ordin tehnic, juridic și organizațional rezonabile, inclusiv înțelegeri contractuale, pentru a preveni transferul internațional de date fără caracter personal deținute în Uniune sau accesul guvernamental la acestea în cazul în care un astfel de transfer sau acces ar crea un conflict cu dreptul Uniunii sau cu dreptul intern al statului membru în cauză, fără a aduce atingere alineatului (2) sau (3).

(2) Orice decizie sau hotărâre a unei instanțe dintr-o țară terță și orice decizie a unei autorități administrative dintr-o țară terță prin care se solicită unui organism din sectorul public, unei persoane fizice sau juridice căreia i s-a acordat dreptul de reutilizare a datelor în temeiul capitolului II, unui furnizor de servicii de intermediere de date sau unei organizații recunoscute de promovare a altruismului în materie de date să transfere date fără caracter personal deținute în Uniune sau să acorde acces la acestea, în cadrul domeniului de aplicare al prezentului regulament, este recunoscută sau executată în orice fel doar dacă se bazează pe un acord internațional, cum ar fi un tratat de asistență judiciară reciprocă în vigoare între țara terță solicitantă și Uniune sau orice alt acord între țara terță solicitantă și un stat membru.

(3) În lipsa unui acord internațional, astfel cum se menționează la alineatul (2) din prezentul articol, în cazul în care un organism din sectorul public, o persoană fizică sau juridică căreia i s-a acordat dreptul de reutilizare a datelor în temeiul capitolului II, un furnizor de servicii de intermediere de date sau o organizație recunoscută de promovare a altruismului în materie de date este destinatarul unei decizii sau al unei hotărâri a unei instanțe dintr-o țară terță sau al unei decizii a unei autorități administrative dintr-o țară terță care prevede transferul de date fără caracter personal deținute în Uniune sau acordarea accesului la acestea, în cadrul domeniului de aplicare al prezentului regulament, iar respectarea unei astfel de decizii ar putea genera o situație de conflict cu dreptul Uniunii sau cu dreptul intern al statului membru relevant pentru destinatar, transferul către autoritatea din țara terță sau accesul acesteia la astfel de date are loc numai în cazul în care:

(a)

sistemul țării terțe în cauză prevede obligativitatea expunerii motivelor și a proporționalității unei astfel de decizii sau hotărâri și prevede că o astfel de decizie sau hotărâre trebuie să aibă un caracter specific, de exemplu prin stabilirea unei legături suficiente cu anumite persoane suspectate sau cu anumite încălcări;

(b)

obiecția motivată a destinatarului este supusă controlului unei instanțe competente din țara terță; și

(c)

instanța competentă din țara terță care pronunță decizia sau hotărârea sau care revizuiește decizia unei autorități administrative este împuternicită în temeiul dreptului țării terțe respective să țină seama în mod corespunzător de interesele juridice relevante ale furnizorului de date protejate în temeiul dreptului Uniunii sau al dreptului intern al statului membru relevant.

(4) În cazul în care condițiile prevăzute la alineatul (2) sau (3) sunt îndeplinite, organismul din sectorul public, persoana fizică sau juridică căreia i s-a acordat dreptul de reutilizare a datelor în temeiul capitolului II, furnizorul de servicii de intermediere de date sau organizația recunoscută de promovare a altruismului în materie de date furnizează volumul minim de date permis ca răspuns la o cerere, pe baza unei interpretări rezonabile a cererii.

(5) Organismul din sectorul public, persoana fizică sau juridică căreia i s-a acordat dreptul de reutilizare a datelor în temeiul capitolului II, furnizorul de servicii de intermediere de date și organizația recunoscută de promovare a altruismului în materie de date îl informează pe deținătorul datelor cu privire la existența unei cereri din partea unei autorități administrative dintr-o țară terță de a i se acorda accesul la datele sale înainte de a da curs respectivei cereri, cu excepția cazurilor în care cererea servește unor scopuri de asigurare a respectării legii și atât timp cât acest lucru este necesar pentru a menține eficacitatea activității de asigurare a respectării legii.

CAPITOLUL VIII

Delegarea și procedura comitetului

Articolul 32

Exercitarea delegării

(1) Competența de a adopta acte delegate este conferită Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2) Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 5 alineatul (13) și la articolul 22 alineatul (1) se conferă Comisiei pentru o perioadă nedeterminată, începând de la 23 iunie 2022.

(3) Delegarea de competențe menționată la articolul 5 alineatul (13) și la articolul 22 alineatul (1) poate fi revocată oricând de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificate în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere actelor delegate care sunt deja în vigoare.

(4) Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia consultă experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare.

(5) De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6) Un act delegat adoptat în temeiul articolului 5 alineatul (13) sau al articolului 22 alineatul (1) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de trei luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Respectivul termen se prelungește cu trei luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Articolul 33

Procedura comitetului

(1) Comisia este asistată de un comitet. Respectivul comitet reprezintă un comitet în înțelesul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.

(2) În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 4 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

(3) În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

CAPITOLUL IX

Dispoziții finale și tranzitorii

Articolul 34

Sancțiuni

(1) Statele membre adoptă regimul sancțiunilor care se aplică în cazul nerespectării obligațiilor privind transferurile de date fără caracter personal către țări terțe în temeiul articolului 5 alineatul (14) și al articolului 31, a obligației de notificare ce le revine furnizorilor de servicii de intermediere de date în temeiul articolului 11, a condițiilor de furnizare a serviciilor de intermediere de date în temeiul articolului 12 și a condițiilor de înregistrare ca organizație recunoscută de promovare a altruismului în materie de date în temeiul articolelor 18, 20, 21 și 22 și iau toate măsurile necesare pentru a asigura aplicarea acestora. Sancțiunile trebuie să fie eficace, proporționale și cu efect de descurajare. În cadrul normelor lor privind sancțiunile, statele membre țin seama de recomandările Comitetului european pentru inovare în domeniul datelor. Statele membre notifică normele și măsurile respective Comisiei până la 24 septembrie 2023 și îi comunică acesteia, fără întârziere, orice modificare ulterioară a respectivelor norme și măsuri.

(2) Statele membre iau în considerare următoarele criterii neexhaustive și orientative pentru impunerea de sancțiuni furnizorilor de servicii de intermediere de date și organizațiilor recunoscute de promovare a altruismului în materie de date pentru încălcarea prezentului regulament, după caz:

(a)

natura, gravitatea, amploarea și durata încălcării;

(b)

orice acțiune întreprinsă de furnizorul de servicii de intermediere de date sau de organizația recunoscută de promovare a altruismului în materie de date pentru a atenua sau a repara prejudiciul cauzat de încălcare;

(c)

toate încălcările anterioare comise de furnizorul de servicii de intermediere de date sau de organizația recunoscută de promovare a altruismului în materie de date;

(d)

beneficiile financiare obținute sau pierderile evitate de furnizorul de servicii de intermediere de date sau de organizația recunoscută de promovare a altruismului în materie de date ca urmare a încălcării, în măsura în care astfel de beneficii sau pierderi pot fi determinate în mod fiabil;

(e)

orice alt factor agravant sau atenuant aplicabil circumstanțelor cazului.

Articolul 35

Evaluarea și revizuirea

Până la 24 septembrie 2025, Comisia efectuează o evaluare a prezentului regulament și prezintă un raport cu principalele sale constatări Parlamentului European și Consiliului, precum și Comitetului Economic și Social European. Raportul este însoțit, după caz, de propuneri legislative.

Raportul în cauză analizează în special următoarele:

(a)

aplicarea și funcționarea normelor privind sancțiunile stabilite de statele membre în temeiul articolului 34;

(b)

nivelul de respectare a prezentului regulament de către reprezentanții legali ai furnizorilor de servicii de intermediere de date și ai organizațiilor recunoscute de promovare a altruismului în materie de date care nu sunt stabilite în Uniune și nivelul de aplicare a sancțiunilor impuse acestor furnizori și organizații;

(c)

tipul de organizații de promovare a altruismului în materie de date înregistrate în temeiul capitolului IV și o privire de ansamblu asupra obiectivelor de interes general pentru care datele sunt partajate astfel încât să se stabilească criterii clare în acest sens.

Statele membre furnizează Comisiei informațiile necesare pentru întocmirea raportului respectiv.

Articolul 36

Modificarea Regulamentului (UE) 2018/1724

În tabelul din anexa II la Regulamentul (UE) 2018/1724, rubrica „Demararea, desfășurarea și închiderea unei activități comerciale” se înlocuiește cu următorul text:

Evenimente legate de viață

Proceduri

Rezultatul preconizat sub rezerva unei evaluări a cererii de către autoritatea competentă în conformitate cu dreptul intern, dacă este cazul

Demararea, desfășurarea și închiderea unei activități comerciale

Notificarea activității comerciale, autorizațiile de desfășurare a activității, modificări ale activităților economice și încetarea unei activități economice care nu implică proceduri de insolvență sau lichidare, excluzând înregistrarea inițială a unei activități comerciale la registrul comerțului și cu excepția procedurilor privind constituirea sau a oricăror alte cereri ulterioare depuse de către societăți sau firme în sensul articolul 54 al doilea paragraf din TFUE

Confirmarea de primire a notificării sau de modificare sau cererea de autorizare a activității comerciale

Înregistrarea unui angajator (a unei persoane fizice) în sistemele obligatorii de pensii și de asigurare

Confirmarea înregistrării sau numărul de înregistrare la asigurările sociale

Înregistrarea angajaților în sistemele obligatorii de pensii și de asigurare

Confirmarea înregistrării sau numărul de înregistrare la asigurările sociale

Depunerea unei declarații privind impozitul pe societăți

Confirmarea de primire a declarației

Notificarea către sistemele de securitate socială a încetării contractului cu un angajat, cu excepția procedurilor de încetare colectivă a contractelor angajaților

Confirmarea de primire a notificării

Plata contribuțiilor sociale pentru angajați

Primirea sau altă formă de confirmare a plății contribuțiilor sociale pentru angajați

Notificarea unui furnizor de servicii de intermediere de date

Confirmarea de primire a notificării

Înregistrarea ca organizație recunoscută în Uniune de promovare a altruismului în materie de date

Confirmarea înregistrării

Articolul 37

Dispoziții tranzitorii

Entitățile care furnizează serviciile de intermediere de date menționate la articolul 10 la 23 iunie 2022 respectă obligațiile prevăzute în capitolul III până la 24 septembrie 2025.

Articolul 38

Intrarea în vigoare și aplicarea

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Se aplică de la 24 septembrie 2023.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 30 mai 2022.

Pentru Parlamentul European

Președinta

R. METSOLA

Pentru Consiliu

Președintele

B. LE MAIRE

(1)
JO C 286, 16.7.2021, p. 38.

(2) Poziția Parlamentului European din 6 aprilie 2022 (nepublicată încă în Jurnalul Oficial) și Decizia Consiliului din 16 mai 2022.

(3) Recomandarea 2003/361/CE a Comisiei din 6 mai 2003 privind definirea microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii (JO L 124, 20.5.2003, p. 36).

(4) Directiva 2011/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 9 martie 2011 privind aplicarea drepturilor pacienților în cadrul asistenței medicale transfrontaliere (JO L 88, 4.4.2011, p. 45).

(5) Regulamentul (UE) 2019/1239 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2019 de stabilire a unui mediu aferent ghișeului unic european în domeniul maritim și de abrogare a Directivei 2010/65/UE (JO L 198, 25.7.2019, p. 64).

(6) Regulamentul (UE) 2020/1056 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 iulie 2020 privind informațiile electronice referitoare la transportul de mărfuri (JO L 249, 31.7.2020, p. 33).

(7) Directiva 2010/40/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 iulie 2010 privind cadrul pentru implementarea sistemelor de transport inteligente în domeniul transportului rutier și pentru interfețele cu alte moduri de transport (JO L 207, 6.8.2010, p. 1).

(8) Regulamentul (CE) nr. 223/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 martie 2009 privind statisticile europene și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1101/2008 al Parlamentului European și al Consiliului privind transmiterea de date statistice confidențiale Biroului Statistic al Comunităților Europene, a Regulamentului (CE) nr. 322/97 al Consiliului privind statisticile comunitare și a Deciziei 89/382/CEE, Euratom a Consiliului de constituire a Comitetului pentru programele statistice ale Comunităților Europene (JO L 87, 31.3.2009, p. 164).

(9) Regulamentul (UE) 2018/858 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2018 privind omologarea și supravegherea pieței autovehiculelor și remorcilor acestora, precum și ale sistemelor, componentelor și unităților tehnice separate destinate vehiculelor respective, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 715/2007 și (CE) nr. 595/2009 și de abrogare a Directivei 2007/46/CE (JO L 151, 14.6.2018, p. 1).

(10) Regulamentul (UE) 2018/1807 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 noiembrie 2018 privind un cadru pentru libera circulație a datelor fără caracter personal în Uniunea Europeană (JO L 303, 28.11.2018, p. 59).

(11) Directiva 2000/31/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 8 iunie 2000 privind anumite aspecte juridice ale serviciilor societății informaționale, în special ale comerțului electronic, pe piața internă („Directiva privind comerțul electronic”) (JO L 178, 17.7.2000, p. 1).

(12) Directiva 2001/29/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 mai 2001 privind armonizarea anumitor aspecte ale dreptului de autor și drepturilor conexe în societatea informațională (JO L 167, 22.6.2001, p. 10).

(13) Directiva 2004/48/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind respectarea drepturilor de proprietate intelectuală (JO L 157, 30.4.2004, p. 45).

(14) Directiva 2007/2/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 14 martie 2007 de instituire a unei infrastructuri pentru informații spațiale în Comunitatea Europeană (Inspire) (JO L 108, 25.4.2007, p. 1).

(15) Directiva (UE) 2015/849 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 mai 2015 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului și de abrogare a Directivei 2005/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului și a Directivei 2006/70/CE a Comisiei (JO L 141, 5.6.2015, p. 73).

(16) Directiva (UE) 2016/943 a Parlamentului European și a Consiliului din 8 iunie 2016 privind protecția know-how-ului și a informațiilor de afaceri nedivulgate (secrete comerciale) împotriva dobândirii, utilizării și divulgării ilegale (JO L 157, 15.6.2016, p. 1).

(17) Directiva (UE) 2017/1132 a Parlamentului European și a Consiliului din 14 iunie 2017 privind anumite aspecte ale dreptului societăților comerciale (JO L 169, 30.6.2017, p. 46).

(18) Directiva (UE) 2019/790 a Parlamentului European și a Consiliului din 17 aprilie 2019 privind dreptul de autor și drepturile conexe pe piața unică digitală și de modificare a Directivelor 96/9/CE și 2001/29/CE (JO L 130, 17.5.2019, p. 92).

(19) Directiva (UE) 2019/1024 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 iunie 2019 privind datele deschise și reutilizarea informațiilor din sectorul public (JO L 172, 26.6.2019, p. 56).

(20) Directiva 2009/81/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 iulie 2009 privind coordonarea procedurilor privind atribuirea anumitor contracte de lucrări, de furnizare de bunuri și de prestare de servicii de către autoritățile sau entitățile contractante în domeniile apărării și securității și de modificare a Directivelor 2004/17/CE și 2004/18/CE (JO L 216, 20.8.2009, p. 76).

(21) Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor) (JO L 119, 4.5.2016, p. 1).

(22) Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 octombrie 2018 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 45/2001 și a Deciziei nr. 1247/2002/CE (JO L 295, 21.11.2018, p. 39).

(23) Directiva 2002/58/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 iulie 2002 privind prelucrarea datelor personale și protejarea confidențialității în sectorul comunicațiilor publice (Directiva asupra confidențialității și comunicațiilor electronice) (JO L 201, 31.7.2002, p. 37).

(24) Directiva (UE) 2016/680 a Parlamentului European și a Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice referitor la prelucrarea datelor cu caracter personal de către autoritățile competente în scopul prevenirii, depistării, investigării sau urmăririi penale a infracțiunilor sau al executării pedepselor și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Deciziei-cadru 2008/977/JAI a Consiliului (JO L 119, 4.5.2016, p. 89).

(25) Regulamentul (UE) nr. 557/2013 al Comisiei din 17 iunie 2013 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 223/2009 al Parlamentului European și al Consiliului privind statisticile europene în ceea ce privește accesul la date confidențiale în scopuri științifice și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 831/2002 al Comisiei (JO L 164, 18.6.2013, p. 16).

(26) Directiva 96/9/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 11 martie 1996 privind protecția juridică a bazelor de date (JO L 77, 27.3.1996, p. 20).

(27) Regulamentul (UE) nr. 600/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 mai 2014 privind piețele instrumentelor financiare și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 (JO L 173, 12.6.2014, p. 84).

(28) Directiva (UE) 2015/2366 a Parlamentului European și a Consiliului din 25 noiembrie 2015 privind serviciile de plată în cadrul pieței interne, de modificare a Directivelor 2002/65/CE, 2009/110/CE și 2013/36/UE și a Regulamentului (UE) nr. 1093/2010, și de abrogare a Directivei 2007/64/CE (JO L 337, 23.12.2015, p. 35).

(29) Regulamentul (UE) 2018/1724 al Parlamentului European și al Consiliului din 2 octombrie 2018 privind înființarea unui portal digital unic (gateway) pentru a oferi acces la informații, la proceduri și la servicii de asistență și de soluționare a problemelor și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1024/2012 (JO L 295, 21.11.2018, p. 1).

(30)
JO L 123, 12.5.2016, p. 1.

(31) Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13).

(32) Directiva (UE) 2016/2102 a Parlamentului European și a Consiliului din 26 octombrie 2016 privind accesibilitatea site-urilor web și a aplicațiilor mobile ale organismelor din sectorul public (JO L 327, 2.12.2016, p. 1).

(33) Directiva (UE) 2019/882 a Parlamentului European și a Consiliului din 17 aprilie 2019 privind cerințele de accesibilitate aplicabile produselor și serviciilor (JO L 151, 7.6.2019, p. 70).

Textul actului pentru consultare

Legea nr. 242/2022 privind schimbul de date între sisteme informatice și crearea Platformei naționale de interoperabilitate

Sursă

Portal Legislativ ID 257856; M.Of. nr. 752/27.07.2022

Versiunea textului

Textul legii publicat în Monitorul Oficial nr. 752 din 27 iulie 2022, în versiunea consemnată la data verificării.

Data verificării

5 septembrie 2026

FUNDAȚIA FREIES EUROPA WELTANSCHAUUNG — COPIE LOCALĂ ÎN FORMAT TEXT PENTRU CONSULTARE

Legea nr. 242/2022 privind schimbul de date și Platforma națională de interoperabilitate

Statut: În vigoare; forma oficială trebuie reverificată înaintea utilizării într-un caz concret.
Identificator oficial: Portal Legislativ ID 257856; M.Of. nr. 752/27.07.2022
Versiune și limită: Corpul și selecția versiunii au fost confruntate cu istoricul oficial. Sursa nu afișează o listă de consolidări pentru acest act.
Sursa oficială: https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/257856
Data controlului: 5 septembrie 2026
Această copie facilitează lectura. Pentru forma la zi și efecte juridice, verifică sursa oficială.

TEXT EXTRAS DIN SURSA OFICIALĂ

LEGE nr. 242 din 20 iulie 2022
privind schimbul de date între sisteme informatice și crearea Platformei naționale de interoperabilitate

EMITENT

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

Publicat în

MONITORUL OFICIAL nr. 752 din 27 iulie 2022

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Capitolul I

Dispoziții generale

Articolul 1

Cadrul de reglementare a legii

(1)

Prezenta lege are drept scop adoptarea unor măsuri referitoare la tehnologii, echipamente, programe software și datele utilizate de acestea, în vederea contribuirii la creșterea gradului de interconectare între sistemele informatice ale autorităților și instituțiilor publice și la facilitatea schimbului de date între acestea, pornind de la principiile și obiectivele Cadrului european de interoperabilitate.

(2)

Prezenta lege reglementează crearea, operaționalizarea și administrarea instrumentului/mijlocului necesar pentru livrarea într-un format integrat a mai multor servicii electronice prin implementarea platformei de interoperabilitate.

(3)

Prezenta lege stabilește atribuțiile autorităților și instituțiilor publice cu privire la utilizarea și integrarea în Platforma națională de interoperabilitate, precum și schimbul de date, respectiv atribuțiile autorității publice responsabile pentru crearea, dezvoltarea și administrarea acesteia.

(4)

Prezenta lege are ca obiectiv creșterea calității serviciilor publice prin facilitarea schimbului de date între sisteme informatice, reducerea sarcinilor birocratice și administrative ale persoanelor fizice și juridice și creșterea transparenței utilizării datelor de către autoritățile și instituțiile publice.

(5)

Prezenta lege se aplică prin participare voluntară, în baza unui contract de schimb de date, și persoanelor juridice de drept privat, respectiv persoanelor care exercită profesii liberale reglementate, celor care dețin sisteme informatice și dispun de date care prezintă interes pentru autoritățile și instituțiile publice.

(6)

Prezenta lege nu se aplică registrelor de bază gestionate de instituțiile din sistemul național de apărare, ordine publică și securitate națională, cu excepția celor necesare furnizării serviciilor publice, respectiv a registrelor de bază pentru care autoritățile și instituțiile publice solicită în mod expres interconectarea cu Platforma națională de interoperabilitate.

Articolul 2

Obiectivele legii

Prezenta lege are următoarele obiective:

a)

facilitarea furnizării de servicii publice de calitate, disponibile permanent, proiectate în acord cu nevoile beneficiarilor acestor servicii;

b)

promovarea utilizării pe scară largă a tehnologiei informației și comunicațiilor (TIC) în cadrul administrației publice;

c)

creșterea gradului de trasabilitate și transparență a actului administrativ, prin oferirea posibilității titularului datelor a cunoașterii accesării și prelucrării datelor sale cu caracter personal;

d)

creșterea eficienței și eficacității actului administrativ, prin sporirea gradului de interconectare a sistemelor informatice ale autorităților și instituțiilor publice și facilitatea schimbului de date între instituțiile publice;

e)

implementarea principiului „doar o singură dată“, astfel cum este descris în Regulamentul (UE) 2018/1.724 al Parlamentului European și al Consiliului din 2 octombrie 2018 privind înființarea unui portal digital unic (gateway) pentru a oferi acces la informații, la proceduri și la servicii de asistență și de soluționare a problemelor și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1.024/2012, pentru eliminarea schimbului de date în format letric și a birocrației;

f)

creșterea încrederii publicului și mediului de afaceri în utilizarea tehnologiei informației și comunicațiilor;

g)

promovarea interoperabilității în administrația publică centrală, între administrația locală și administrația centrală și între administrațiile publice locale;

h)

facilitarea accesului instituțiilor private la datele deținute de instituții publice și viceversa;

i)

asigurarea securității și confidențialității schimburilor de date;

j)

crearea și actualizarea anuală a unui registru permanent al aplicațiilor informatice utilizate de autoritățile și instituțiile publice;

k)

identificarea și definirea furnizorilor de date primare;

l)

facilitarea integrării în piața unică digitală europeană;

m)

asigurarea că implementarea funcționalităților implică alinierea infrastructurilor naționale de identificare și autorizare cu statele membre ale Uniunii Europene într-o schemă transnațională, în concordanță cu regulile stabilite în Regulamentul (UE) nr. 910/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 iulie 2014 privind identificarea electronică și serviciile de încredere pentru tranzacțiile electronice pe piața internă și de abrogare a Directivei 1999/93/CE.

Articolul 3

Definiții

În sensul prezentei legi, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații:

a)

acces - interogarea de către un utilizator a datelor care au fost furnizate de un deținător de date, în conformitate cu cerințele tehnice, juridice sau organizatorice specifice, fără a implica neapărat transmiterea sau descărcarea acestor date;

b)

administratorii registrelor de bază - autorități sau instituții publice care, în conformitate cu prevederile legale, colectează sau creează, modifică pentru prima dată, șterg ori transmit date primare din registru despre persoane fizice sau juridice, bunuri mobile sau imobile, animale, societăți sau orice alte entități despre care se colectează date în vederea oferirii unui serviciu public;

c)

contract de schimb de date - acord încheiat între administratorul Platformei naționale de interoperabilitate și un participant la schimbul de date, altul decât o autoritate sau o instituție publică, prin care se stabilesc obligații precise pentru cele două părți, în vederea realizării interoperabilității sistemelor informatice;

d)

date - orice reprezentare digitală a unor acte, fapte sau informații și orice compilație a unor astfel de acte, fapte sau informații, inclusiv sub forma unei înregistrări audio, video sau audiovizuale;

e)

date primare - date prezumate ca fiind sursa de referință și veridică de informație și care primează în fața datelor colectate de alte autorități sau instituții publice;

f)

interoperabilitate - capacitatea unor organizații distincte și diverse de a interacționa în scopul realizării unor obiective care aduc beneficii reciproce și sunt convenite mutual, care implică partajarea de informații și cunoștințe între organizații prin intermediul proceselor profesionale pe care acestea le sprijină, utilizând schimbul de date între respectivele sisteme informatice deținute de acestea;

g)

partajare de date - furnizarea de date de către un deținător de date către un utilizator de date în scopul utilizării în comun sau individual a datelor partajate, direct sau printr-un intermediar;

h)

Platforma națională de interoperabilitate - totalitatea proceselor tehnice și a sistemelor informatice stabilite prin Normele de referință pentru realizarea interoperabilității în domeniul tehnologiei informației și comunicațiilor, pentru asigurarea schimbului de date între sistemele informatice deținute de participanții la schimbul de date și pentru îmbunătățirea colaborării și a prestării comune a serviciilor publice;

i)

registru de bază - registru de date care conține date primare;

j)

registru de date - un fișier sau un set de fișiere care conține date și informații organizate cu scopul a de deservi anumite domenii de activitate/procese de business;

k)

schimb de date - punerea la dispoziție a datelor de către furnizori de date și accesarea acestora de către utilizatori sau transmiterea datelor dintr-un sistem informatic către un alt sistem informatic prin intermediul Platformei naționale de interoperabilitate;

l)

serviciu public electronic - serviciul public definit la art. 5 lit. kk) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare;

m)

sistem informatic - ansamblu de elemente tehnologice, resurse și proceduri care susțin procese sau părți din procese în cadrul unui sistem informațional;

n)

titularul datelor - persoana fizică sau persoana juridică asociată cu date din registrele de bază în mod direct sau indirect, în special prin referire la un element de identificare, cum ar fi numele, denumirea, numărul de identificare, codul de identificare fiscală, datele de localizare ori un identificator online, sau la unul sau mai multe elemente specifice, proprii identității sale, sau care are un drept asupra unui bun mobil sau imobil ale cărui date de identificare fac obiectul registrelor de bază;

o)

utilizator de date - persoana fizică sau juridică de drept public sau de drept privat care are acces legal la anumite date cu sau fără caracter personal prin intermediul Platformei naționale de interoperabilitate și care este autorizată să utilizeze datele respective în scopuri comerciale sau necomerciale.

Capitolul II

Normele de referință pentru realizarea interoperabilității (NRRI)

Articolul 4

Definirea NRRI

(1)

Normele de referință pentru realizarea interoperabilității în domeniul tehnologiei informației și comunicațiilor, denumite în continuare NRRI, conțin măsurile și obligațiile pentru autoritățile și instituțiile publice centrale și locale, altele decât normele conținute în prezenta lege, în vederea asigurării interoperabilității între autoritățile și instituțiile publice sau entitățile private pentru furnizarea serviciilor publice. NRRI conțin un set de elemente comune, precum vocabular, concepte, principii, recomandări, standarde, specificații și practici.

(2)

Interoperabilitatea este înțeleasă în sensul ei multidimensional, ținând cont de dimensiunile legale, organizaționale, semantice și tehnice, și această abordare este avută în vedere încă de la conceperea serviciilor și a sistemelor și pe tot parcursul ciclului lor de viață: planificare, proiectare, achiziție, implementare, derulare. Lanțul de interoperabilitate se manifestă în practică din oficiu între autoritățile și instituțiile publice și în contracte de schimb de date între entități și sectoare publice și între entități publice și private.

Articolul 5

Principii

(1)

Utilizarea NRRI de către autoritățile și instituțiile publice trebuie să respecte cel puțin următoarele principii:

a)

Principiul reutilizării: (i) autoritățile și instituțiile publice cooperează pentru dezvoltarea unor soluții informatice comune, în vederea furnizării serviciilor publice; (ii) autoritățile și instituțiile publice partajează și reutilizează componente ale soluțiilor informatice, în vederea furnizării de servicii publice; (iii) autoritățile și instituțiile publice partajează și reutilizează informații și date cu caracter personal, în vederea furnizării de servicii publice, cu respectarea legislației privind protecția datelor cu caracter personal; (iv) autoritățile și instituțiile publice fac demersuri pentru a obține beneficii prin examinarea produselor, serviciilor, conceptelor, specificațiilor, standardelor, instrumentelor, datelor sau a componentelor pentru a le refolosi. Pentru atingerea acestui deziderat, autoritățile și instituțiile publice trebuie mai întâi să își pună propriile date la dispoziția terților într-o manieră care să le facă ușor reutilizabile.

b)

Principiul eficacității și eficienței: (i) sistemele informatice care stau la baza serviciilor publice electronice vor fi proiectate sau adaptate pentru a permite cu ușurință transferul datelor între ele, cu respectarea legislației privind protecția datelor cu caracter personal; (ii) eficacitatea și eficiența soluțiilor de interoperabilitate și a opțiunilor tehnologice se măsoară anual și se publică prin rapoarte publice; (iii) în evaluarea prevăzută la pct. (ii) se iau în considerare nevoile utilizatorilor, proporționalitatea eforturilor și echilibrul între costuri și beneficii.

c)

Principiul simplificării administrative:

(i)

autoritățile și instituțiile publice își proiectează sau adaptează serviciile publice pentru un mediu de lucru electronic, eficientizând și simplificând procesele administrative ce stau la baza furnizării respectivelor servicii publice;

(ii)

autoritățile și instituțiile publice urmăresc permanent reducerea timpului de așteptare pentru răspunsul la solicitările utilizatorilor și a sarcinii administrative asupra autorităților și instituțiilor publice, a entităților private și a persoanelor fizice.

d)

Principiul securității și confidențialității: (i) autoritățile și instituțiile publice garantează respectarea caracterului privat, a confidențialității, autenticității, integrității, nerepudierii datelor și interzicerea transferului neautorizat al informațiilor furnizate de utilizatori; (ii) schimbul de date între instituțiile și autoritățile publice, precum și între acestea și utilizatori persoane fizice și juridice din mediul privat se face în condiții de siguranță, încredere și confidențialitate, în conformitate cu legislația privind securitatea informației, a celei privind serviciile de asigurare a încrederii, precum și a celei privind protecția datelor cu caracter personal; (iii) autoritățile și instituțiile publice vor urmări creșterea gradului de trasabilitate și transparență a actului administrativ, prin oferirea posibilității titularului datelor a cunoașterii accesării și prelucrării datelor sale.

e)

Principiul subsidiarității și proporționalității: (i) abordarea națională în domeniul interoperabilității sistemelor informatice pentru furnizarea serviciilor publice este aliniată cu cea europeană, pe care o extinde și o adaptează necesităților naționale; (ii) autoritățile și instituțiile publice limitează deciziile la cele necesare pentru îndeplinirea misiunii specifice.

f)

Principiul transparenței: documentația publicată este detaliată și actualizată cel puțin privind nivelul semantic al interfețelor externe ale sistemelor informatice prin intermediul cărora se furnizează servicii publice.

g)

Principiul deschiderii administrative: (i) datele deținute de autoritățile și instituțiile publice, cu excepția celor pentru care se aplică restricții legale care sunt supuse reglementărilor de protecție a datelor personale, se publică ca date deschise; (ii) datele deținute de instituțiile și autoritățile publice, cu excepția celor pentru care se aplică restricții legale, vor fi puse la dispoziția utilizatorilor pe portalul data.gov.ro; (iii) documentația publicată este detaliată și actualizată cel puțin privind nivelul semantic al interfețelor externe ale sistemelor informatice prin intermediul cărora se furnizează servicii publice.

h)

Principiul conservării informațiilor: (i) informațiile deținute de autoritățile și instituțiile publice sunt modificate doar în conformitate cu reglementările aplicabile în domeniul respectiv și pot fi accesate în conformitate cu legislația privind securitatea informatică, protecția datelor cu caracter personal și arhivarea; (ii) autoritățile și instituțiile publice au obligația să asigure respectarea principiilor prevăzute la pct. (i) la planificarea, proiectarea, achiziția, implementarea și administrarea sistemelor informatice ale administrației publice.

i)

Principiul nediscriminării: (i) autoritățile și instituțiile publice vor lua măsuri pentru a face disponibile serviciile electronice și persoanelor care folosesc rar sau deloc mediul online, punându-le la dispoziție căi adiționale de a accesa serviciile publice fără costuri suplimentare; (ii) instituțiile și autoritățile publice vor lua măsuri pentru a asista digital persoanele care folosesc rar sau deloc mediul online, pentru a le facilita livrarea serviciului public digital; (iii) autoritățile și instituțiile publice își vor regândi dimensionarea și pregătirea resursei umane ce interacționează cu cei care au nevoie de asistență digitală, inclusiv recunoscându-i rolul critic în livrarea unui serviciu public de calitate.

j)

Principiul neutralității și adaptabilității: (i) atunci când vor defini un serviciu public electronic, autoritățile și instituțiile publice vor avea în vedere cerințele funcționale și vor evita impunerea unei tehnologii sau a unui produs partenerilor, pentru a fi capabile să se adapteze mediului tehnologic în continuă evoluție; (ii) când înființează un serviciu public, autoritățile și instituțiile publice nu trebuie să impună nicio soluție tehnologică cetățenilor, mediului de afaceri sau altor autorități și instituții publice. Autoritățile și instituțiile publice trebuie să se asigure că sistemele lor informatice permit transferul facil al datelor către alte sisteme informatice.

k)

Principiul centrării pe utilizator: (i) cerințele cetățeanului trebuie să determine care sunt serviciile de care este nevoie și modul de furnizare al acestora; (ii) furnizorii de servicii publice vor avea în vedere oferirea de servicii cu o interfață prietenoasă, sigură și flexibilă, ce permite personalizarea, livrarea serviciilor pe mai multe canale de distribuție pentru asigurarea accesului în orice mod, oriunde și oricând, un singur punct de contact chiar și atunci când diverse sectoare ale administrației publice trebuie să colaboreze pentru furnizarea serviciului, furnizarea de către cetățean doar a minimului de informații necesare pentru obținerea serviciului public; (iii) autoritățile și instituțiile publice trebuie să furnizeze informații persoanelor fizice și persoanelor juridice din propria inițiativă; (iv) autoritățile și instituțiile publice vor înregistra, evalua și lua în considerare părerea utilizatorilor.

l)

Principiul incluziunii și accesibilității: (i) autoritățile și instituțiile publice vor utiliza tehnologia informației pentru a crea oportunități egale pentru cetățeni și mediul de afaceri prin servicii publice electronice prezentate public și accesibile fără discriminare; (ii) incluziunea implică dreptul oricărei persoane de a beneficia de avantajul deplin al oportunităților oferite de noile tehnologii pentru a depăși dezavantajele și excluziunea socială și economică; (iii) autoritățile și instituțiile publice trebuie să se asigure că serviciile publice electronice vor fi accesibile tuturor cetățenilor, inclusiv persoanelor cu dizabilități sau în vârstă; (iv) incluziunea și accesibilitatea trebuie să fie parte a întregului ciclu de dezvoltare a serviciilor publice electronice, pornind de la proiectare, conținut de informație și livrare; (v) modul tradițional de furnizare a serviciilor publice, față în față sau utilizând formulare de hârtie, este necesar să coexiste cu furnizarea prin mijloace electronice, pentru a oferi cetățeanului dreptul de a opta pentru modalitatea de accesare a serviciilor; (vi) incluziunea și accesibilitatea pot fi îmbunătățite prin capacitarea unui sistem de a permite unor terți să acționeze în numele cetățenilor lipsiți, temporar sau permanent, de capacitatea de accesare a serviciilor publice.

m)

Principiul multilingvismului: (i) multilingvismul trebuie luat în considerare cu atenție la proiectarea serviciilor publice electronice; (ii) autoritățile și instituțiile publice vor căuta un echilibru între așteptările cetățenilor și ale mediului de afaceri de a dispune de servicii în limba sau limbile lor și capacitatea administrației publice de a oferi servicii în toate limbile oficiale ale UE; (iii) ori de câte ori este posibil, informațiile trebuie transferate într-un format independent de limbă, convenit între părțile implicate; (iv) autoritățile și instituțiile publice trebuie să utilizeze sistemele de informații și arhitecturile tehnice care iau în considerare aspectele legate de multilingvism la proiectarea serviciilor publice electronice.

(2)

Autoritățile și instituțiile publice au obligația respectării cel puțin a principiilor enunțate atunci când dezvoltă sistemele informatice.

Capitolul III

Registrele de bază și schimbul de informații în format electronic

Articolul 6

Registre de bază

În scopul furnizării serviciilor publice, registrele de bază reprezintă fundamentul asigurării interoperabilității sistemelor informatice ale autorităților și instituțiilor publice.

Articolul 7

Lista registrelor de bază

(1)

Sunt registre de bază cel puțin următoarele baze de date:

a)

Sistemul național informatic de evidență a persoanelor, prevăzut în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

b)

Registrul electronic național al nomenclaturilor stradale, prevăzut în L egea cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

c)

Sistemul integrat de cadastru și carte funciară, prevăzut în Legea nr. 7/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

d)

Registrul Național de Publicitate Mobiliară, prevăzut de Legea nr. 297/2018 privind publicitatea mobiliară, republicată;

e)

Registrul central al comerțului, ținut de către Oficiul Național al Registrului Comerțului și registrele comerțului ținute de oficiile registrului comerțului organizate în fiecare județ și în municipiul București, prevăzute în Legea nr. 26/1990 privind registrul comerțului, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

f)

Buletinul procedurilor de insolvență, prevăzut în Hotărârea Guvernului nr. 460/2005 privind conținutul, etapele, condițiile de finanțare, publicare și distribuire a Buletinului procedurilor de insolvență, cu modificările și completările ulterioare;

g)

Registrul național de evidență a permiselor de conducere și a vehiculelor înmatriculate, prevăzut în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

h)

Sistemul național de identificare și înregistrare a animalelor;

i)

Baza de date a portalului instanțelor de judecată;

j)

Registrul contribuabililor persoane fizice;

k)

Registrul contribuabililor persoane juridice;

l)

Registrul de date privind resursele minerale, perimetrele de prospecțiune, explorare, exploatare de resurse minerale;

m)

Registrul național ONG;

n)

Registrul matricol unic;

o)

Sistemului electronic național, prevăzut în Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, cu modificările și completările ulterioare.

(2)

Prin hotărâre a Guvernului se pot stabili registre de bază suplimentare față de cele prevăzute la alin. (1), precum și administratorii acestora.

(3)

Categoriile de date primare cuprinse în registrele de bază se referă cel puțin la persoane, cum ar fi date de identificare, date cu privire la sănătate, educație, finanțe, la bunuri mobile, inclusiv mijloace de transport, la bunuri imobile, la societăți, asociații și fundații sau la animale.

(4)

Este interzisă stabilirea de registre publice pentru datele care sunt deja colectate ca date primare în registrele de bază, fiind obligatorie utilizarea datelor din registrele de bază existente.

Articolul 8

Registrul național al registrelor

(1)

Pentru atingerea scopului prezentei legi, Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) va înființa Registrul național al registrelor, denumit în continuare RNR.

(2)

RNR conține informații despre organizarea registrelor de date și a datelor conținute de acestea, care indică autenticitatea datelor respective, informații cu privire la semantica datelor și informații privind autoritățile și instituțiile publice care au acces la aceste date, temeiurile legale pentru transmiterea datelor, descrierea proceselor de colectare a datelor, precum și modalitatea utilizării datelor colectate.

(3)

Metodele și mecanismele de accesare a registrelor de bază și stabilirea drepturilor de acces la acestea sunt descrise în RNR.

(4)

ADR este administratorul RNR și propune Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării (MCID) conținutul RNR cu acordul prealabil al administratorilor registrelor de bază.

(5)

Structura și conținutul datelor și informațiilor din RNR se aprobă prin ordin al ministrului cercetării, inovării și digitalizării, la propunerea președintelui ADR, cu acordul prealabil al administratorilor registrelor de bază.

(6)

Acordul prealabil prevăzut la alin. (4) și (5) sau refuzul motivat se comunică în termen de 30 de zile de la data solicitării. Necomunicarea acordului prealabil sau a unui refuz motivat în condițiile alin. (7), în termenul de 30 de zile, constituie acord tacit.

(7)

Temeinicia refuzului se constată de către ADR. Refuzul se consideră întemeiat doar dacă accesul la date aduce atingere unor aspecte de apărare națională sau securitate națională și dacă administratorul registrului de bază aduce dovezi în acest sens.

(8)

Toate registrele de bază ale autorităților și instituțiilor publice sunt prevăzute în RNR.

(9)

RNR nu conține datele din registrele de bază, ci doar informații care fac referire la aceste date.

Articolul 9

Platforma națională de interoperabilitate

(1)

Se instituie Platforma națională de interoperabilitate necesară în vederea asigurării interoperabilității sistemelor informatice publice pentru furnizarea serviciilor publice, precum și pentru accesarea informațiilor de către persoane juridice de drept privat sau persoane care exercită profesii liberale reglementate.

(2)

ADR este desemnată ca unic administrator al Platformei naționale de interoperabilitate.

(3)

Suportul tehnic al Platformei naționale de interoperabilitate este asigurat de o infrastructură informatică dedicată, care oferă mecanisme de acces automat la toate registrele de bază sau la sistemul informatic al instituției sau autorității care deține în administrare/gestionare registrul de bază și care permite schimbul de date între autoritățile și instituțiile publice sau între acestea și persoanele juridice de drept privat, respectiv persoanele care exercită profesii liberale reglementate, în vederea asigurării interoperabilității sistemelor informatice pentru furnizarea serviciilor publice.

(4)

În vederea asigurării securității cibernetice a Platformei naționale de interoperabilitate, ADR va colabora cu Directoratul Național de Securitate Cibernetică și cu Serviciul Român de Informații.

(5)

În vederea asigurării securității comunicațiilor prin rețelele de transmisii de date utilizate de Platforma națională de interoperabilitate, ADR va colabora cu Serviciul de Telecomunicații Speciale.

(6)

În vederea interconectării registrelor de bază cu Platforma națională de interoperabilitate și asigurării schimbului de date între autoritățile și instituțiile publice se utilizează rețeaua de transmisii de date securizată, asigurată, în limita resurselor disponibile, de către Serviciul de Telecomunicații Speciale.

(7)

În situația în care Serviciul de Telecomunicații Speciale nu poate asigura infrastructura de comunicații menționată la alin. (5), în conformitate cu cerințele ADR, autoritatea sau instituția publică în cauză poate utiliza, în vederea interconectării, rețele de transmisii de date furnizate de către furnizorii de rețele publice de comunicații electronice.

(8)

Rețelele de transmisii de date nu sunt parte a Platformei naționale de interoperabilitate și asigură un mediu sigur pentru transmiterea de date.

(9)

Platforma națională de interoperabilitate este dezvoltată cu respectarea cerințelor tehnice și operaționale necesare pentru migrarea în infrastructuri de tip cloud, în vederea funcționării acesteia în cadrul infrastructurii de cloud guvernamental a statului român.

Articolul 10

Disponibilitatea și utilizarea datelor accesibile prin Platforma națională de interoperabilitate

(1)

Administratorii registrelor de bază au obligația de a garanta administratorului Platformei naționale de interoperabilitate disponibilitatea datelor conținute în registrele de bază pe care le dețin, date care sunt necesare furnizării serviciilor publice de către orice autorități și instituții publice potrivit legislației aplicabile, în vederea asigurării interoperabilității sistemelor publice. Accesul se permite în baza acordului prealabil al administratorului unui registru de bază și cu respectarea standardelor Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor).

(2)

Acordul prealabil prevăzut la alin. (1) sau refuzul motivat se comunică în termen de 30 de zile de la data solicitării. Necomunicarea acordului prealabil sau a unui refuz motivat în condițiile alin. (3), în termenul de 30 de zile, constituie acord tacit.

(3)

Temeinicia refuzului se constată de către ADR. Refuzul se consideră întemeiat doar dacă accesul la date aduce atingere unor aspecte de apărare națională sau securitate națională și dacă administratorul registrului de bază aduce dovezi în acest sens.

(4)

În scopul verificării legalității prelucrării datelor cu caracter personal, monitorizării și asigurării integrității și securității corespunzătoare a datelor, administratorul Platformei naționale de interoperabilitate are obligația de a stoca informații cu privire la toate acțiunile derulate prin intermediul Platformei naționale de interoperabilitate, sub forma unor jurnale, și de a prezenta în mod transparent și nemijlocit administratorului registrului de date și titularului datelor informații despre colectarea, accesarea, modificarea, combinarea, dezvăluirea, reutilizarea sau ștergerea datelor cu caracter personal, scopurile prelucrării și temeiul legal în baza căruia au fost accesate datele. Jurnalele nu vor fi supuse niciunor modificări și se vor comunica la cerere către Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, către responsabilul cu protecția datelor cu caracter personal și, dacă este necesar, pentru o investigație specifică, autorităților competente în acest sens. Jurnalele vor fi șterse după trei ani, cu excepția cazului în care datele pe care le conțin sunt necesare în continuare pentru asigurarea controlului.

(5)

Datele nu vor fi stocate decât dacă există un temei legal în acest sens și vor fi păstrate de instituțiile care le stochează cu respectarea legislației aplicabile.

(6)

Administratorul Platformei naționale de interoperabilitate oferă acces la date din registrele de bază necesare în exercitarea funcțiilor și îndeplinirea atribuțiilor prevăzute de lege tuturor autorităților și instituțiilor publice.

(7)

Fiecare autoritate și instituție publică, dar și persoanele juridice de drept privat și persoanele care exercită profesii liberale reglementate, dacă au încheiat un contract de schimb de date în condițiile prezentei legi, sunt responsabile pentru conferirea drepturilor de acces la datele din registrele de bază angajaților proprii, cu asigurarea protecției datelor cu caracter personal și a securității cibernetice.

(8)

Schimbul de date între instituțiile și autoritățile publice are loc în mod gratuit prin utilizarea Platformei naționale de interoperabilitate.

(9)

Orice solicitare de furnizare a datelor în temeiul prezentei legi se efectuează automat și în mod electronic conform drepturilor de acces acordate de ADR.

(10)

Administratorul registrelor de bază nu are dreptul de a impune cerințe suplimentare sau de a stabili o altă procedură de schimb de date față de cele prevăzute în prezenta lege.

(11)

Pentru a dovedi autenticitatea datelor obținute la un anumit moment în timp, Platforma națională de interoperabilitate oferă instanțelor de judecată posibilitatea de a consulta istoricul modificării și accesării datelor din platformă.

Articolul 11

Obligativitatea utilizării datelor primare

(1)

Autoritățile și instituțiile publice au obligația de a utiliza Platforma națională de interoperabilitate pentru accesarea datelor cuprinse în registrele administrate de către alte autorități și instituții publice, necesare furnizării serviciilor publice.

(2)

Autoritățile și instituțiile publice au obligația de a asigura prestarea serviciilor fără a solicita documente suplimentare care conțin exclusiv informații disponibile prin Platforma națională de interoperabilitate sau în scopul obținerii unor date care pot fi furnizate prin intermediul Platformei naționale de interoperabilitate.

(3)

Autoritățile și instituțiile publice care oferă servicii publice nu au dreptul să solicite persoanelor fizice și juridice dovezi sau certificări ale datelor deja colectate sau create de către autoritățile și instituțiile respective. Datele utilizate în furnizarea serviciilor publice trebuie preluate exclusiv din registrele de bază disponibile prin intermediul Platformei naționale de interoperabilitate.

(4)

Instituțiile publice pot reutiliza sau distribui date pe care persoanele fizice și juridice le-au furnizat unei autorități sau instituții publice. Distribuirea sau reutilizarea informației se va realiza într-o manieră transparentă și securizată, cu respectarea principiului colectării și stocării exclusiv a informațiilor necesare, a regulilor și obligațiilor prevăzute de Regulamentul general privind protecția datelor.

(5)

Datele pentru care s-a asigurat implementarea principiului securității și confidențialității, în conformitate cu prevederile prezentei legi, care sunt accesate prin Platforma națională de interoperabilitate, au aceeași valoare juridică cu datele conținute în documentul prezentat fizic, într-o copie conformă cu originalul a acestuia, sau într-un document electronic certificat cu semnătură electronică calificată, care conține sau confirmă datele respective.

(6)

Autoritățile și instituțiile publice au obligația de a-și schimba procedurile de lucru, respectiv de a propune schimbări cu privire la legislația în vigoare, pentru a presta serviciile publice aflate în responsabilitatea lor, exclusiv în baza datelor ce pot fi obținute prin Platforma națională de interoperabilitate.

Articolul 12

Interoperabilitatea în administrația publică locală, între administrația publică centrală și administrația publică locală și între administrațiile publice locale

(1)

Prezenta lege se aplică atât autorităților și instituțiilor publice centrale, cât și celor locale.

(2)

Aplicarea prezentei legi la nivel local, precum și asigurarea schimbului de date între autoritățile administrației publice centrale și autoritățile administrației publice locale, dar și între autoritățile administrației publice locale se vor realiza de către ADR în colaborare cu autoritățile executive de la nivelul unităților administrativ-teritoriale și cu sprijinul acestora.

Articolul 13

Accesul persoanelor fizice și persoanelor juridice de drept privat la date deținute de instituții publice și accesul instituțiilor publice la date deținute de primele

(1)

Schimbul de date între autoritățile și instituțiile publice, pe de o parte, și utilizatorii persoane juridice de drept privat sau persoane care exercită profesii liberale reglementate, pe de altă parte, are loc în bază contractuală, cu respectarea prevederilor prezentei legi.

(2)

Conectarea și acordarea drepturilor de acces ale participanților la Platforma națională de interoperabilitate au loc în baza deciziei președintelui ADR, cu acordul administratorilor registrelor de bază și cu respectarea cerințelor tehnice, de protecție a datelor cu caracter personal și de securitate cibernetică. Acordul prealabil sau refuzul motivat se comunică în termen de 30 de zile de la data solicitării. Necomunicarea acordului prealabil sau a unui refuz motivat în condițiile alin. (3), în termenul de 30 de zile, constituie acord tacit.

(3)

Temeinicia refuzului se constată de către ADR. Refuzul se consideră întemeiat doar dacă accesul la date aduce atingere unor aspecte de apărare națională sau securitate națională și dacă administratorul registrului de bază aduce dovezi în acest sens.

(4)

Contractul de schimb de date se încheie între autoritatea care administrează Platforma națională de interoperabilitate și persoana juridică de drept privat, respectiv persoane care exercită profesii liberale reglementate și care dețin sisteme informatice și este cu titlu oneros.

(5)

Participanții la schimbul de date pot avea simultan rol de furnizor și de consumator de date.

(6)

Costurile vor fi stabilite de administratorul Platformei naționale de interoperabilitate și vor depinde de costurile operaționale ale administratorilor registrelor de bază consultate, respectiv ale administratorului Platformei naționale de interoperabilitate. Parte din veniturile realizate de administratorul Platformei naționale de interoperabilitate vor fi vărsate administratorilor registrelor de bază, în urma unei analize realizate de MCID cu privire la costuri.

(7)

Persoanele juridice de drept privat, respectiv persoanele care exercită profesii liberale reglementate și care dețin sisteme informatice au dreptul de a accesa date prin intermediul Platformei naționale de interoperabilitate dacă se încadrează în temeiurile prevăzute de Regulamentul general privind protecția datelor.

(8)

Datele cu caracter personal pot fi accesate doar atunci când sunt necesare pentru executarea serviciului prestat de către persoanele juridice de drept privat, respectiv persoanele care exercită o profesie liberală reglementată.

(9)

Nicio persoană vizată nu va fi afectată de o decizie a unei autorități sau instituții publice, a unei persoane juridice de drept privat ori a unei persoane care exercită o profesie liberală reglementată, bazată exclusiv pe prelucrarea automată a datelor sale, inclusiv prin crearea de profiluri, cu excepția cazului în care o astfel de decizie este autorizată de legislația Uniunii Europene sau de dreptul intern aplicabil.

(10)

Platforma națională de interoperabilitate poate expune date deschise furnizate de autorități și instituții publice, la solicitarea acestora.

(11)

Accesul la datele deținute de către o instituție publică sau de o entitate privată este conferit cu respectarea legislației în domeniu și a reglementărilor privind protecția datelor cu caracter personal.

Capitolul IV

Autoritățile și instituțiile publice responsabile pentru crearea și implementarea Platformei naționale de interoperabilitate și atribuțiile acestora

Articolul 14

Atribuții privind administrarea și funcționarea Platformei naționale de interoperabilitate

(1)

Pentru realizarea obiectivelor prezentei legi prevăzute la art. 2, MCID va elabora NRRI. MCID va colabora cu administratorul Platformei naționale de interoperabilitate și cu administratorii registrelor de date pentru a se asigura că la implementarea NRRI se vor îndeplini toate standardele prevăzute de prezenta lege și de Cadrul european de interoperabilitate.

(2)

Funcțiile de reglementare, monitorizare, control și evaluare a realizării politicilor din domeniul interoperabilității se realizează după cum urmează:

a)

funcția de reglementare în domeniul implementării Platformei naționale de interoperabilitate se exercită de către MCID și se realizează în principal în temeiul informațiilor puse la dispoziție de ADR;

b)

funcția de monitorizare, control și evaluare a realizării politicilor în domeniul interoperabilității se exercită de către ADR;

c)

funcția de monitorizare a implementării și gestionării Platformei naționale de interoperabilitate se exercită de către MCID.

Articolul 15

Principalele atribuții ale Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării

(1)

Principalele atribuții ale MCID sunt următoarele:

a)

stabilirea modalităților de cooperare și elaborarea procedurilor de lucru pentru autoritățile și instituțiile publice centrale și locale în ceea ce privește managementul informației în administrația publică. Cooperarea va avea ca scop promovarea implementării obiectivelor prezentei legi și dezvoltarea practicilor administrației publice și a metodelor de producere și prestare a serviciilor publice prin utilizarea Platformei naționale de interoperabilitate;

b)

dezvoltarea managementului informației în administrația publică și crearea structurilor de servicii tehnice pentru utilizarea Platformei naționale de interoperabilitate;

c)

crearea procedurii de conectare și participare la Platforma națională de interoperabilitate și a schimbului de date;

d)

colaborarea cu administratorii registrelor de date și cu administratorul Platformei naționale de interoperabilitate în vederea identificării și promovării intervențiilor legislative necesare pentru furnizarea de servicii publice electronice prin utilizarea Platformei naționale de interoperabilitate.

(2)

În termen de 5 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, la propunerea ADR, se aprobă, prin ordin al ministrului cercetării, inovării și digitalizării, Normele de referință pentru realizarea interoperabilității în domeniul tehnologiei informației și al comunicațiilor, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(3)

NRRI devin obligatorii pentru autoritățile și instituțiile publice din cadrul administrației publice centrale și locale.

(4)

NRRI vor fi evaluate cel puțin o dată la doi ani și, dacă se impune, actualizate ori de câte ori este necesar.

(5)

În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, MCID va crea o nouă direcție în cadrul ADR, care va acționa în calitate de administrator al Platformei naționale de interoperabilitate.

(6)

MCID va putea prevedea în bugetul propriu de venituri și cheltuieli sumele necesare sprijinirii autorităților publice locale pentru conectarea acestora la Platforma națională de interoperabilitate.

Articolul 16

Principalele atribuții ale administratorului Platformei naționale de interoperabilitate

(1)

ADR este autoritatea competentă pentru asigurarea schimbului de date și a interoperabilității, desemnată în conformitate cu prezenta lege, care asigură interoperabilitatea juridică și semantică și stabilește principiile interoperabilității organizaționale și tehnice.

(2)

Prin niveluri de interoperabilitate legală, organizațională, semantică și tehnică se înțeleg expresiile definite în Cadrul Național de Interoperabilitate, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 908/2017.

(3)

În îndeplinirea prevederilor alin. (1), principalele atribuții ale ADR sunt următoarele:

a)

în termen de 3 luni de la data intrării în vigoare a ordinului prevăzut la art. 15 alin. (2), ADR demarează procedurile administrative pentru implementarea Platformei naționale de interoperabilitate;

b)

asigurarea aplicării unitare și coerente a NRRI la nivel național;

c)

propunerea de norme subsecvente în aplicarea NRRI și adaptarea constantă a acestora la realitățile și dezvoltările tehnice;

d)

stabilirea datelor necesare asigurării interoperabilității sistemelor publice pentru furnizarea serviciilor publice care trebuie puse la dispoziția Platformei naționale de interoperabilitate de către autoritățile și instituțiile publice;

e)

în colaborare cu administratorii registrelor de date, stabilirea categoriilor de date care sunt partajate de fiecare autoritate și instituție publică și acordarea drepturilor de acces celorlalte autorități și instituții publice, persoane juridice de drept privat, respectiv persoane care exercită profesii liberale reglementate, pentru fiecare categorie de date;

f)

prezentarea în mod transparent și nemijlocit a informațiilor prevăzute la art. 10 alin. (4) administratorului registrului de date și titularului datelor;

g)

administrarea, monitorizarea și supravegherea Platformei naționale de interoperabilitate;

h)

stabilirea atribuțiilor și responsabilităților participanților la schimbul de date, monitorizarea și controlul utilizării Platformei naționale de interoperabilitate și sancționarea refuzului de a participa la platformă sau a utilizării abuzive sau necorespunzătoare;

i)

popularizarea NRRI și a normelor de aplicare la nivelul administrației publice centrale și locale;

j)

menținerea unei relații constante cu autoritățile și instituțiile publice și cu persoanele juridice de drept privat, respectiv persoanele care exercită profesii liberale reglementate, prin intermediul responsabilului NRRI din cadrul acestora;

k)

furnizarea de asistență tehnică pentru respectarea conformității cu NRRI și normele subsecvente de informatizare ale instituțiilor publice;

l)

verificarea periodică a conformității aderării la NRRI a autorităților și instituțiilor publice;

m)

în termen de două luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, în vederea constituirii Platformei naționale de interoperabilitate, ADR are obligația de a solicita tuturor autorităților și instituțiilor publice care dețin registre de bază toate informațiile necesare în vederea elaborării NRRI. În ceea ce privește administratorii registrelor de bază prevăzute de prezenta lege, ADR le va comunica totodată și sancțiunea prevăzută la art. 22 alin. (8);

n)

la conectarea unui registru de date cu Platforma națională de interoperabilitate, va colabora cu administratorul registrelor de date pentru realizarea standardelor unice de date, pe care le va transmite ulterior MCID pentru a fi integrate în NRRI.

(4)

În exercitarea funcției de reglementare, în urma consultării cu administratorii registrelor de date, ADR va constata și va publica prin decizie a președintelui ADR următoarele:

a)

datele și seturile de date stabilite împreună cu administratorii registrelor de date, care fac obiectul partajării în Platforma națională de interoperabilitate;

b)

scopurile în care datele vor fi puse la dispoziția participanților la Platforma națională de interoperabilitate și standardele adecvate prelucrării datelor pentru fiecare domeniu, cu respectarea legislației specifice;

c)

instituțiile publice și persoanele juridice de drept privat, respectiv persoanele care exercită profesii liberale reglementate destinatare ale datelor;

d)

atribuțiile autorităților și instituțiilor publice, respectiv funcțiile persoanelor juridice de drept privat la care se referă scopurile prevăzute la lit. b);

e)

temeiul legal pentru punerea la dispoziție a datelor și pentru orice prelucrare ulterioară de către participanții la Platforma națională de interoperabilitate;

f)

datele care vor fi puse la dispoziție și informațiile ce vor rezulta din prelucrarea respectivelor date;

g)

dacă inițiativa pentru punerea la dispoziție a informațiilor în temeiul prezentei legi provine de la o persoană vizată, de la o autoritate sau instituție publică ori de la o persoană juridică de drept privat;

h)

dacă punerea la dispoziție a datelor privește date referitoare la persoane vizate individuale sau categorii de persoane vizate;

i)

dacă punerea la dispoziție a informațiilor în temeiul prezentei legi va fi unică sau cu caracter permanent;

j)

modul în care informațiile care urmează a fi puse la dispoziție vor fi prelucrate și perioada de timp pentru care va avea loc prelucrarea sau stocarea datelor;

k)

orice restricții privind punerea la dispoziție a informațiilor după prelucrarea prevăzută la lit. j);

l)

criteriile pe baza cărora autoritățile și instituțiile publice participante comunică ADR categoriile de date nou-apărute;

m)

măsurile concrete de securitate care trebuie aplicate transmiterii, stocării și accesării datelor cu caracter personal.

(5)

În vederea îndeplinirii atribuțiilor prevăzute de prezenta lege, ADR întocmește un registru public al aplicațiilor informatice utilizate în mod direct de autoritățile și instituțiile publice în procesul de furnizare a serviciilor publice, ca parte integrantă a NRRI.

Articolul 17

Principalele atribuții ale autorităților și instituțiilor publice

(1)

Principalele atribuții ale autorităților și instituțiilor publice sunt următoarele:

a)

autoritățile și instituțiile publice centrale și locale iau măsurile necesare și încorporează tehnologiile necesare pentru interconectarea sistemelor informatice și schimbul de informații și servicii între acestea;

b)

autoritățile și instituțiile publice centrale, precum și cele locale care dețin un registru de bază sunt obligate să se integreze cu Platforma națională de interoperabilitate în maximum 18 luni de la punerea în funcțiune a platformei și să ofere acces la aceste date prin Platforma națională de interoperabilitate;

c)

în termen de 5 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi, autoritățile și instituțiile publice vor furniza serviciile publice și în mod electronic, prin intermediul portalurilor proprii, atunci când acest lucru este posibil;

d)

autoritățile și instituțiile publice stabilesc condițiile și instrumentele pentru înființarea și prestarea serviciilor publice electronice, cu respectarea principiilor transparenței, publicității, responsabilității, calității, siguranței, disponibilității, accesibilității, neutralității și interoperabilității;

e)

autoritățile și instituțiile publice care participă la schimbul de date asigură resursele umane, financiare și tehnologice necesare și iau măsurile necesare sau recomandate de autoritatea competentă în scopul asigurării conectării la Platforma națională de interoperabilitate, a continuității și securității schimbului de date, precum și a caracterului actual al datelor furnizate;

f)

responsabilul pentru protecția datelor cu caracter personal, desemnat în cadrul autorităților și instituțiilor publice care participă la schimbul de date, monitorizează legalitatea schimbului de date, a scopurilor prelucrării acestora și a contractelor de schimb de date, precum și respectarea prevederilor Regulamentului general privind protecția datelor. Responsabilul cu protecția datelor trebuie să fie în măsură să își îndeplinească sarcinile în mod independent și eficient, fiindu-i asigurate resursele necesare în acest scop;

g)

autoritățile și instituțiile publice au obligația să participe la standardizarea proceselor de lucru relevante, să creeze sau să adopte astfel de procese standardizate și să adere la schemele comune impuse de Platforma națională de interoperabilitate, inclusiv RNR, pentru facilitarea interconectării componentelor serviciilor și a creării infrastructurii necesare furnizării serviciilor publice;

h)

în termen de 30 de zile de la data solicitării ADR, prevăzute la art. 16 alin. (3) lit. m), autoritățile și instituțiile publice din administrația publică centrală și locală au obligația să transmită ADR informațiile solicitate;

i)

Comitetul Tehnico-Economic pentru Societatea Informațională (CTE), organism fără personalitate juridică, abilitat prin Hotărârea Guvernului nr. 941/2013 privind organizarea și funcționarea Comitetului Tehnico-Economic pentru Societatea Informațională, cu modificările și completările ulterioare, să asiste Autoritatea pentru Digitalizarea României și să aprobe strategiile și proiectele de informatizare ale instituțiilor publice în vederea asigurării interoperabilității sistemelor informatice și a eliminării suprapunerilor multiple de finanțare și funcționale, va emite avize de funcționare doar pentru acele sisteme tehnologice ale căror funcționalități vor fi pe deplin aliniate la infrastructurile naționale de identificare și autorizare notificate de ADR în cadrul unui sistem transnațional, în conformitate cu normele europene prevăzute în Regulamentul (UE) 2014/910 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 iulie 2014 privind identificarea electronică și serviciile de încredere pentru tranzacțiile electronice pe piața internă și de abrogare a Directivei 1999/93/CE, precum și cu reglementările de punere în aplicare.

(2)

De la data implementării Platformei naționale de interoperabilitate, autoritățile și instituțiile publice nu vor mai avea dreptul să solicite persoanelor fizice sau juridice de drept privat informații care pot fi obținute prin interogarea Platformei naționale de interoperabilitate.

(3)

Autoritățile și instituțiile publice vor putea folosi infrastructuri informatice private în vederea conectării la Platforma Națională de Interoperabilitate atunci când propria infrastructură nu le permite acest lucru conform standardelor de calitate stabilite prin NRRI.

Articolul 18

Principalele atribuții ale persoanelor juridice de drept privat

(1)

Toate persoanele juridice de drept privat care oferă servicii sau soluții informatice autorităților și instituțiilor publice au obligația ca în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi să ofere acces beneficiarilor și furnizorilor împuterniciți de aceștia în mod continuu, prin interfețe standardizate de comunicare de software de tip REST API și documentația aferentă pentru folosirea lor, la bazele de date utilizate de aplicațiile gestionate de ei.

(2)

Persoanele juridice prevăzute la alin. (1) au obligația de a-și conecta sistemele informatice gestionate în numele sau pentru autoritățile și instituțiile publice la Platforma Națională de Interoperabilitate.

Articolul 19

Principalele atribuții ale Ministerului Finanțelor

(1)

Ministerul Finanțelor va introduce modificările ce decurg din implementarea prevederilor prezentei legi în structura bugetului de stat și în bugetul ADR, la propunerea MCID.

(2)

Se abilitează Ministerul Finanțelor să prevadă cu prioritate, în procesul de elaborare a legii bugetului de stat, sumele necesare întreținerii sau, după caz, modernizării sistemelor informatice care susțin funcționarea registrelor de bază.

Articolul 20

Securitatea și confidențialitatea schimbului de date

(1)

Securitatea și confidențialitatea schimbului de date sunt asigurate de către toți participanții la schimbul de date și de către administratorul Platformei naționale de interoperabilitate, fiecare pe domeniile sale de competență și în conformitate cu cerințele de securitate aplicabile categoriei respective de date. Fiecare autoritate sau instituție publică și toate persoanele juridice de drept privat, respectiv persoanele care exercită profesii liberale reglementate vor defini politici de securitate a datelor în conformitate cu standardele naționale și internaționale.

(2)

Participanții la schimbul de date sunt obligați să informeze Directoratul Național de Securitate Cibernetică și orice altă instituție publică cu competențe în domeniu despre vulnerabilitățile și incidentele de securitate în utilizarea Platformei naționale de interoperabilitate în termen de cel mult 72 de ore din momentul depistării acestora.

(3)

Transferul datelor prin intermediul Platformei naționale de interoperabilitate se realizează în formă criptată.

(4)

Transferul datelor este organizat într-o manieră în care identitatea destinatarului este cunoscută în mod cert înainte de a permite destinatarului să prelucreze datele primite.

(5)

Prelucrarea datelor cu caracter personal de către autoritățile și instituțiile publice, persoanele fizice și entitățile de drept privat în procesul de utilizare și furnizare a serviciilor publice prin intermediul Platformei naționale de interoperabilitate se realizează cu respectarea reglementărilor legale aplicabile în domeniul protecției datelor cu caracter personal.

(6)

Fiecare autoritate sau instituție publică va acorda angajaților și colaboratorilor săi drepturile de acces la date furnizate prin intermediul Platformei naționale de interoperabilitate în condițiile art. 16 alin. (3) lit. e) și cu respectarea prevederilor legale aplicabile.

(7)

Administratorii registrelor de bază și administratorii oricăror alte registre de date au următoarele obligații:

a)

să asigure implementarea cerințelor minime de securitate cibernetică prevăzute de legislația națională și europeană și de standardele și specificațiile naționale, europene și internaționale aplicabile în domeniul securității cibernetice, în special cele prevăzute de Legea nr. 362/2018 privind asigurarea unui nivel comun ridicat de securitate a rețelelor și sistemelor informatice, cu modificările și completările ulterioare;

b)

să implementeze, să asigure procese și proceduri specifice pentru asigurarea securității operaționale a serviciului;

c)

să se asigure că datele stocate sau aflate în tranzit sunt protejate în mod adecvat împotriva prelucrării neautorizate sau ilegale și împotriva pierderii, a distrugerii sau a deteriorării accidentale, prin măsuri de protecție a rețelei informatice și de criptare a datelor;

d)

să nu permită accesul fără drept la datele din Platforma națională de interoperabilitate aflate sub autoritatea lor și să se asigure că accesul la toate interfețele de servicii este limitat la persoanele autentificate și autorizate pe baza necesității de a cunoaște;

e)

să gestioneze și să rezolve de îndată incidentele de securitate cibernetică;

f)

să nu afecteze, prin acțiunile proprii, securitatea altor rețele și sisteme informatice;

g)

să se asigure că personalul este instruit corespunzător pentru utilizarea Platformei naționale de interoperabilitate și controlat periodic pentru a preîntâmpina erori umane sau încălcări de securitate.

(8)

Utilizatorii de date nu trebuie să se angajeze în nicio activitate care să compromită siguranța Platformei naționale de interoperabilitate.

(9)

Protecția datelor se asigură prin implementarea, la nivelul fiecărui sistem informatic implicat în schimbul de date, a:

a)

principiilor „confidențialității prin concepție“ și „securității prin concepție“, pentru a asigura securitatea modulelor și a infrastructurii lor;

b)

planurilor de gestionare a riscurilor pentru identificarea riscurilor, evaluarea potențialului impact al acestora și planificarea intervențiilor cu măsuri tehnice și organizatorice adecvate. Pe baza ultimelor evoluții tehnologice, aceste măsuri trebuie să asigure un nivel de securitate proporțional cu gradul de risc;

c)

planurilor de continuitate a activității și planurilor de rezervă și de redresare pentru a institui procedurile necesare de asigurare a disponibilității funcțiilor în urma unui eveniment dezastruos și readucere a tuturor funcțiilor la situația normală cât mai curând posibil;

d)

unui plan de acces la date și autorizare, care stabilește persoanele care au acces la date, datele care sunt accesibile și condițiile accesării datelor, pentru a asigura confidențialitatea. Accesul neautorizat și încălcarea normelor de securitate trebuie monitorizate și trebuie luate măsuri corespunzătoare pentru a preveni orice repetare a încălcărilor.

Capitolul V

Răspundere și sancțiuni

Articolul 21

Răspundere

Încălcarea prevederilor prezentei legi atrage răspunderea disciplinară, civilă, contravențională sau penală, după caz.

Articolul 22

Sancțiuni

(1)

Constituie contravenție, în măsura în care nu este săvârșită în astfel de condiții încât să fie considerată, potrivit legii penale, infracțiune, nerespectarea de către conducătorii autorităților și instituțiilor publice participante la Platforma națională de interoperabilitate a dispozițiilor art. 10 alin. (1) și (5), art. 17 alin. (1) lit. b) și h), art. 17 alin. (2), art. 18 alin. (1) și ale alin. (8) și (9) din prezentul articol.

(2)

Contravenția prevăzută la art. 10 alin. (1) se sancționează cu amendă de la 10.000 lei la 25.000 lei.

(3)

Contravenția constând în nerespectarea dispozițiilor art. 10 alin. (5) se sancționează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei.

(4)

Contravenția constând în nerespectarea dispoziției art. 17 alin. (1) lit. b) se sancționează cu amendă de la 10.000 lei la 25.000 lei.

(5)

Contravenția constând în nerespectarea dispoziției art. 17 alin. (1) lit. h) se sancționează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei.

(6)

Contravenția constând în nerespectarea dispoziției art. 17 alin. (2) se sancționează cu amendă de la 10.000 lei la 25.000 lei.

(7)

Contravenția constând în nerespectarea dispoziției art. 18 alin. (1) se sancționează cu amendă de la 20.000 lei la 40.000 lei.

(8)

Constituie contravenție refuzul unui administrator al unui registru de bază de a se integra la Platforma națională de interoperabilitate și se sancționează cu amendă de la 10.000 lei la 25.000 lei și, după caz, cu răspunderea disciplinară a persoanelor care au contribuit la săvârșirea contravenției.

(9)

Constituie contravenție utilizarea abuzivă sau necorespunzătoare a Platformei naționale de interoperabilitate și se sancționează cu amendă de la 10.000 lei la 25.000 lei și, după caz, cu răspunderea disciplinară a persoanelor care au contribuit la săvârșirea contravenției.

(10)

Constatarea contravențiilor prevăzute la alin. (1) și aplicarea sancțiunii aferente se fac de către ADR.

(11)

Contravențiilor prevăzute de prezenta lege le sunt aplicabile dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/200 1 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/200 2, cu modificările și completările ulterioare.

(12)

Prin derogare de la prevederile art. 28 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/200 2, cu modificările și completările ulterioare, contravenientul poate achita, în termen de cel mult 15 zile de la data înmânării sau comunicării procesului-verbal, jumătate din cuantumul amenzii aplicate, agentul constatator făcând mențiune despre această posibilitate în procesul-verbal.

(13)

Sumele provenite din amenzile aplicate pentru contravențiile prevăzute de prezenta lege se fac venit integral la bugetul de stat.

(14)

Comitetul Tehnico-Economic pentru Societatea Informațională, înființat prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 96/2012 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administrației publice centrale și pentru modificarea unor acte normative, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 71/2013, cu modificările și completările ulterioare, nu va emite avize conforme autorităților și instituțiilor publice care dețin registre de bază și nu le integrează cu Platforma națională de interoperabilitate în conformitate cu dispozițiile prezentei legi.

Capitolul VI

Dispoziții tranzitorii și finale

Articolul 23

Dispoziții tranzitorii și finale

După intrarea în vigoare a prezentei legi și până la implementarea Platformei naționale de interoperabilitate, autoritățile și instituțiile publice care dețin registre de bază au obligația de a asigura accesul la datele din registrele de bază pentru alte autorități sau instituții publice, în scopul îndeplinirii atribuțiilor lor legale, cu respectarea standardelor de securitate, confidențialitate și protecție a datelor.

Articolul 24

Accesul la datele din registrele de bază până la implementarea Platformei naționale de interoperabilitate

Accesul la datele din registrele de bază în condițiile art. 23 se realizează în baza unor acorduri bilaterale, chiar și înaintea emiterii normelor prevăzute la art. 15 alin. (2), cu respectarea prevederilor art. 10 alin. (4).

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.

PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR
ION-MARCEL CIOLACU
p. PREȘEDINTELE SENATULUI,
ALINA-ȘTEFANIA GORGHIU
București, 20 iulie 2022.

Nr. 242.

-----

Textul actului pentru consultare

Proiectul normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 179/2022

Sursă

Proiect oficial fără număr de H.G.; versiune publicată la 18.11.2025

Versiunea textului

Versiunea proiectului publicată la 18 noiembrie 2025.

Data verificării

5 septembrie 2026

FUNDAȚIA FREIES EUROPA WELTANSCHAUUNG — COPIE LOCALĂ ÎN FORMAT TEXT PENTRU CONSULTARE

Proiectul normelor metodologice ale Legii nr. 179/2022 — adoptare neconfirmată

Statut: PROIECT OFICIAL — adoptarea nu a fost confirmată în verificarea consemnată; nu este utilizat ca temei pentru obligații în vigoare.
Identificator oficial: Proiect oficial fără număr de H.G.; versiune publicată la 18.11.2025
Versiune și limită: La data controlului nu a fost identificată în Portalul Legislativ o hotărâre a Guvernului adoptată cu acest obiect.
Sursa oficială: https://data.gov.ro/uploads/page_images/2025-11-18-083248.207860HG-norme-date-deschise.pdf
Data controlului: 5 septembrie 2026
Această copie facilitează lectura. Pentru forma la zi și efecte juridice, verifică sursa oficială.

ATENȚIE
Acest document este un proiect oficial. În verificarea consemnată nu a fost identificată hotărârea de adoptare. Nu este utilizat ca temei pentru obligații în vigoare.

TEXT EXTRAS DIN SURSA OFICIALĂ

[Pagina 1]
HOTĂRÂRE

         pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 179/2022

            privind datele deschise și reutilizarea informațiilor din sectorul public




       În temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, și al art. 18 alin. (1) din Legea
nr. 179/2022 privind datele deschise și reutilizarea informațiilor din sectorul public,



       Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.



       ARTICOL UNIC. Se aprobă Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 179/2022 privind
datele deschise și reutilizarea informațiilor din sectorul public, prevăzute în anexa care face
parte integrantă din prezenta hotărâre.




                                       PRIM–MINISTRU

                                   ILIE – GAVRIL BOLOJAN




                                                1

[Pagina 2]
Anexă



                                      NORME METODOLOGICE

  de aplicare a Legii nr. 179/2022 privind datele deschise și reutilizarea informațiilor din
                                       sectorul public



                                            CAPITOLUL I

                                         Dispoziții generale



Art. 1

(1) Prezentele norme metodologice sunt aplicabile tuturor entităților publice și întreprinderilor
publice, astfel cum acestea sunt definite de Legea nr. 179/2022 privind datele deschise și
reutilizarea informațiilor din sectorul public.

(2) Prezentele norme metodologice stabilesc procedura și principiile generale aplicabile în
vederea reutilizării datelor și documentelor aflate în posesia entităților publice și a
întreprinderilor publice, pe care acestea le-au creat în cadrul activității proprii.



                                            CAPITOLUL II

                                Deschiderea și reutilizarea datelor

Art. 2

(1) În aplicarea și interpretarea prevederilor prezentelor norme metodologice de aplicare se au
în vedere următoarele principii:

a) principiul transparenței – entitățile publice și întreprinderile publice au obligația să asigure
publicarea datelor și documentelor pe care acestea le-au creat în cadrul activității proprii precum
și a documentelor aflate în posesia acestora, într-o manieră neîngrădită, în care accesul liber la
datele deschise din sectorul public constituie regula;

b) principiul aplicării unitare – entitățile publice și întreprinderile publice au obligația să asigure
condiții unitare de punere în aplicare a prevederilor Legii nr. 179/2022;

c) principiul autonomiei – fiecare entitate publică și întreprindere publică are obligația de a
elabora și implementa proceduri de lucru interne, dedicate colectării și publicării datelor în
vederea punerii în aplicare a prevederilor Legii nr. 179/2022 și ale prezentelor norme
metodologice, cu asigurarea respectării cerințelor de organizare și funcționare aplicabile;


                                                  2

[Pagina 3]
(2) Deschiderea datelor se face cu respectarea următoarelor principii:

a) principiul deschiderii datelor începând cu momentul conceperii acestora și în mod implicit
- publicarea datelor în formate deschise este integrată în procesele de gestionare a datelor ale
tuturor entităților publice și întreprinderilor publice și ca parte a gestionării informațiilor la nivel
general. În acest sens, entitățile publice și întreprinderile publice consideră datele ca putând fi
potențial deschise pe tot parcursul ciclului lor de viață și chiar înainte de a fi create/colectate,
ținând cont de evaluarea impactului asupra vieții private. Acest principiu încurajează
transparența și garantează că informațiile valoroase sunt ușor accesibile;

b) principiul deschiderii în timp util și cât mai complet a datelor – entitățile publice și
întreprinderile publice pun datele la dispoziție în timp util și incluzând informații cuprinzătoare
pentru a oferi context și utilitate. Acest lucru contribuie la asigurarea faptului că datele rămân
relevante și valoroase;

c) principiul deschiderii datelor în formate accesibile și ușor de utilizat – entitățile publice și
întreprinderile publice asigură pe cât posibil, din punct de vedere tehnic și organizatoric, ca
datele să fie furnizate în formate ușor de accesat și de utilizat, disponibile tuturor, inclusiv
persoanelor cu dizabilități. Acest principiu promovează incluziunea și garantează că datele pot fi
utilizate în mod eficient;

d) principiul deschiderii datelor în formate comparabile și interoperabile - entitățile publice și
întreprinderile publice se asigură, pe cât posibil, că datele sunt prezentate într-un mod care să
permită compararea și interoperabilitatea ușoară cu alte seturi de date. Acest lucru facilitează
integrarea și analiza datelor, permițând perspective mai semnificative;

e) principiul deschiderii datelor pentru o mai bună guvernare și implicare a cetățenilor –
entitățile publice și întreprinderile publice se asigură, pe cât posibil, că publicarea și actualizarea
datelor se realizează cu implicarea persoanelor fizice și/sau juridice, inclusiv în procesul de
optimizare ulterioară a datelor publicate și având în vedere necesitățile și cerințele persoanelor
fizice și/sau juridice care reutilizează aceste date. Acest demers vine în sprijinul consolidării
guvernanței și încrederii în instituțiile publice, consolidării obligației guvernului de a respecta
statul de drept și oferirii unei baze transparente și responsabile pentru îmbunătățirea procesului
decizional și a serviciilor publice;

f) principiul deschiderii datelor pentru dezvoltare incluzivă și inovare - entitățile publice și
întreprinderile publice se asigură, pe cât posibil, că datele deschise publicate sunt valorificate
pentru a promova dezvoltarea economică, inovarea și progresul social. Acest principiu
încurajează utilizarea creativă a datelor pentru a genera schimbări pozitive.

Art. 3

(1) Datele și documentele aflate în posesia entităților publice și a întreprinderilor publice, pe
care acestea le-au creat în cadrul activității proprii, inclusiv în scopul dezvoltării unor noi produse
și servicii informaționale, care intră în domeniul de aplicare al Legii nr. 179/2022, inclusiv datele
provenite din cercetare care se încadrează în prevederile art.13 (2) din lege, trebuie să fie puse
la dispoziție pentru reutilizare în scopuri comerciale și necomerciale, după cum urmează:

a) într-un format prelucrabil automat;

                                                   3

[Pagina 4]
b) într-un format deschis;

c) accesibile prin intermediul tehnologiilor informației și comunicațiilor;

d) gratuit sau cu includerea costurilor suportate pentru reproducerea, punerea la dispoziție și
divulgarea documentelor, precum și pentru anonimizarea datelor cu caracter personal sau pentru
măsurile luate pentru protejarea informațiilor comerciale de natură confidențială;

e) în conformitate cu termenii licențelor standard, disponibile în format digital, astfel cum
acestea sunt recomandate la nivel european;

f) furnizate cu metadatele aferente, care să conțină cel puțin o informație despre: data
producerii, data actualizării, perioada de actualizare;

g) acolo unde există, să conțină detalii despre localizare, respectiv județ, localitate, Unitate
Administrativ-Teritorială (U.A.T.)., stradă, număr administrativ sau coordonate aferente poziției.

(2) Următoarele caracteristici ale datelor și metadatelor reprezintă dimensiuni de calitate:
a) acuratețea sintetică și semantică – datele și atributele lor reprezintă în mod corect valoarea
reală a conceptului, informației sau evenimentului la care se referă;
b) coerența– datele și atributele lor nu sunt în contradicție cu alte date publicate de aceeași
entitate publică;
c) caracterul complet – datele sunt prezentate într-o formă exhaustivă și completă pentru toate
valorile incluse și relativ la sursele datelor;
d) actualitatea sau frecvența actualizării – datele și atributele lor sunt disponibile într-o formă
actualizată relevantă pentru situația pe care o reflectă.

Art. 4

(1) Entitățile publice și întreprinderile publice planifică pentru deschiderea datelor din momentul
în care începe orice demers de colectare a datelor, fie că acest lucru este realizat prin proceduri,
reglementări sau sisteme informatice noi, astfel încât datele să fie puse la dispoziția publicului
în mod proactiv, fără a fi nevoie ca persoanele sau organizațiile să le solicite.

(2) Transmiterea, publicarea și stocarea datelor deschise se realizează cu respectarea
procedurilor de lucru interne aplicabile, în funcție de tipul de date, regimul juridic aplicabil și
condițiile de publicare a acestora.
(3) Entitățile publice și întreprinderile publice au obligația de a publica pe pagina de internet
proprie o secțiune dedicată datelor deschise și solicitărilor de reutilizare, cu următorul conținut:

a) trimiteri la actele normative aplicabile în domeniu, cu link către http://legislație.just.ro sau
altă sursă oficială online;

b) datele de contact ale persoanei responsabile de primirea solicitărilor formulate în baza Legii
nr. 179/2022, inclusiv adresa de email dedicată și compartimentul funcțional în cadrul căruia își
desfășoară activitatea;
c) formularul de solicitare în baza Legii nr. 179/2022, conform Anexei nr. 1 la prezentele norme
metodologice;



                                                 4

[Pagina 5]
d) taxele aplicabile pentru punerea la dispoziție a datelor deschise și modalitatea de calcul al
acestora, dacă este cazul;
e) licența sau licențele deschise sub care sunt deschise datele deținute;
f) modalitatea de contestare a deciziei și de depunere a plângerii prealabile, precum și formulare
tip pentru reclamații administrative pentru spețele refuz la solicitare și lipsa unui răspuns în
termenul legal, conform modelului prevăzut în Anexa nr.2 la prezentele norme metodologice;

g) inventarul datelor produse/gestionate de entitatea publică sau întreprinderea publică,
conform Legii nr. 179/2022 și modelului prevăzut în Anexa nr.3 la prezentele norme
metodologice. Acesta include totalitatea seturilor de date pe care entitatea publică sau
întreprinderea publică o gestionează, indiferent de regimul juridic aplicabil acestor seturi de
date.

(4) Entitățile publice și întreprinderile publice care administrează categoriile de date cu valoare
ridicată, astfel cum acestea sunt prevăzute la art. 16 alin. (1) din Legea nr. 179/2022, au
obligația de a publica pe pagina de internet proprie următoarele informații referitoare la tipurile
de date:

a) planul de publicare, conform modelului din Anexa nr.4, așa cum se transmite și pe portalul
național de date deschise;

b) link către pagina entității publice sau întreprinderii publice existentă pe portalul național de
date deschise sau localizarea datelor deschise publicate de entitatea/întreprinderea publică,
dacă acestea sunt disponibile pe un portal de date deschise propriu sau specific domeniului de
activitate.
Art. 5
(1) Entitățile publice și întreprinderile publice asigură accesul la formularul standard de solicitare
a accesului la date atât în format online, editabil, pe pagina de internet proprie, cât și în format
fizic, la sediul acestora.
Art. 6
(1) Entitățile publice și întreprinderile publice informează solicitantul cu privire la orice tip de
licență deschisă utilizată pentru accesarea și reutilizarea datelor.
(2) Entitățile publice și întreprinderile publice informează asupra licenței utilizate, care este
disponibilă solicitantului la momentul depunerii formularului de solicitare de date deschise.
Art. 7
(1) Entitățile publice și întreprinderile publice au obligația de a informa solicitanții cu privire la
faptul că orice licențe standard sunt publicate și disponibile online pe pagina de internet proprie,
în condițiile și cu limitările prevăzute la art. 11 din Legea nr. 179/2022.
(2) Obligativitatea utilizării unei licențe în vederea accesării anumitor tipuri de date nu este și
nu poate fi interpretată ca fiind o limitare a accesului la datele respective.
(3) Entitățile publice și întreprinderile publice au obligația de a publica pe pagina de internet
proprie, într-o manieră clară, concisă, completă și neechivocă tipurile de licențe disponibile
aplicabile cu privire la fiecare tip de utilizare și/sau date disponibile.


                                                  5

[Pagina 6]
(4) Entitățile publice și întreprinderile publice se asigură, conform procedurilor interne, că
decizia de a deschide datele în baza unei licențe, alta decât licențele standard recomandate,
este motivată în funcție de scopul urmărit, tipul de date și complexitatea acestora.
Art. 8
(1) În cazurile prevăzute de art. 9 alin. (2) și art. 16 alin. (4) din Legea nr. 179/2022, dacă accesul
la anumite date este realizat numai ca urmare a plății unei taxe, entitățile publice și
întreprinderile publice se asigură că persoanele fizice sau juridice sunt informate în mod
transparent și complet cu privire la:

   a) nivelul taxelor aplicabile;
   b) modalitatea de calcul care stă la baza stabilirii costului ce urmează a fi suportat de către
      solicitant;
   c) durata pentru care este asigurat accesul, în cazul în care acest acces este limitat în timp;
   d) informațiile cu privire la modul în care se poate realiza plata, inclusiv posibilitatea de
      plată online;
   e) informațiile cu privire la conturile entității publice sau întreprinderii publice, precum și
      elementele obligatorii pe care solicitantul trebuie să le includă în cadrul ordinului de
      plată.
(2) În cazurile prevăzute de art. 16 alin. (4) din Legea nr. 179/2022 vizând seturile de date cu
valoare ridicată, incluse în actele de punere în aplicare a Directivei (UE) 2019/1024 a
Parlamentului European și a Consiliului privind datele deschise și reutilizarea informațiilor din
sectorul public, respectiv Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/138 al Comisiei
Europene de stabilire a unei liste de seturi de date cu valoare ridicată specifice și a modalităților
de publicare și reutilizare a acestora, prevederile alin. (1) sunt aplicabile pe durata exceptării de
la obligativitatea publicării gratuite.
Art. 9
(1) În aplicarea art. 9 alin. (1) din Legea nr. 179/2022, pentru calculul taxelor aferente recuperării
costurilor marginale, entitățile publice pot include următoarele costuri:
   a) costurile derivate din operarea infrastructurii: costurile de dezvoltare a software-ului
      intern, mentenanța unor software-uri interne, mentenanța hardware-ului, conectivitate,
      în limitele a ceea ce este necesar pentru punerea la dispoziție a documentelor spre acces
      și reutilizare;
   b) anonimizare, pseudonimizare sau măsuri luate pentru protecția informațiilor comerciale
      confidențiale în vederea reutilizării, așa cum sunt definite de Legea nr. 179/2022:
      ștergere, ambiguizare, sărăcirea bazelor de date;
   c) punerea la dispoziție ce presupune duplicare: costul unui exemplar suplimentar pe hârtie
      sau pe suport optic, magnetic sau flash drive;
   d) punerea la dispoziție ce presupune manipulare: materialul de ambalare, pregătirea livrării
      răspunsului la solicitare;
   e) punerea la dispoziție ce presupune livrare: costuri de expediere, inclusiv expediere
      standard sau prin servicii de curierat rapid.

(2) În situațiile în care documentele sunt puse la dispoziție fizic, taxa poate fi calculată pe baza
tuturor categoriilor de costuri menționate mai sus.



                                                  6

[Pagina 7]
(3) Entitățile publice evaluează în mod periodic potențialele costuri și beneficii ale unei politici
a costurilor zero și ale unei politici a costului marginal, ținând seama de faptul că și perceperea
unei taxe reprezintă un cost pentru entitate, precum gestionarea facturilor sau monitorizarea și
controlul plăților.

(4) În aplicarea art. 9 alin. (2) din Legea nr. 179/2022, în cazul perceperii unor taxe pentru
comunicarea documentelor/datelor solicitate, costurile eligibile pe care entitățile publice și
întreprinderile publice le pot lua în considerare la calcularea taxelor sunt următoarele:

   a)      costuri legate de crearea datelor aferente întocmiri: generarea datelor și metadatelor,
          controlul calității, clasificare;
   b)      costuri legate de crearea datelor aferente colectării: culegerea și sortarea datelor;
   c)     costuri legate de crearea datelor aferente anonimizării, pseudonimizării sau măsuri luate
          pentru protecția informațiilor comerciale confidențiale în vederea reutilizării: ștergere,
          ambiguizare, sărăcirea bazelor de date
   d)     costuri legate de activitatea de distribuire aferente infrastructură: dezvoltare,
          mentenanța software-ului, mentenanța hardware-ului, suporturi;
   e)     costuri legate de activitatea de distribuire aferente duplicării: costul unui exemplar
          suplimentar pe suport optic, magnetic sau flash drive;
   f)      costuri legate de activitatea de distribuire aferente manipulării: materialul de ambalare,
          pregătirea livrării răspunsului la solicitare;
   g)     costuri legate de activitatea de distribuire aferente consultării: schimburi prin telefon și
          e-mail cu reutilizatorii, costurile serviciului de relații cu clienții;
   h)     costuri legate de activitatea de distribuire aferente livrării: costuri de expediere, inclusiv
          expediere standard sau prin servicii de curierat rapid;
   i)     costuri suplimentare specifice bibliotecilor (inclusiv bibliotecilor universitare), muzeelor
          și arhivelor aferente conservării: costuri cu conservarea și stocarea datelor;
   j)     costuri suplimentare specifice bibliotecilor (inclusiv bibliotecilor universitare), muzeelor
          și arhivelor aferente obținerii autorizației de a utiliza opere protejate prin drepturi:
          timpul petrecut și efortul depus pentru identificarea și obținerea permisiunii de la titularii
          drepturilor.

(5) Mecanismul de stabilire a taxelor, modalitatea de calcul a acestora, precum și grila de stabilire
a taxelor se stabilesc conform procedurilor interne, la nivelul fiecărei entități publice sau
întreprinderi publice, urmând un set de criterii obiective, transparente și verificabile.

(6) În vederea garantării predictibilității cu privire la costuri, entitățile publice și întreprinderile
publice pot decide modificarea acestor costuri cel mult anual, cu publicarea justificării
modificării taxelor sau modalității de calcul.

Art. 10
(1) Refuzul comunicării documentelor solicitate se motivează și se comunică solicitantului în
format online sau fizic, în funcție de modalitatea de comunicare selectată de către acesta.
(2) Refuzul comunicării documentelor poate fi contestat de către solicitant potrivit prevederilor
art. 5 din Legea nr. 179/2022.
                                              Capitolul III


                                                    7

[Pagina 8]
Acordurile de exclusivitate
Art. 11
(1) În conformitate cu prevederile art. 15 alin. (3) din Legea nr. 179/2022, entitățile publice și
întreprinderile publice sunt obligate să reexamineze o dată la trei ani temeiul acordării unui drept
exclusiv cu privire la orice seturi de date, conform procedurilor interne și cu cel puțin 90 de zile
înainte de data de încetare a dreptului exclusiv și să comunice decizia Secretariatului General al
Guvernului.
(2) Reexaminarea se realizează de către persoana responsabilă cu accesul și reutilizarea datelor,
și grupul de lucru, acolo unde este constituit, și implică efectuarea următoarelor activități:
a) consultarea persoanei responsabile de primirea solicitărilor formulate în baza Legii nr.
   179/2022 și a structurii interne care colectează sau gestionează colectarea respectivului set
   de date în vederea obținerii unei poziții cu privire la necesitatea și oportunitatea menținerii
   dreptului de exclusivitate;
b) notificarea titularului dreptului de exclusivitate asupra expirării duratei de exclusivitate și
   invitarea acestuia să depună o opinie scrisă cu privire la extinderea dreptului său;
c) analiza oportunității menținerii dreptului de exclusivitate;
d) formularea unei propuneri privind menținerea dreptului de exclusivitate sau expirarea
   acestuia, cu menționarea datei expirării.
(4) Entitatea publică sau întreprinderea publică emite o decizie individuală privitoare la
menținerea dreptului de exclusivitate sau expirarea acestuia, cu cel puțin 30 de zile înainte de
expirarea duratei acestui drept.
(5) Decizia se comunică persoanelor interesate și se publică pe pagina de internet a entității
publice sau întreprinderii publice.
                                             Capitolul IV
                                       Aspecte organizaționale
                                              Secțiunea I
        Obligații generale privitoare la deschiderea datelor de către entitățile publice și
                                      întreprinderile publice
Art. 12
(1)     Entitățile publice și întreprinderile publice întreprind toate acțiunile necesare în vederea
      identificării, procesării și definitivării interne a procesului de deschidere a datelor, cu
      respectarea următoarelor obligații generale:
a)    Datele să fie publicate din oficiu;
b)    Datele să fie publicate la timp și complete;
c)    Datele să fie accesibile și utilizabile;
d)    Datele să fie comparabile și interoperabile;
e)    Datele să fie destinate unei mai bune guvernări;
f)    Datele să servească dezvoltării incluzive și inovării în societate.
(2) În aplicarea prevederilor alin. (1), entitățile publice și întreprinderile publice au obligația de
a realiza cel puțin următoarele activități:



                                                   8

[Pagina 9]
a) identificarea datelor deținute și prelucrate la nivelul entității publice sau întreprinderii
   publice;
b) identificarea și selectarea datelor care urmează a fi puse la dispoziție pentru reutilizare;
c) stabilirea unei modalități accesibile și logice de publicare a datelor, în ceea ce privește
   formatul, granularitatea, frecvența de actualizare, metadatele și modul de dispunere a
   informațiilor;
d) identificarea și adoptarea de acțiuni în vederea asigurării publicării, actualizării și
   îmbunătățirii calității acestor date;
e) organizarea unor dezbateri cu persoane fizice sau juridice interesate, inclusiv alte entități
   publice, cu scopul de a trata aspectele prezentate la punctele a-d.


(3) Activitățile prevăzute la alin. (2) sunt efectuate în mod permanent la nivelul entităților
publice și întreprinderilor publice, cu asigurarea personalului necesar și a organizării interne
corespunzătoare activității de actualizare, monitorizare și dialog cu reutilizatorii - persoane fizice
și juridice interesate, inclusiv alte entități publice.

(4) În realizarea activităților prevăzute la alin. (2), entitățile publice și întreprinderile publice se
asigură că normează și prevăd în cadrul regulamentelor de organizare și funcționare și al
procedurilor interne acțiunile necesare în vederea aducerii la îndeplinire a obligațiilor prevăzute
de Legea nr. 179/2022, având în vedere îndrumările metodologice cu privire la procesul intern
de identificare și publicare a datelor produse și/sau colectate și/ sau prelucrate și gestionate,
așa cum se regăsesc în Anexa nr. 5 la prezentele norme.
(5) În procedurile interne specifice fiecărei entități publice sau întreprinderi publice se stabilesc
responsabilități ale compartimentelor funcționale cu privire la cel puțin următoarele activități:
   a) identificarea tipurilor de date colectate/produse/gestionate;
   b) completarea inventarului datelor colectate/produse/gestionate;
   c) verificarea datelor identificate din punct de vedere al caracteristicilor tehnice și juridice
      specifice datelor deschise, alături de personal din cadrul direcțiilor de specialitate,
      precum: tehnologia informației, juridic, responsabilul cu protecția datelor, înainte de fi
      propuse pentru publicare;
   d) prioritizarea datelor ce pot fi publicate, cu respectarea prevederilor art. 20 alin. (2).
(6) Entitățile publice și întreprinderile publice elaborează și pun în aplicare proceduri interne
care să asigure o guvernanță internă clară a datelor, cu identificarea rolurilor și responsabilităților
și fluxurilor de lucru aferente, precum și cu respectarea prezentelor norme. În acest sens, acestea
desemnează cel puțin o persoană responsabilă cu accesul și reutilizarea datelor și pot decide, în
funcție de specificul instituției, precum și de specificul și volumul datelor gestionate, constituirea
unui grup de lucru coordonat de persoana responsabilă cu accesul și reutilizarea datelor.

(7) În vederea bunei desfășurări a activității, persoana responsabilă beneficiază de sprijinul
structurii din care face parte, inclusiv de la nivelul conducerii acesteia, pentru implementarea
procedurilor necesare asigurării accesului la date și facilitării reutilizării acestora, precum și
pentru operaționalizarea grupului de lucru dedicat, acolo unde este acesta este constituit.

(8) În cazul constituirii unui grup de lucru la nivelul entităților publice sau întreprinderilor
publice, în conformitate cu prevederile alin. (6), acesta include personal cu atribuții în:
tehnologia informației, transformare digitală, protecția datelor cu caracter personal, juridic,

                                                   9

[Pagina 10]
guvernare deschisă, accesul la informații de interes public, precum și responsabili din domenii
specifice entității publice sau întreprinderii publice, precum și, după caz, reprezentanți ai unor
terțe părți, responsabili de gestionarea unor platforme și/sau baze de date ale entităților publice
sau întreprinderilor publice.
(9) În vederea punerii în aplicare a prezentelor norme, persoana responsabilă și, acolo unde este
constituit, grupul de lucru, exercită următoarele atribuții:
a) inițiază, coordonează și monitorizează procesele necesare pentru elaborarea și
   implementarea procedurilor interne pentru inventarierea, prioritizarea, publicarea și
   actualizarea seturilor de date la nivelul entității/întreprinderii publice și al fiecărei
   compartiment funcțional, conform prevederilor prezentelor norme metodologice;
b) coordonează procesul de identificare a datelor de la nivelul entității publice sau întreprinderii
   publice;
c) coordonează procesul de evaluare și prioritizare a datelor pentru publicare;
d) identifică instrumente adecvate pentru punerea în aplicare a obligațiilor de gestionare și
   publicare a informațiilor;
e) asigură publicarea și mentenanța seturilor de date pe portalul național, precum și pe portalul
   propriu, dacă este cazul;
f) asigură analiza solicitărilor de reutilizare, precum și formularea și comunicarea răspunsurilor;
g) asigură relația cu reutilizatorii datelor;
h) promovează și sprijină publicarea de date deschise în cadrul entității publice sau
   întreprinderii publice, inclusiv prin diseminarea cunoștințelor dobândite și a resurselor de
   învățare identificate;
i) asigură monitorizarea reutilizării datelor publicate și evaluează impactul reutilizării;
j) menține un dialog activ cu persoane responsabile de accesul și reutilizarea datelor din alte
   organizații;
k) menține dialogul cu Secretariatul General al Guvernului și Autoritatea pentru Digitalizarea
   României, în calitate de autorități cu atribuții de coordonare la nivel național, conform
   prevederilor legale în vigoare;
l) susține schimbul de cunoștințe cu alte entități publice sau întreprinderi publice, precum și cu
   Secretariatul General al Guvernului și Autoritatea pentru Digitalizarea României.
m) poate elabora propuneri de măsuri pentru asigurarea coerenței între legislația sectorială și
   cea privind datele deschise.


Art. 13
(1) În sensul prevederilor art. 13, pentru asigurarea condițiilor necesare reutilizării datelor și
documentelor aflate în posesia entităților publice și a întreprinderilor publice, pe care acestea
le-au creat în cadrul activității proprii, inclusiv în scopul dezvoltării unor noi produse și servicii
informaționale, se iau următoarele măsuri cu privire la structurile responsabile din cadrul
entităților publice sau întreprinderilor publice:
a) entitățile publice și întreprinderile publice au obligația de a desemna persoane responsabile
de accesul și reutilizarea datelor și de a identifica structurile care să preia responsabilitățile
pentru a elabora și implementa proceduri de lucru interne în vederea punerii în aplicare a
prezentelor norme metodologice, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei
hotărâri;


                                                 10

[Pagina 11]
b) Secretariatul General al Guvernului și Autoritatea pentru Digitalizarea României au obligația
de a desemna sau organiza structurile specializate și de a desemna persoanele responsabile de
aplicarea și monitorizarea respectării prevederilor Legii nr. 179/2022 în termen de 60 de zile de
la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

(2) Atribuțiile, organizarea și funcționarea structurilor specializate se stabilesc în conformitate
cu prevederile Legii nr. 179/2022 și dispozițiile prezentelor norme metodologice, prin
regulamentele de organizare și funcționare a entității publice sau a întreprinderii publice.

                                             Secțiunea II
 Activitatea de recunoaștere și analiză a datelor produse, colectate și gestionate la nivelul
                      entităților publice sau întreprinderilor publice
Art. 14
(1) În vederea identificării și recunoașterii datelor produse, colectate și gestionate la nivelul
entităților publice sau întreprinderilor publice se întocmesc o analiză inițială a situației cu privire
la guvernanța datelor și un inventar al datelor produse și gestionate.
(2) Entitățile publice sau întreprinderile publice realizează analiza inițială a situației cu privire
la guvernanța datelor și inventarul datelor produse și gestionate în termen de 120 zile de la
intrarea în vigoare a prezentelor norme metodologice de aplicare, cu respectarea formei
prevăzute în Anexa nr. 3 la prezentele norme metodologice.
(3) Analiza inițială a situației cu privire la guvernanța datelor reprezintă un document de lucru
intern menit a fi utilizat drept un document de referință în activitatea asigurării condițiilor
necesare reutilizării datelor și documentelor aflate în posesia entităților publice sau a
întreprinderilor publice.
(4) Entitățile publice sau întreprinderile publice realizează și asigură publicarea inventarului
datelor produse și gestionate pe pagina de internet proprie în cel mult 10 zile de la realizarea
acestuia și transmit reprezentantului desemnat din partea Secretariatului General al Guvernului
informări privind link-ul la care pot fi accesate informațiile.
(5) Entitățile publice și întreprinderile publice asigură actualizarea trimestrială a inventarului,
precum și ori de câte ori este necesar.
Art. 15
(1) În vederea întocmirii analizei inițiale a situației cu privire la guvernanța datelor, entitățile
publice sau întreprinderile publice întreprind următoarele operațiuni:
a) structurarea unui chestionar intern pentru analiza guvernanței datelor produse și/sau colectate
și gestionate având ca scop identificarea, tipul, relevanța și legătura acestora cu obiectul de
activitate al entităților publice sau întreprinderilor publice, tipul de regim juridic aplicabil;
b) transmiterea chestionarului intern către structurile din cadrul entităților publice sau
întreprinderilor publice;
c) diseminarea la nivelul entității publice sau întreprinderii publice a informațiilor obținute prin
intermediul chestionarului intern.
(2) Cu ocazia diseminării informațiilor obținute prin intermediul chestionarului intern, entitățile
publice și întreprinderile publice analizează și calitatea datelor generate sau procesate în vederea


                                                  11

[Pagina 12]
identificării acelor situații în care sunt necesare remedieri, respectiv îmbunătățirea datelor
realizată prin eliminarea erorilor și a oricăror alte probleme.
(3) Formatul cuprinzând informațiile minime obligatorii pe care chestionarul intern trebuie să le
cuprindă este prevăzut în Anexa nr. 6.


Art. 16
(1) În vederea întocmirii listei de inventar al datelor conform prevederilor art. 12 alin. (3) din
Legea nr. 179/2022 și identificării seturilor de date cu valoare ridicată, specifice fiecărui domeniu
de activitate, conform prevederilor art. 16 alin. (1) din Legea nr. 179/2022, entitățile publice
sau întreprinderile publice realizează inventarul de date prevăzut în cadrul Anexei nr. 3 ținând
cont de îndrumările metodologice pentru întocmirea inventarului datelor produse și gestionate la
nivelul entităților publice sau întreprinderilor publice, disponibile în cadrul Anexei nr. 7.


Art. 17
(1) Pe baza inventarului datelor produse și gestionate procedează la întocmirea planului de
publicare a acestor date, conform modelului prevăzut în Anexa nr. 4.
(2) Planul de publicare se finalizează și se aprobă de către entitățile publice sau întreprinderile
publice în termen de 60 de zile de la data finalizării inventarului datelor.


                                         Secțiunea III
  Identificarea și selectarea datelor care urmează a fi puse la dispoziție pentru reutilizare
Art. 18
(1) Pentru întocmirea planului de publicare prevăzut la art. 17, entitățile publice și
întreprinderile publice, pe baza inventarului de date realizat:
a) evaluează datele identificate din punct de vedere al caracteristicilor tehnice și juridice
specifice datelor deschise, împreună cu structurile de specialitate, precum tehnologia
informației, juridic sau responsabilul cu protecția datelor, înainte de fi propuse pentru publicare;
b) prioritizează datele pentru publicare.
(2) Dacă nu este posibilă publicarea tuturor seturilor de date identificate la aceeași dată, această
publicare este realizată etapizat, avându-se în vedere următoarea ordine de pregătire și
prioritizare:
a) Seturile de date prevăzute în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/138 de stabilire a
unei liste de seturi de date cu valoare ridicată specifice și a modalităților de publicare și
reutilizare a acestora, precum și în orice acte subsecvente de punere în aplicare a Directivei (UE)
2019/1024 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 iunie 2019 privind datele deschise și
reutilizarea informațiilor din sectorul public, precum și în orice acte normative europene care
reglementează acest domeniu;
b) Seturile de date prevăzute în Anexa la Legea nr. 179/2022;
c) Seturile de date identificate la nivelul instituției, inclusiv prin consultarea reutilizatorilor, ca
având valoare ridicată prin considerarea potențialului acestora de a genera beneficii


                                                  12

[Pagina 13]
socioeconomice sau de mediu semnificative și servicii inovatoare; de a aduce beneficii unui număr
mare de utilizatori, în special întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri); de a    contribui     la
generarea de venituri; de a fi combinate cu alte seturi de date; de a         permite realizarea unor
analize care pot îmbunătăți politicile publice existente; sau de a contribui la consolidarea bunei
guvernări.
(3) în procesul de prioritizare a datelor pentru publicare se ține cont și de următoarele criterii:
a) cererea din partea unor persoane fizice sau juridice – acest criteriu poate fi determinat printr-
o analiză a cererilor de informații de interes public, acolo unde majoritatea cererilor se referă la
un anumit subiect/set de date, acest lucru indicând nevoia ridicată pentru acel set de date, și
prin consultări cu reutilizatorii interesați, inclusiv entități publice;
b) formatul existent al seturilor – publicarea seturilor de date care sunt deja disponibile într-un
format deschis prelucrabil automat implică un cost mai mic decât publicarea seturilor de date
care necesită conversia într-un alt format;
c) efortul estimat raportat la timpul necesar – sunt identificate ca prioritare seturile de date a
căror publicare implică un efort scăzut într-un timp scurt.
(4) În cazul în care entitățile publice sau întreprinderile publice decid să prioritizeze publicarea
datelor, prin planul de publicare se identifică termenele avute în vedere pentru publicarea
fiecărui set de date.
(5) Planul de publicare se publică pe pagina de internet a entității publice sau întreprinderii
publice, precum și pe platforma data.gov.ro.
Art. 19
(1) Planul de publicare identifică seturile de date în funcție de regimul juridic aplicabil acestora
precum și de următoare caracteristici principale:
a) încadrarea în categoria seturilor de date cu valoare ridicată conform Regulamentului de
   punere în aplicare nr. 138/2023 al Comisiei Europene de stabilire a unei liste de seturi de date
   cu valoare ridicată specifice și a modalităților de publicare și reutilizare a acestora;
b) încadrarea în categoria seturilor de date cu valoare ridicată conform Anexa Legii nr.179/2022;
c) categoria tematică din care acestea fac parte, conform temelor incluse în standardul de
   cataloage de date reprezentat de Vocabularul controlat pentru portalurile de date de la
   nivelul Uniunii Europene: Data Catalogue – Application Profile for data portals in Europe -
   DCAT-AP;
d) data primei publicări și frecvența actualizării seturilor de date pe portalul data.gov.ro;
e) prezența datelor dinamice în setul de date;
f) legislația aplicabilă
(2) Planul de publicare asigură, de asemenea, identificarea clară a metadatelor obligatorii,
respectiv:
a)   titlu;
b)   descriere;
c)   cuvinte cheie;
d)   categorie;
e)   locul de accesare.

                                           Secțiunea IV

                                                 13

[Pagina 14]
Stabilirea unui format accesibil de publicare a datelor
Art. 20
În vederea asigurării respectării principiului deschiderii datelor în formate accesibile și ușor de
utilizat, entitățile publice și întreprinderile publice asigură cel puțin următoarele:
a) identificarea seturilor de date;
b) asigurarea condițiilor tehnice necesare în vederea publicării acestora pe portalul data.gov.ro,
   punct unic de acces la nivel național sau pe portalul propriu sau specific domeniului, cu
   asigurarea transmiterii/preluării metadatelor și căii de acces la setul de date și pe portalul
   data.gov.ro;
c) identificarea frecvenței de actualizare și de modificare a seturilor de date, inclusiv din
   perspectiva necesității asigurării unui acces liber la informații actualizate și reale pentru
   reutilizatori.
Art. 21

(1) Formatul de publicare a datelor de către entitățile publice și întreprinderile publice trebuie
să respecte schema de 5 stele de evaluare a gradului de deschidere a datelor, așa cum este
detaliat în Anexa nr. 8, care are un caracter secvențial, respectiv pentru ca anumite date să
dobândească o anumită calificare este necesară îndeplinirea criteriilor de calificare precedente.

(2) Entitățile publice și întreprinderile publice se obligă să asigure publicarea în cel mult 1 an de
la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, a datelor în formate calificate ca având cel puțin
3 stele, conform Anexei nr. 8, cum ar fi CSV, JSON sau XML, pentru a asigura citirea automată a
acestora, în cazul datelor cu valoare ridicată identificate în Anexa la Legea nr. 179/2022,
respectiv în termen de 2 ani de la data menționată mai sus, pentru restul seturilor de date. Pe
durata acestei perioade tranzitorii entitățile publice și întreprinderile publice sunt obligate să
publice datele pe platforma data.gov.ro în formate disponibile, cu respectarea condiției de
clasificare minim 2 stele.

(3) La publicarea datelor deschise entitățile publice sau întreprinderile publice trebuie să aibă în
vedere standarde internaționale definite de organizații de standardizare reputate, respectiv ISO,
Comisia Europeană, W3C, IETF, OGC și OASIS. Dacă standardele internaționale nu sunt disponibile
sau nu sunt adecvate, acestea pot utiliza standarde naționale. Pentru subiecte specifice, cum ar
fi date geospațiale, date statistice sau date privind sănătatea, entitățile publice sau
întreprinderile publice utilizează standardele naționale definite de autoritatea responsabilă în
respectivul domeniu.

(4) Publicarea datelor se poate realiza în mai multe formate, din care cel puțin unul respectă
cerințele obligatorii prevăzute la alin. (2). În sensul prevederilor acestui alineat, exemple de
formate deschise, non-proprietare, de publicare sunt: CSV, JSON, XML, ODF, RDF, ODS, GeoJSON,
KML.

(5) În vederea asigurării caracterului ușor de accesat și utilizat, dacă datele sunt deja
disponibile/produse și în alte formate în afara celor de 3 stele, entitățile publice și întreprinderile
publice urmăresc publicarea și în aceste formate, pentru a crește gradul de utilizare, oferind
publicului cât mai multe variante de alegere, fără costuri suplimentare din partea entității
publice, și respectând standardul celor 3 stele.



                                                  14

[Pagina 15]
(6) Entitățile publice și întreprinderile publice realizează gradual demersurile necesare pentru
tranziția spre producția de date interconectate, de 5 stele, spre exemplu RDF.

(7) În cazul în care punerea la dispoziție a datelor, în conformitate cu cerințele de la alin. (1)–
(6), pentru a satisface solicitările de date, implică activități care depășesc simpla manipulare și,
prin urmare, ar implica eforturi disproporționate, entitățile publice și întreprinderile publice nu
au obligația de a adapta documentele sau de a crea noi documente sau de a furniza extrase din
documente. În acest caz, persoanele fizice sau juridice interesate pot accesa aceste date, în
cazurile și cu limitările prevăzute de legislația specială aplicabilă aceste tipuri de date, precum
Regulamentul (UE) 2022/868 al Parlamentului European și al Consiliului privind guvernanța
datelor la nivel european și de modificare a Regulamentului (UE) 2018/1724 privind guvernanța
datelor.

(8) În cazul prevăzut la alin. (7), entitățile publice și întreprinderile publice au obligația de a
justifica și de a comunica solicitantului dificultățile disproporționate prin indicarea activităților
privind datele care depășesc simpla manipulare.

Art. 22

(1) În construirea și punerea la dispoziție a unor API-uri, entitățile publice și întreprinderile
publice trebuie să se asigure că acestea se bazează pe următoarele principii:

a) principiul disponibilității;

b) principiul stabilității,

c) principiul întreținerii pe parcursul ciclului de viață;

d) principiul uniformității utilizării și standardelor;

e) principiul accesibilității și ușurinței în utilizare;

f) principiul securității.

(2) Având în vedere că valoarea economică a acestui tip de date depinde de disponibilitatea
imediată a informațiilor și de actualizările sale periodice, aceste date dinamice trebuie să fie
puse la dispoziție pentru reutilizare imediat după colectare prin API-uri adecvate și, dacă este
cazul, prin descărcări în masă. Acestea trebuie să asigure o utilizare adecvată a datelor dinamice,
inclusiv pentru a facilita dezvoltarea de aplicații web sau mobile bazate pe astfel de date.

(3) În cazul în care punerea la dispoziție a datelor dinamice imediat după colectare constituie un
efort disproporționat pentru entitatea publică sau întreprinderea publică din cauza capacității
financiare sau tehnice insuficiente, aceasta poate decide să amâne disponibilitatea datelor
pentru o dată ulterioară și să aplice restricții tehnice temporare. În situația în care entitatea
publică sau întreprinderea publică decide amânarea deschiderii datelor pentru o dată ulterioară,
pentru a nu periclita exploatarea potențialului economic și social al acestui tip de date, termenul
de deschidere a datelor, precum și restricțiile tehnice care vor fi aplicate temporar se stabilesc
prin ordin al conducătorului entității sau întreprinderii publice.



                                                    15

[Pagina 16]
(4) Inventarul de date, precum și planul de publicare al acestora indică în mod expres faptul că
un anumit set de date se încadrează în noțiunea de dată dinamică.

Art. 23

(1) Publicarea seturilor de date poate fi precedată de completarea îndrumarului metodologic cu
privire la procesul intern de identificare și publicare a datelor deschise prevăzut în Anexa nr. 5.

(2) Publicarea seturilor de date se realizează pe portalul data.gov.ro sau pe portalul propriu sau
specific domeniului, caz în care se asigurară preluarea sau transmiterea cel puțin a metadatelor
și căii de acces și pe portalul data.gov.ro.

(3) Entitățile publice și întreprinderile publice sunt pe deplin răspunzătoare de calitatea seturilor
de date publicate.

                                         Secțiunea V
     Identificarea și adoptarea de acțiuni în vederea asigurării actualizării acestor date
Art. 24
(1) La nivelul entităților publice și întreprinderilor publice se asigură implementarea unei
proceduri interne pentru monitorizarea și actualizarea datelor/seturilor de date publicate pe
portalul data.gov.ro sau pe portalul propriu sau specific domeniului, cu asigurarea
interoperabilității la nivel de metadate cu portalul data.gov.ro.
(2) Persoana responsabilă cu accesul și reutilizarea datelor, și, acolo unde este constituit, grupul
de lucru, se asigură că actualizarea seturilor de date se realizează potrivit următoarelor principii:
a) seturile de date sunt actualizate în mod recurent, în funcție de tipul de date, dar de suficiente
   ori pentru a se asigura îndeplinirea scopului publicării;
b) seturile de date sunt actualizate în mod complet, și anume întregul set de date este
   actualizat. În cazul unor actualizări intermediare, acestea sunt expres semnalate ca atare de
   către entitățile publice sau întreprinderile publice;
c) seturile de date sunt actualizate în mod previzibil, în sensul că recurența actualizării este
   previzibilă pentru reutilizatori, conform planurilor de publicare.

(3) Măsurarea de către entitățile publice și întreprinderile publice a reutilizării datelor permite
identificarea de către acestea a îndeplinirii obiectivelor avute în vedere la stabilirea Planului de
publicare. Entitățile publice și întreprinderile publice asigură evaluarea continuă a reutilizării
datelor cu scopul de a identifica potențialele provocări ale utilizatorilor și posibilele mijloace de
îmbunătățire a modului de prezentare a datelor.

(4) Entitățile publice și întreprinderile publice sunt obligate să realizeze periodic, dar cel puțin
anual, o evaluare a utilizării seturilor de date de către reutilizatori. Evaluarea se realizează de
către persoana responsabilă cu accesul și reutilizarea datelor și, acolo unde este constitut, grupul
de lucru, și include cel puțin informațiile prevăzute în cadrul modelului de raport anual prevăzut
în Anexa nr. 9.

                                            Capitolul IV




                                                 16

[Pagina 17]
Roluri și responsabilități la nivelul entităților publice sau întreprinderilor publice privitoare
             la activitatea de colectare, gestionare și publicare a datelor deschise



Art. 25
(1) În îndeplinirea obligațiilor prevăzute în sarcina acestora, conducătorii entităților publice și
    întreprinderilor publice exercită cel puțin următoarele activități:
 a) aprobă anual planul de publicare a seturilor de date;
 b) aprobă evaluarea anuală a utilizării seturilor de date de către reutilizatori;
 c) aprobă raportul anual prevăzut în Anexa nr. 9 la prezentele norme.


Art. 26
(1) În îndeplinirea atribuțiilor prevăzute de art. 12 (9), persoana responsabilă cu accesul și
reutilizarea datelor și, acolo unde este constituit, grupul de lucru realizează cel puțin
următoarele activități:
    a) diseminează informațiile necesare cu privire la elaborarea și implementarea procedurilor
       interne pentru inventarierea, prioritizarea, publicarea și actualizarea seturilor de date la
       nivelul entității/întreprinderii publice și al fiecărui compartiment funcțional al acesteia,
       conform prevederilor prezentelor norme metodologice;
    b) îndrumă și coordonează metodologic activitățile de analiză necesare la nivelul fiecărui
       compartiment funcțional în vederea elaborării procedurilor interne pentru inventarierea,
       prioritizarea, publicarea și actualizarea seturilor de date la nivelul entității/întreprinderii
       publice, conform prevederilor prezentelor norme metodologice;
    c) verifică și avizează procedurile interne pentru inventarierea, prioritizarea, publicarea și
       actualizarea seturilor de date la nivelul entității/întreprinderii publice, conform
       prevederilor prezentelor norme metodologice;
    d) monitorizează implementarea procedurilor interne pentru inventarierea, prioritizarea,
       publicarea și actualizarea seturilor de date la nivelul entității/întreprinderii publice,
       conform prevederilor prezentelor norme metodologice;
    e) întocmește inventarul datelor colectate/produse/gestionate la nivel de compartiment
       funcțional;
    f) analizează inventarul datelor colectate/produse/gestionate la nivel de compartiment
       funcțional și sprijină metodologic procesul compartimentelor de evaluare și prioritizare a
       datelor pentru publicare;
    g) pregătește chestionarul intern de identificare a tipurilor de date și asigură diseminarea
       informațiilor furnizate de către compartimentele funcționale ale entității publice sau
       întreprinderii publice;
    h) analizează chestionarul intern și sprijină compartimentele funcționale în identificarea
       seturilor de date ce pot fi publicate în format deschis;
    i) întocmește și propune, spre aprobare, conducătorului entității publice sau întreprinderii
       publice, Planul de publicare a seturilor de date;
    j) monitorizează implementarea Planului de publicare a datelor deschise, care conține în
       mod centralizat seturile de date evaluate de personalul structurilor interne ca pregătite
       pentru publicare;


                                                 17

[Pagina 18]
k) ia măsuri pentru respectarea implementării Planului de publicare a datelor deschise, în
    situația în care constată abateri de la acesta;
l) completează data publicării și data celei mai recente actualizări în Planul de publicare a
    datelor deschise al instituției;
m) transmite spre publicare pe portalul național, precum și pe portalul propriu, dacă este
    cazul,     seturile   de    date      deschise     în   cazul   în     care  persoana    care
    colectează/produce/prelucrează/gestionează date nu publică direct;
n) actualizează anual Planul de publicare a seturilor de date deschise și îl prezintă, spre
    aprobare, conducerii entității publice sau întreprinderii publice;
o) transmite, spre publicare, Planul de publicare pe portalul data.gov.ro și pagina de internet
    proprie;
p) monitorizează publicarea subsecventă a seturilor de date potrivit Planului de publicare și
    stabilește măsuri pentru publicarea acestora în situația în care constată abateri de la Plan;
q) monitorizează actualizarea seturilor de date disponibile spre publicare și stabilește măsuri
    pentru actualizarea acestora, dacă este cazul;
r) analizează solicitările de reutilizare primite direct sau prin intermediul portalului
    data.gov.ro;
s) identifică persoanele/structurile competente în asigurarea răspunsurilor la solicitările din
    partea reutilizatorilor și coordonează elaborarea și comunicarea acestora;
t) identifică reutilizatorii și potențialii reutilizatori ai datelor și implementează canale și
    instrumente de comunicare scrisă și orală cu aceștia, inclusiv reuniuni periodice;
u) organizează periodic activități pentru diseminarea cunoștințelor dobândite și a resurselor
    de învățare identificate la nivelul entității/întreprinderii publice;
v) asigură punctul de contact cu alte entități publice sau întreprinderi publice pe linia
    asigurării accesului și reutilizării datelor și stabilește canale și instrumente de cooperare
    cu persoanele responsabile de la nivelul acestora, pentru schimbul de cunoștințe și
    îmbunătățirea activității derivate din Legea nr. 179/2022 și prezentele norme;
w) asigură punctul de contact cu Secretariatul General al Guvernului și Autoritatea pentru
    Digitalizarea României la nivelul entității/întreprinderii publice;
x) diseminează și operaționalizează la nivelul entității/întreprinderii publice informațiile și
    deciziile transmise de Secretariatul General al Guvernului și Autoritatea pentru
    Digitalizarea României, în calitate de autorități cu atribuții de coordonare la nivel
    național, conform prevederilor legale în vigoare;
y) asigură comunicarea directă cu Secretariatul General al Guvernului pe linia asigurării
    accesului și reutilizării datelor, inclusiv în cazul în care sunt solicitări de reutilizare a
    acestor seturi de date primite prin intermediul portalului data.gov.ro;
z) asigură răspunsul la solicitările Autorității pentru Digitalizarea României conform
    prevederilor art. 5 alin. (6) din Legea nr. 179/2022;
aa) realizează și propune, spre aprobare, conducerii entității publice sau întreprinderii
    publice, evaluarea anuală a utilizării seturilor de date de către reutilizatori;
bb) monitorizează și evaluează impactului reutilizării datelor publicate sau ia măsuri pentru
    realizarea evaluării la nivelul entității publice sau întreprinderii publice;
cc) întocmește raportul anual prevăzut în Anexa nr. 9, ținând cont de îndrumările
    metodologice cu privire la evaluarea impactului reutilizării datelor, disponibile în cadrul
    Anexei nr.10, care se transmite Secretariatului General al Guvernului în fiecare an până
    la data de 10 decembrie;



                                             18

[Pagina 19]
dd) monitorizează activitatea legislativă sectorială în domeniul de activitate al
       entității/întreprinderii publice și, dacă este cazul, elaborează propuneri de acte
       normative sau inițiază grupuri de lucru pentru elaborarea propunerilor de acte normative
       în vederea asigurării coerenței cu legislația privind datele deschise.



                                            Capitolul V

                             Principii generale în publicarea datelor

                                            Secțiunea I

                               Seturile de date cu valoare ridicată

Art. 27
Entitățile publice și întreprinderile publice acordă atenție și prioritate în publicarea datelor cu
valoare ridicată, conform prevederilor art. 18 (2) din prezentele norme.


Art. 28
(1) Entitățile publice și întreprinderile publice se obligă să asigure publicarea datelor cu valoare
ridicată la un nivel de granularitate adecvată, astfel încât acestea să ofere o analiză detaliată și
rezultate specifice pentru reutilizatori.
(2) În cazul în care aceste date sunt disponibile la diferite niveluri de granularitate, acestea ar
trebui să fie accesibile și modelate într-un mod comun, pentru a permite reutilizatorilor
fuzionarea sau divizarea datelor.
                                            Secțiunea II
                                         Date geospațiale
Art. 29
(1) Având în vedere natura datelor geospațiale, entitățile publice și întreprinderile publice asigură
publicarea acestora într-o manieră standardizată care să asigure interoperabilitatea acestor
seturi de date, pentru o mai bună utilizare a acestora de către reutilizatori.
(2) Principalele elemente pe care datele geospațiale trebuie să le îndeplinească sunt:

a) Dacă datele reprezintă entități de tip punct, este necesară includerea Lat/Long, notate ca
   grade decimale;
b) Dacă datele reprezintă entități de tip punct și includ coordonate proiectate (x,y), este
   necesară utilizarea proiecției naționale Stereo 70;
c) Dacă datele reprezintă entități de tip linie sau poligon, este necesară prezentarea lor în
   format vector, în proiecția națională Stereo 70;
d) Dacă datele reprezintă entități de tip colecție, este necesară prezentarea lor în format
   vector sau raster referențiat în proiecția națională Stereo 70;
e) Dacă datele se referă la o adresă poștală, este necesară includerea codului poștal;




                                                 19

[Pagina 20]
f)    pentru seturile de date înregistrate în sistemul integrat de cadastru și carte funciară,
     acestea trebuie să conțină și Identificatorul Electronic, unic pentru fiecare entitate
     înregistrată în sistemul național de cadastru și carte funciară.

(3) În cazul datelor spațiale, entitățile publice și întreprinderile publice se asigură că acestea
respectă formatul și cerințele prevăzute de către Directiva 2007/2/CE de instituire a unei
infrastructuri pentru informații spațiale în Comunitatea Europeană(INSPIRE) și Regulamentele
subsecvente de punere în aplicare a Directivei, Ordonanța Guvernului nr.4/2010 privind
Instituirea Infrastructurii Naționale pentru informații spațiale (INIS) republicată, inclusiv
documentele tehnice conexe, pentru diferitele componente, precum metadate, date și servicii
de date, servicii de rețea, partajare și monitorizare ale infrastructurii instituite și puse în aplicare
în cadrul geoportalului INSPIRE.
                                             Secțiunea III
                                             Metadatele
Art. 30
(1) Entitățile publice și întreprinderile publice se asigură că publicarea datelor se realizează cu
asocierea metadatelor aferente, cât mai complete, sub licență deschisă și conforme cu o schemă
standardizată.

(2) Pentru metadatele descriptive generale, entitățile publice și întreprinderile publice aplică
profilul DCAT-AP, agreat pentru portalurile de date deschise de la nivelul Uniunii Europene,
respectând clasele cu caracter obligatoriu, precum și clasele recomandate, acolo unde
informațiile sunt disponibile și urmând ontologia relevantă.

(3) La publicarea pe portalul național de date deschise se utilizează standardul DCAT-AP și
extensiile sau versiunile sale, pentru seturi de date specifice.

(4) Metadatele care descriu datele aflate în domeniul de aplicare al temelor de date INSPIRE
trebuie să conțină cel puțin elementele de metadate prevăzute în anexa la Regulamentul (CE) nr.
1205/2008 de punere în aplicare a Directivei 2007/2/CE a Parlamentului European și a Consiliului
în ceea ce privește metadatele.

Art. 31
(1) Metadatele sunt furnizate de către entitățile publice și întreprinderile publice potrivit
următoarelor reguli generale:
a) Metadatele trebuie să fie exacte din perspectiva intervalului de timp pe care îl acoperă setul
   de date;
b) Metadatele trebuie să fie neechivoce din perspectiva momentului în care setul de date a fost
   publicat/modificat ultima dată;
c) Orice abrevieri sau convenții de denumire trebuie să fie semnificative asigurând că orice
   utilizator care nu este familiarizat cu setul de date le va putea înțelege;
d) Entitățile publice și întreprinderile publice trebuie să furnizeze o descriere cuprinzătoare a
   setului de date;
e) Entitățile publice și întreprinderile publice trebuie să pună la dispoziția utilizatorilor o listă
   completă de cuvinte cheie, inclusiv sinonime pe care un utilizator le poate cerceta;


                                                  20

[Pagina 21]
f) Entitățile publice și întreprinderile publice trebuie să includă informații privind proveniența
   setului de date, respectiv originea acestora și orice modificări efectuate cu privire la acestea;
g) Entitățile publice și întreprinderile publice asigură îmbunătățirea calității metadatelor prin
   evaluarea continuă a calității acestora.

                                            Secțiunea IV

                                       Datele din cercetare

Art. 32
(1) Pentru respectarea principiului „ușor de găsit” prevăzut la art. 13 alin. (1) din Legea nr.
179/2022, datele trebuie să fie ușor de găsit atât de utilizatori umani, cât și de programe
automate de citire, urmând a fi puse la dispoziție printr-o resursă care poate fi căutată online și
un identificator persistent ar trebui atribuit datelor și metadatelor, care:

a) să documenteze datele cu metadate;
b) să atribuie un identificator unic și persistent datelor și metadatelor, precum identificatorul
   de obiect digital DOI - Digital Object Identifier;
c) să pună la dispoziție metadate online prin intermediul unei resurse care poate fi căutată, cum
   ar fi un catalog sau un depozit;
d) să se specifice identificatorul de date în metadate.
(2) Pentru respectarea principiului „accesibilității” prevăzut la art. 13 alin. (1) din Legea nr.
179/2022, datele trebuie să poată fi accesate atât de utilizatori umani, cât și de către programe
automate de citire prin protocoale standard și deschise, care să îndeplinească următoarele
condiții:

a) să permită accesul la date și metadate din identificatorul unic și persistent atribuit;
b) să utilizeze protocoale standardizate și deschise;
c) să pună întotdeauna la dispoziție metadate chiar și atunci când datele nu sunt accesibile, fie
   pentru că se aplică mecanisme de autentificare și autorizare a accesului, fie pentru că
   acestea nu mai sunt disponibile.
(3) Pentru respectarea principiului „interoperabilității”, prevăzut la art. 13 alin. (1) din Legea
nr. 179/2022, datele și metadatele trebuie să poată fi combinate cu alte date și/sau instrumente.
Pentru aceasta, ele trebuie să se conformeze formatelor și standardelor recunoscute. Pentru ca
datele să fie interoperabile, sunt necesare următoarele:

a) să se furnizeze date într-un format deschis, în conformitate cu cerințele stabilite în
   prezentele norme;
b) să utilizeze standarde relevante pentru metadate;
c) să se utilizeze, acolo unde este posibil, vocabulare controlate, cuvinte-cheie, dicționare și
   ontologii;
d) să se introducă referințe calificate la alte date sau metadate.
(4) Pentru respectarea principiului „reutilizabilității”, prevăzut la art. 13 alin. (1) din Legea nr.
179/2022, datele trebuie să fie bine documentate, astfel încât să poată fi interpretate corect,
replicate și/sau combinate chiar și în contexte diferite. De asemenea, datele trebuie să primească
o licență clară și accesibilă, astfel încât să se înțeleagă ce tip de reutilizare este permisă. Pentru
a face datele reutilizabile, sunt necesare următoarele:

                                                 21

[Pagina 22]
a) să se pună la dispoziție date exacte și bine descrise, cu multe atribute relevante;
b) să se atribuie datelor o licență de utilizare clară și accesibilă în conformitate cu Legea
   nr.179/2022;
c) să se precizeze în mod clar cum, de ce, când și de către cine au fost create și prelucrate
   datele;
d) să se respecte standardele de domeniu relevante pentru date și metadate.
(5) Metadatele aferente datelor depozitate trebuie să fie cu acces liber în temeiul licenței
„Creative Commons Public Domain - CC0” sau echivalentă, în conformitate cu principiile FAIR, în
special pentru a putea fi acționate automat.



                                            Capitolul VI

                              Publicarea seturilor de date istorice

Art. 33

(1) Suplimentar publicării seturilor de date actualizate, entitățile publice și întreprinderile
publice pot publica seturi de date istorice, în special unde acest tip de date este relevant pentru
realizarea de analize, previziuni.

(2) Asigurarea accesului la date istorice poate sprijini analiza și cercetarea pe termen lung și
facilitează studiile comparative. Dacă frecvența înregistrării datelor este ridicată sau perioada
de timp pe care o acoperă setul de date este vastă, seturile de date istorice pot fi extinse.
Entitățile publice sau întreprinderile publice trebuie să instituie mecanisme adecvate de găzduire
și acces la date, după cum urmează:

a) datele pot fi puse la dispoziție pentru descărcare în masă și comprimate pentru a reduce la
minimum dimensiunea setului de date;

b) soluțiile de date în cloud pot fi utilizate pentru a optimiza accesul la seturile mari de date;

c) tehnologiile aferente gestionării volumelor mari de date pot fi, de asemenea, utilizate pentru
a stoca și a oferi acces la date.



                                           CAPITOLUL V

                                         Dispoziții finale

Art. 34
Anexele 1-10 fac parte integrantă din prezentele Norme metodologice.




                                                 22