Protocolul MAI – PÎCCJ privind mecanismul național „Alertă Răpire Copil”
Declanșarea și funcționarea mecanismului național de alertă în cazul răpirii unui copil, după recomandările Comisiei Europene.

Cum a fost obținut
Comunicat Fundației de Parchetul de pe lângă ÎCCJ.
Citește transcrierea
Text extras din copia anonimizată; poate conține erori de recunoaștere. Verifică pasajele citate în imaginea PDF.
Descarcă textulROMÂNIA DISTOF:a preu
MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR
Nr. 423105 06.202 Nrl22aje rog. 2012
PROTI DE COOPERARE
între Ministerul Administrației și Internelor și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție
privind declanșarea și funcționarea mecanismului național „ALERTĂ RĂPIRE COPIL!"
MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR. reprezentat de domnu! IN
ministrul administrației și internelor.
și
PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE, reprezentat de
doamn; procuror general,
denumite în continuare Părți.
Având în vedere recomandările Comisiei Europene cuprinse în „Planul de Linii Direcroare”
elaborat în anul 2008, vizând crearea pe teritoriul Uniunii Europene în Statele Membre a unor sisteme de
alertă în cazurile copiilor răpiți și/sau cazurile în care viața copiilor dispăruți este pusă în pericul. similare
celor existente deja în Europa, dar și în SUA și Canada,
Luând în considerare documentul de lucru al Comisiei Europene SEC (2008) 2754 final, referitor la
„Bunele practici pentru lansarea unei alerte transfrontaliere în cazul răpirii unui minor” elaborat la
Bruxelles, la 30.10.2008,
În baza Convenției Naționale de Colaborare nr. 18.024 din 17.12.2010, încheiată în cadrul
mecanismului „ALERTĂ RAPIRE COPIL!” - mecanism de alertare a populației în cazul răpirii sau
dispariției unui copil în împrejurări în care viața sau sănătatea acestuia este pusă în pericol, mecanisni
realizat în cadrul Proiectului CALLERT - finanța! de Comisia Europeană, de către Inspectoratul General al
Poliției Române, prin Direcția de Investigații Criminale, în parteneriat cu Parchetul de pe lângă Înalta Curte
de Casație și Justiție și Centrul Român pentru Copii Dispâruți și Exploatați Sexual „FOCUS”,
În vederea asigurării eficienței mecanismului național de alertă prin stabilirea unui mod de acțiune
unitar, precum și a menținerii permanente a funcționalității acestuia în condiții optime,
Ținând cont de prevederile Legii nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului.
cu modificările și completările ulterioare,
În temeiul an. 4 alin. (1) din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea și
funcționarea Ministerului Administrației și Internelor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 15/2008, cu
modificările și completările ulterioare, respectiv al art. 71 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea
tă
judiciară, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și al art. 6 alin. (1) lit. a) și î) din
Regulamentul de ordine interioară al parchetelor, aprobat prin Ordinul ministrului justiției nr. 529/C/2007
cu modificările ulterioare,
28]
încheie următorul
PROTOCOL:
CAPITOLUL |
DISPOZIȚII GENERALE
Art. 1. - Obiectul prezentului Protocol îl constituie reglementarea modului de acțiune al unităților
de poliție și al parehetetor implicate în declanșarea și funcționarea mecanismului național „ALERTA
RĂPIRE COPIL!”, denumit în continuare mecanismul de alertă. pentru asigurarea eficienței acestuia și
aplicarea unitară a prevederilor Convenției Naționale de Colaborare nr. 18.024/17.12.2010, denumită în
continuare Convenția, în vederea îndeplinirii atribuțiilor legale ce revin celor două părți.
Art. 2. - (1) Mecanismul de alertă se declanșează numai în cazul răpirii unui copil sau dispariției
acestuia în circumstanțe în care viața sau sânătatea îi sunt puse în pericol.
(2) Nu fac obiectul declanșării mecanismului de alertă cazurile disparițiilor care îmbracă forma
plecărilor voluntare, precum și cele de răpiri parentale, cu excepția cazurilor în care prin acestea din urmă
s-ar periclita viața copilului.
Art. 3. - În scopul asigurării funcționării optime a mecanismului de alertă, Parchetul de pe lângă
Înalta Curte de Casație și Justiție și parchetele de pe lângă tribunale, precum și Inspectoratul General al
Poliției Române, prin Direcția de Investigații Criminale și unitățile teritoriale de poliție subordonate
acestuia, vor nominaliza procurorii și respectiv polițiștii care vor implementa prevederile prezentului
protocol.
CAPITOLUL II
AUTORITĂȚILE COMPETENTE ÎN SOLICITAREA, DECLANȘAREA ȘI DERULAREA
MECANISMULUI DE ALERTĂ
Art. 4. - Autoritățile/structurile competente implicate în declanșarea și derularea mecanismului de
! alertă sunt:
a) Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție:
b) parchetele de pe lângă tribunale;
c) Direcția de Investigații Criminale din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române:
d) Centrul Operațional din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române;
e) structurile de investigații criminale și dispeceratele din cadrul Direcției Generale de Poliție a
Municipiului București/inspectoratelor județene de poliție.
Art. $. - Criteriul de competență teritorială utilizat în vederea stabilirii unității de poliție
| responsabile cu inițierea procedurii declanșării mecanismului de alertă este cel al locului răpirii sau ai
! dispariției copilului.
Art. 6. — Formularea cererii de declanșare a mecanismului de alertă este de competența șefului
inspectoratului județean de poliție respectiv directorului general al Direcției Generale de Poliție a
Municipiului București, cu avizul conform al procurorului criminalist de la parchetul de pe lângă tribunalul
pe raza căruia s-a produs evenimentul. dacă în urma primelor activități investigative și de cercetare penală
fezultă că sunt întrunite criteriile de alertă iar declanșarea acesteia poate conduce la găsirea în viață a
| copilului.
Ari. 7. - Conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție desemnează un
procuror care va avea următoarele atribuții:
a) aduce la îndeplinire, alături de ceilalți membri desemnați de instituțiile partenere, atribuțiile ce
revin Comisiei de evaluare a mecanismului de alertă. în conformitate cu prevederile Convenției:
ae
b) centralizează/actualizează semestrial lista procurorilor desemnați la nivelul parchetelor de pe
ngă tribunale în vederea avizării propunerilor de declanșare a mecanismului de alertă.
Art. 8. — Procurorul criminalist desemnat de prim-procurorul parchetului de pe lângă tribunal să
ice prevederile prezentului protocol, are următoarele atribuții:
a) verifică întrunirea condițiilor de declanșare a alenei, atunci când este sesizat în acest sens de către
șeful unității teritoriale de poliție, în vederea acordării avizului conform;
ș b) decide declanșarea alertei chiar și în lipsa acordului părinților/reprezentanților legali ai copilului
măpivdispărut pentru mediatizarea cuzului, dacă este în interesul copilului și a! desfășurării anchetei:
c) preia cauza în vederea efectuării urmăririi penale și soluționării. în contormitate cu prevederile
Codului de procedură penală, dacă consideră necesar.
Art. 3. — Șefilor inspectoratelor județene de poliție și respectiv directorului general al Direcției
Generale de Poliție a Municipiului București le revin următoarele atribuții:
a) se documentează asupra împrejurărilor producerii evenimentului;
b) verifică dacă sunt întrunite, cumulativ. condițiile necesare declanșării mecanismului de alertă:
c) se consultă și solicită avizul procurorului desemna! pentru astfei de situații, inițial
verbal/telefonic, pentru operativitate și ulterior în scris:
d) dispun măsurile necesare suplimentării temporare a capacității de primire și analiză a
apelurilor, concentrând în acest scop resurse umane și tehnice, inclusiv din structura alor birouri/servicii:
€) dispun întocmirea unui raport, care conține molivele ce au stat la baza inițierii procedurii de
declanșare a alenei și a acordării/neacordării avizului conform, indiferent de finalitatea acesteia. Raportul
va Îi înaintat Direcției de Investigații Criminale din cadrul Inspectoratului Generai ai Poliției Române.
pentru a fi analizat în cadrul ședințelor Comisiei de evaluare a mecanismului de alertă:
f) solicită de îndată Inspectoratului General al Poliției de Frontieră - Centrul Operațional de
Coordonare introducerea unui consemn de natură operativă, vizibil la nivelul tuturor punctelor de trecere a
, frontierei, cu scopul de a identifica la ieșirea din țară copilul răpiv/dispărut.
i
Art. 10. — (1) Autoritatea responsabilă de funcționarea mecanismului de alertă la nivel național este
Inspectoratul General al Poliției Române, prin Direcția de Investigații Criminale.
| (2) La nivelul structurii prevăzute la alin. (1) se desemnează o persoană responsabilă cu aprobarea
declanșării mecanismului de alertă, disponibilă permanent, cu excepția cazurilor obiective când este
desemnat un înlocuitor.
Art. 11. — Structurile de investigații criminale din cadrul Direcției Generale de Poliție a
Municipiului București și inspectoratelor județene de poliție au următoarele atribuții:
a) se documentează asupra împrejurărilor producerii evenimentului;
b) completează formularul de alertă prevăzut în Anexa nr. | la Convenție;
c) introduc în aplicația Alertă Răpire Copil! datele și semnalmentele referitoare la copilul
răpit/dispărut și, eventual, ale răpitorului - atunci când acestea sunt cunoscute;
d) păstrează deschisă aplicația Alertă Răpire Copil! până la găsirea copilului, pentru a avea acces
permanent la informațiile introduse în mesageria instant a aplicației. Această obligație cade în sarcina
tuturor unităților teritoriale de poliție, indiferent de locul răpirii/dispariției;
€) întreprind activitățile necesare în teren, pentru găsirea în viață a copilului.
Art. 12. — După implementarea solicitării de declanșare a mecanismului de alertă în aplicația
% informatică Alertă Răpire Copil!, de către unitatea de poliție care are în instrumentare cazul de
răpire/dispariție a copilului, aceasta va informa telefonic Centrul Operațional din cadrul Inspectoratului
General al Poliției Române, cu privire la introducerea în sistem a solicitării.
Art. 13. — (1) La nivelul Direcției de Investigații Criminale din cadrul Inspectoratului General al
Poliției Române se constituie o celulă de criză, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
(2) Ofițerul de presă din structura celulei de criză de la nivelul Direcției de Investigații Criminale
din cadrul Inspectoratului General a! Poliției Române poate fi contactat. pe perioada alertei. de către
Pee
ii mass-media semnatari ai Convenției, în eventualitatea în care se dorește prezentarea cazului în
se condiții decât cele precizate la declanșarea alertei, conform art. | alin. (8) din Convenție.
Art. 14. — (i) La nivelul unității teritoriale de poliție în a cărei rază teritorială s-a produs
„xenimentul se constituie o altă celulă de criză. cu următoarea componență:
a) adjunctul șefului de unitate ce are în responsabilitate coordonarea structurii de investigații
siminale:
b) șeful Serviciului de Investigații Criminale;
c) șeful Biroului/Compartimentului Urmăriri;
d) șeful Biroului/Compartimentului de combatere a infracțiunilor contra persoanei;
e) ofițeri responsabili pe linia de muncă lipsire de libertate și respectiv dispariții de copii:
N) lucrător din cadrul structurii teritoriale de analiză a informațiilor - dacă se impune;
e) ofițer de presă:
(2) În situația în care răpirea sau dispariția a avut loc într-o gară, aerogară, port. în mijloacele de
transport feroviare, fluviale, maritime sau aeriene, respectiv în zonele limitrofe acestora, aflate în aria de
competență teritorială a structurilor de polițic transporturi, celula de criză se constituie la nivelul unității
jeritoriale de poliție pe raza căreia s-a produs evenimentul, iar în componența acesteia intră și ofițeri de
investigații criminale de la structura de poliție transporturi.
Art, 15. — (1) Atribuțiile celulei de criză constituită la nivelul unității teritoriale de poliție sunt
+ următoarele:
a) propune măsurile necesare suplimentării temporare a capacității de primire și analiză a apelurilor.
! concentrând în acest scop resurse umane și tehnice, inclusiv din structura altor birouri/servicii;
b) asigură preluarea informațiilor transmise de populație, primite prin Sistemul Național Unic
| secat Apeluri de Urgență (SNUAU) 112 sau alte moduri:
c) analizează informațiile și le selectează pe cele cu valoare operativă sau pe cele care trebuie
. verificate/valorificate urgent:
i d) introduce informațiile cu valoare operativă în modulul de mesaperie instant al aplicației Alertă
Răpire Copil:
e) dispune verificarea informațiilor în teren;
î) solicită sprijinul serviciilor de investigații criminale de ia unitățile respective și informează
Direcția de Investigații Criminale pentru monitorizare, dacă sunt necesare verificări pe raza altor unități
| teritoriale;
e) solicită sprijinul celulei de criză constituită la nivelul Direcției de Investigații Criminale, dacă
este cazul:
h) transmite Centrului Operaționai un Raporr de evenimeni, cuprinzând toate datele cazului,
respectiv fotografia, datele de stare civilă ale copilului. semnalmentele, semnele particulare, obiectele de
îmbrăcăminte, data, locul, ora și împrejurările răpirii/dispariției, datele și fotografia suspectului, dacă se
dețin, precum și mențiunea că a fost solicitată declanșarea mecanismului de alertă la nivel național și durata
alertei, în vederea informării instituțiilor colaboratoare.
(2) Celula de criză constituită la nivelul unității teritoriale de poliție înlocuiește și preia atribuțiile
centrului de monitorizare, constituit în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
Art. 16. - Dispeceratele inspectoratelor poliției județene/Direcției Generale de Poliție a Municipiului
București asigură transferul apelurilor/informațiilor primite de la Centrele unice de apeluri de urgență 112,
către celula de criză constituită la nivel teritorial, în vederea valorificării acestora.
Art. 17. — Atribuțiile Centrului Operațional din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române cu
privire la mecanismul de alertă sunt următoarele:
a) informează telefonic, de urgență. persoana responsabilă din cadrul Direcției de Investigații
Criminale, cu privire la inițierea procedurii de declanșare a alertei, în vederea luării deciziei privind
declanșarea/nedeclanșarea acesteia:
b) informează telefonic șeful Serviciului urmăriri și șeful Serviciului de combatere a infracțiunilor
contra persoanei din cadrul Direcției de Investigații Criminale. în vederea mobilizării polițiștilor desemnați
RR
_ facă pante din celula de criză ce se constituie la sediul Direcției de Investigații Criminale, pentru
„ordonarea operațiunilor la nivel național, pe durata alertei
c) transmite mesajul de alenă către toți partenerii publici și privați semnatari ai Convenției. după ce
3 labil mesajul este configurat în formatele solicitate de parteneri, conform specificațiilor tehnice
proprii» transmiterea realizându-se pe canalele de comunicare stabilite de comun acord cu aceștia:
d) informează, după declanșarea alenei, Centrul Operațional și Comandă din Ministerul
administrației și Internelor — Direcția Generală de Management Operațional, Inspectoratul General al
poliției de Frontieră, Inspectoratul General al Jandarmeriei Române, direcțiile operative centrale din cadrul
țsspectoratului Generul al Poliției Române și unitățile teritoriale aie acestuia, în vederea derulării de
stivități specifice. potrivit competenței;
e) transmite trimestrial, la solicitarea Centrului Român peniru Copii Dispăruți și Exploatați Sexual
FOCUS”, către toți partenerii. difuzorii radio - TV etc. un mesaj de verificare, întocmi! conform
modelului din Anexa nr. 7 la Convenție, pentru a verifica dacă mecanismul funcționează, iar informația este
primită în timp util. În mesaj se specifică în mod clar că este o verificare și că alerta nu trebuie difuzată pe
post. prin formula: „ATENȚIE! MESAJ DE VERIFICARE! NU TRANSMITEȚI PE POST!” urmând ca
fiecare partener să confirme primirea mesajului. Confirmarea se primește pe adresa de e-mail a ofițerilor
sesponsabili cu declanșarea alertei.
Art. 18. - Atribuțiile Centrului Operațional de Coordonare din cadrul Inspectoratului General ul
Poliției de Frontieră cu privire la introducerea consemnelor operative în procesul de gestionare a
mecanismului de alertă, în baza solicitării primite conform art. 9 lit. £), sunt următoarele:
a) preluarea, de către personalul compartimentului semnalări naționale, a informațiilor transmise de
icătre unitatea de poliție solicitantă și, după caz, efectuarea de verificări în scopul obținerii de date
suplimentare corespunzătoare machetei proprii de consemne:
b) implementarea datelor aferente semnalării în baza de date a Poliției de Frontieră sub forma unui
consemn operaliv și transmiterea acestora către toate punctele de trecere a frontierei de stat în scopul
prevenirii ieșirii/scoaterii din țară a copilului care face obiectul alertei:
c) elaborarea, în paralel cu implementarea datelor în aplicația informatică a Poliției de Frontieră, a
dispozițiilor operative cu aplicabilitate la nivelul tuturor structurilor Poliției de Frontieră cuprinzând datele
|- inclusiv fotografiile - copilului dispărut/răpit;
| d) menținerea unei legături permanente cu structurile de poliție implicate în mecanismul de alertă și
informarea acestora de urgență, la momentul eventualei descoperiri a copilului de câtre reprezentanții
|poliției de frontieră, în procesul de supraveghere și control în zona de competență.
| CAPITOLUL 11
CRITERII DE DECLANȘARE A MECANISMULUI DE ALERTĂ
Art. 19. — (1) Mecanismul de alertă va putea fi declanșat numai dacă sunt întrunite cumulativ,
| următoarele criterii:
i a) copilul are vârsta de până la 18 ani;
b) copilul se află în una din următoarele situații:
i) a fost răpit în prezența unor martori;
ii) a dispărut și, fie din datele de anchetă rezultă că acesta ar fi fost răpit, fie din
circumstanțele în care a dispărut, rezultă că viața sau sănătatea îi sunt puse în pericol, poate suferi iraume
* grave, fizice sau psihice;
| c) informațiile deținute de organele de anchetă, odată diseminale, pot conduce la identificarea
victimei sau a suspectului.
(2) Întrunirea criteriilor prevăzute la alin. (1), nu implică în mod obligatoriu declanșarea
mecanismului de alerta, dacă difuzarea informațiilor obținute poate conduce la crearea unui pericul
! suplimentar pentru copilul răpit/dispărut, sau poate compromite cercetările aflate în curs de desfășurare.
i Art. 20. — Înainte de solicitarea declanșării alertei, organele de anchetă vor obține acordul
W
inților/reprezentanților legali ai copilului, pentru mediatizarea cazului. Procurorul poate decide
declanșarea alertei și fără obținerea acestui acord, dacă este în interesul copilului și al desfășurării anchetei
CAPITOLUL IV _
CONȚINUTUL ȘI FORMATUL MESAJULUI DE ALERTĂ
Art. 21. — (1) Mesajul de alertă trebuie să [ie succint și să conțină următoarele informații:
a) ziua, ora și locul unde s-a produs răpirea sau dispariția;
b) prenumele copilului și o poză cât mai recentă a acestuia;
c) obiectele de îmbrăcăminte, semnalmentele și semnele particulare vizibile;
d) descrierea autoturismului folosit de suspect, direcția în care se deplasează, destinația posibila.
dacă există informații;
e) descrierea suspectului, dacă există informații:
f) numărul de apel unic de urgență „1 12”, la care populația. eventualii martori pot comunica imediat
informații utile pentru localizarea victimei și a suspectului.
(2) Mesajul de alertă începe cu formula: „I.G.P.R. și P.Î.C.C.J. au declanșat mecanismul „ALERTĂ
RĂPIRE COPIL!” și conține textul „Sunați urgent la 112! Nu interveniți dumneavoastră!”.
Art. 22. — Mesajul este redactat de câtre polițistul desemna! din cadrul Serviciului Investigații
Criminale teritorial, biroul/compartimentul !/rmăriri, din informațiile conținute în formularul de alertă,
întocmit conform Anexei nz. | la Convenție.
Art. 23. — Mesajul de alertă poate fi modificat oricând de către anchetatori, în funcție de datele
anchetei, madificărite urmând a fi transmise pe calea utilizată inițial.
—
Art, 24. — (1) Mesajul de alertă este atașat adresei de informare cu privire ia declanșarea
mecanismului de alertă.
(2) Adresa de informare cu privire la declanșarea mecanismului de alertă conține atât mesajul text,
cât și mențiuni cu privire la durata alertei, periodicitatea difuzării mesajului, modificarea conținutului inițial
și condițiile de încetare a alertei, potrivit Anexei nr. 2 la Convenție.
CAPITOLUL Y
DURATA ALERTEI
Secțiunea l-a
Autoritățile competente să stabilească durata alertei și modalitățile de difuzare
Art. 25. — Durata alertei este stabilită în funcție de datele cazului, de către organele de anchetă.
respectiv șeful unității teritoriale de poliție pe raza căreia s-a produs răpirea/dispariția și procurorul
criminalist desemnat.
Art. 26. — Autoritățile responsabile cu declanșarea mecanismului de alertă pot modifica durata
a alertei, dacă în urma analizării datelor furnizate de organele de anchetă se consideră că acest lucru este în
interesul copilului și al anchetei în general.
Art. 27. — Durata alertei poate varia între 3 și 8 ore, interval în care se va solicita transmiterea alertei
la fiecare 15 min., 30 min. sau de 3 ori/oră,
Secțiunea a 2-a
Încetarea alertei
Art. 28. — Încetarea alertei are loc la expirarea termenului stabilit inițial de autoritățile responsabile
cu solicitarea declanșării alertei, indiferent dacă victima sau suspectul au fost sau nu găsiți, prin
ansmiterea unui mesaj tex! de încetare a alertei către toți partenerii, potrivit modelului din Anexa nr. 5 lu
Convenție, pe canalcic de comunicare folosite inițial.
Art. 29. — În cazul în care copilul a fost găsit înaintea expirării duratei alertei, aceasta încetează
imediat, fiind transmis un mesaj de găsire în care se va solicita difuzorilor să informeze publicul cu privire
la acest aspect.
Art. 30. — Dacă după încetarea alenei apar elemente noi privind copilul sau suspectul, în cazul în
care copilul nu a fost găsit, organele de anchetă pol cere reactualizarea alertei, folosind aceleași canale de
comunicare.
CAPITOLUL Vi
PRIMIREA ȘI DIFUZAREA MESAJULUI CĂTRE POPULAȚIE
Art, 31. — Transmiterea mesajului de aiertă către partenerii publici și privați se face de către Centrul
Operațional al Inspectoratului Generali a! Poliției Române. pe adresele de e-mail ale
departamentului/serviciului fiecărui partener semnatar al Convenției, sau/și prin sms,
Art. 32. — Lista cu persoanele de contact desemnate de către toți panenerii publici și privați.
numărul de telefon mobil al acestora, precum și adresa de e-mail la care va fi transmis mesajul de alertă
este prevăzută în Anexa nr. 6 la Convenție și va fi reactualizată de către Direcția de Investigații Criminale.
în baza datelor comunicate de Centrul Român pentru Copii Dispăruți și Exploatați Sexual „FOCUS”. odată
—-
la trei luni sau ori de câte ori intervin modificări în componența acesteia.
CAPITOLUL VII
PRIMIREA, TRANSMITEREA ȘI VALORIFICAREA INFORMAȚIILOR
FURNIZATE DE POPULAȚIE
Secțiunea 1-a
Primirea de la populație a informațiilor referitoare la victimă/suspect
Art. 33. — Centrele unice pentru apeluri de urgență 112, având responsabilitate teritorială, transmit
informația recepționată cu privire la răpire/dispariție, dispeceratelor de urgență ale inspectoratelor județene
de poliție/Direcției Generale de Poliție a Municipiului București iar acestea, odată cu transmitere
informației spre verificare unității de poliție competente, vor transfera apelu//informațiile și către structura
teritorială de poliție care are în competență soluționarea cazului.
Art. 34. — Dispeceratele inspectoratelor județene de poliție/Direcției Generale de Poliție a
Municipiului București vor transfera apelurile/informațiile primite de la populație prin Centrele unice de
apeluri de urgență 112, către celula de criză constituită la nivel teritorial. în vederea valorificării acestora.
Secțiunea a 2-a
Valorificarea informațiilor
Art. 35. — (1) Informațiile primite la alte unități decât cea pe raza căreia s-a produs evenimentul vor
fi diseminate prin sistemul de mesagerie instant al aplicației informatice Alertă Răpire Copil!.
az ul rin i
unei >rmații cu valoare operati ă deosebită, ui atea de poliție
: care a
2) Înapelul o va
transmite telefonic, de urgență, prin dispeceral, la unitatea ci;
jonei
șarea alenei, precum și | a celula de criză din cadrul Direcția de Investigații Criminale,
Art. 36. — Verificarea i ormațiilor pe raza alei unități decât cea care a solicitat declanșarea alertei
pce de către polițiștii structurilor de investigații criminale ale unității unde se efectuează verifice
“zoltatul va fi comunicat celulei de criză constituită la nivelul unității unde s-a produs evenimentul, prin
uemul de mesagerie instant sau/și telefonic
Art. 37. — Informațiile de interes operativ vor fi comunic: anchetatorilor pentru valorificare și
slulei de cri constitui ta nivelul Direcția de Investigații Criminale, pe u coordonarea inter ]
„ivel național.
APITOLUL VIU
DISPOZIȚII FINALE
Art. 38. — (î) Concomiten! cu activi ile derulate în cadrul mecanismului de alertă se vor desfășura
și activitățile pe componenta de căutare — investigare, specifice cazurilor de copii dispăruți sau victime ale
abuzurilor ori infracțiunii de lipsire de libertate în mod ilegal.
În cazul primirii de către autoritățile competente române a unei solicitări de declanșare a
mecanismului de alertă provenind din partea unui stat membru al Uniunii Europene, prevederile prezentului
protocol se aplică în mod corespunzător.
Art, 39. — Deciziile care stau la baza declanșării alertei și avizul conform al procurorului se
aterializează în documente scrise, ce se anexează la dosarul cauzei
Li Art. 40. — Celula de criză constituită la nivelul unității teritoriale de poliție și ia nivelul Direcției de
Investigații Criminale din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române funcționează pe durata alertei
În situația care nu s- reușit găsirea copilului răpit/dispărul, după încetarea alertei, activitățile sunt
ulate pe cele două com ente, respectiv căutare-urmărire și cercetare penală-investigare.
Art. 41. — Prezentul protocol poate fi modificat și/sau completat prin acte a iționale, care intra
vigoare la data semnării și înregistrării lor de către părți
Art. 42. — (1) Prezentul protocol se încheie pe perioadă nedeterminată și intră în vigoare la data
semnării și înregistrării sale de câtre ambele pârți. cu drept de încetare a aplicabilității, la solicitarea
oricâreia dintre părți, cu cel puțin 30 de zile înainte de data preconizată pentru încetarea valabilității
(2) Părțile dispun măsurile ce se impun pentru a asigura difuzarea prezentului Protocol tuturor
structurilor proprii responsabile cu declanșarea și funcționarea mecanismului de alertă.
Încheiat în 2 (două) exemplare originale. câte unul pentru fiecare parte.
MINISTRUL ADMINISTRAȚIE SIDetalii despre fișier
- Instituții
- Ministerul Administrației și Internelor; Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție
- Număr
- 1224/C/2012 (PÎCCJ)
- Fișier
- protocol-mp-piccj-alerta-rapire-copil-2012.pdf
- Format și dimensiune
- PDF · 8 pagini · 1.9 MB
- SHA-256
effd8dd7a6dd3642339ba87e3d387faf9110bc2f55ab1b51ac056513d398b1a6
Republicare: consultă regulile și regimul documentului.