Protocolul PÎCCJ – DGIPI privind cooperarea și schimbul de informații

Text extras din copia anonimizată; poate conține erori de recunoaștere. Verifică pasajele citate în imaginea PDF.

România




       Ministerul Public                                        Ministerul
„_ Parchetul de pe lângă                             Administrației și Internelor
Inalta Curte de Casație și Justiție                         Direcția Generală
                                                    de Informații și Protecție Internă


                                           APROB

      Nori e                  din VĂ 06. 2o0S                 Nr. 314.480         din 1P.0G 2005
      Procurorul general al




                                PROTOCOL DE COOPERARE
               între Parchetul de pe lângă Inalta Curte de Casație și Justiție
                    și Direcția Generală de Informații și Protecție Internă

       În conformitate cu prevederile:
       - Constituției României, modificată și completată prin Legea de revizuire         nr.
               429/2003;
               Codului de procedură penală republicat în 1997, cu modificările și
               completările ulterioare;
               Legii nr.5$1/1991, privind siguranța națională a României;
       -       Hotărârii CSAT nr.00140/2001 prvind adoptarea Strategiei de securitate
               Naționaă a Românieii;
       -       Legii    nr.182/2002,    privind protecția    informațiilor clasificate,   cu
               modificările și completările ulterioare;
           -   Hotărârii    Guvernului     nr.585/2002 pentru aprobarea        Standardelor
               naționale de protecție a informațiilor clasificate în România,             cu
               modificările și completările ulterioare;
           -   Ordonanței de Urgență a Guvernului nr.63/2003 pentru organizarea și
               funcționarea Ministerului Administrației și Internelor, aprobată prin Legea
                604/2003, cu modificările și completările ulterioare;
     -  Legii nr.161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în
        exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri,
        prevenirea și sancționarea corupției, cu modificările și completările
        ulterioare;
     - Hotărârii Guvernului nr.952/2003, privind aprobarea normelor și
        procedurilor în vederea operaționalizării Sistemului informatic integrat,
        componentă a Sistemului Electronic Național
     - Legii nr.304/2004, privind organizarea judiciară;
     - Legii nr.508/2004 privind privind înființarea, organizarea și funcționarea
         în cadrul Ministerului Public a Direcției de Investigare a Infracțiunilor de
         Criminalitate Organizată și Terorism, modificată și completată prin OUG
         nr.7/2005;
      - Legii nr.535/2004 privind prevenirea și combaterea terorismului,
      - Hotărârii Guvernului nr.2074/2004 privind aprobarea Strategiei Naționale
         de Prevenire a Criminalității pe perioada 2005 - 2007
      - Hotărârii     Guvernului nr. 2209/2004          privind aprobarea Strategiei
         Naționale de Combatere a Criminalității Organizate în perioada 2004 - 2007

       Între Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, - denumit în
continuare „Parchet” — și Direcția Generală de Informații și Protecție Internă a
Ministerului Administrației și Internelor, - denumită în continuare „DGIPI” — se
încheie prezentul Protocol de cooperare:

         Capitolul 1. Principiile și domeniile de cooperare

      Art.1.- Aplicarea procedurilor prevăzute în prezentul Protocol respectă și se
conformează următoarelor principii:

   a. Principiul statului de drept consacrând supremația legii, egalitatea tuturor
      cetățenilor în fața legii, respectarea drepturilor fundamentale ale omului și
      separația puterilor în stat.

   b. Principiul bunei guvernări și administrări a justiției, conform căruia
      autoritățile statului trebuie să-și elaboreze în domeniul de activitate, strategii și
      politici clare, eficiente, pornind de la obiective bine definite și de calitate, care
      să confere capacitatea și flexibilitatea optimă în îndeplinirea corespunzătoare a
      activitățile curente și gestionarea rapidă și eficientă a provocărilor și situațiilor
         de criză.

    c. Principiul responsabilității, care impune obligația autorităților statului de a
       răspunde de îndeplinirea atribuțiilor, de eficiența și implementarea strategiilor,
       de a suporta consecințele neîndeplinirii acestor obligații.
  d. Principiul         prevenirii     săvârșirii    infracțiunilor,    conform      căruia      identificarea
          anticipată    și înlăturarea     în timp     util   a unor    fapte     antisociale     grave    sunt
          prioritare și imperative.

  e. Principiul eficienței în combaterea infracțiunilor, care se bazează pe evaluarea
          periodică a activitățiilor și procedurilor prevăzute în Protocol, atât din punct de
          vedere al rezultatelor concrete cât și al managementului inter-instituțional.

   f.     Principiul coordonării, cooperării, coerenței și continuității în baza căruia
          părțile semnatare, trebuie să conlucreze, asigurând un cadru unitar și flexibil
          pentru realizarea obiectivelor ce trebuiesc îndeplinite și a măsurilor ce urmează
          a fi luate.

       Art.2.- Potrivit competențelor și atribuțiilor proprii, în condițiile respectării
prevederilor legale privind apărarea instituțiilor democratice ale statului de drept,
protejării siguranței naționale, apărării ordinii de drept, efectuării urmăririi penale,
respectării stricte a drepturilor omului și protecției datelor cu caracter personal,
părțile cooperează în activitatea de valorificare a informațiilor din domeniul
prevenirii    și combaterii      infracțiunilor  împotriva    siguranței   naționale,
terorismului, infracțiunilor ce aduc atingere gravă ordinii publice, precum
corupția,      criminalitatea    organizată,     macro-criminalitatea     economică,
criminalitatea informatică și altor infracțiuni grave prevăzute de Codul penal și
legile speciale .

           Capitolul II. Obiectivele cooperării

           Art.3.- Obiectivele cooperării sunt:
        a. valorificarea eficientă a capacităților specifice deținute de cele două instituții
           în domeniul cunoașterii, prevenirii și -adoptării măsurilor corespunzătoare
           pentru contracararea vulnerabilităților și a factorilor de risc la adresa siguranței
           naționale și ordinii de drept, care pot genera sau favoriza săvârșirea
           infracțiunilor contra siguranței statului, a infracțiunilor care aduc
           atingere gravă ordinii publice -— terorism, corupție, criminalitatea
            organizată, macro-criminalitatea economică, criminalitatea informatică,
            precum și a altor infracțiuni grave prevăzute de Codul penal și legile
            speciale;

        b. asigurarea accesului și punerea la dispoziție - pe bază de reciprocitate - a
           informațiilor, datelor, documentelor și materialelor operative relevante și utile
           pentru îndeplinirea atribuțiilor specifice părților, precum și asigurarea
           protecției acestora;

        c. coordonarea          activităților   de   identificare,     culegere,     obținere,     valorificare,
            conservare     și    prelucrare     analitică     a   informațiilor     ce   formează         obiectul
            prezentului Protocol;
  . constituirea de echipe operative comune care să acționeze în baza unor
    planuri de acțiune pentru documentarea preliminară începerii urmăririi penale
    și pentru transformarea informațiilor în probe în cadrul procesului penal;


  . elaborarea și derularea de către Părți, în domeniile complementare de strategii,
    acțiuni, programe, operațiuni de informare comune;

  . acordarea de către experții DGIPI, în condițiile legii a asistenței tehnice și
    logistice de specialitate procurorilor care efectuează urmărirea penală
    pentru aplicarea prevederilor art. 91!- 915 Cod procedură penală privind
    interceptările și înregistrările audio sau video, în conformitate cu autorizațiile
    emise în acest scop;

   . acordarea de către experții DGIPI, în condițiile legii, a asistenței tehnice și
     logistice de specialitate procurorilor care pun concluzii în cauzele complexe
     aflate pe rolul instanțelor judecătorești, în cazurile în care prezentarea
     mijloacelor de probă impune cunoștiințe tehnice specifice, pentru asigurarea
     celerității procesului, aflarea adevărului, asigurarea protecției persoanelor,
     conservarea confidențialității surselor, a metodelor și mijloacelor de obținere a
     informațiilor;

        „ crearea unor   mecanisme      informatice care să asigure     interoperativitatea și
         utilizare comună a bazelor de date, între Părți;

         transmiterea reciprocă în mod operativ a rezultatelor analizelor asupra
         criminalității din domeniile specifice de competență privind infracțiunile
         îndreptate împotriva siguranței naționale, infracțiunile care aduc atingere gravă
         ordinii publice — terorism, corupție, criminalitatea organizată, criminalitatea
         macro-economică, criminalitatea informatică, precum și alte infracțiuni grave
         prevăzute de Codul penal și legile speciale;

   j.     participarea   la programe     comune   de   formare,   specializare,   pregătire   sau
          perfecționare profesională;

          Capitolul III. Responsabilitățile Parchetului

          Art.4. Verifică, prin procurorii anume desemnați propunerile formulate de
DGIPI și solicită în scris Președintelui Înaltei Curți Casație și Justiție eliberarea
mandatelor de autorizare a efectuării unor acte, în scopul culegerii de informații.

       Art.5.- Asigură, prin procurorii anume desemnați, controlul și valorificarea
informațiilor, documentelor, materialelor și datelor obținute ca urmare a punerii în
aplicare a mandatului solicitat de DGIPI, în măsura în care cunoașterea acestor

                                                                                                    4
documente este necesară pentru constituirea sau finalizarea unei cauze penale și nu
afectează derularea activităților specializate, tehnico-operative pentru contracararea
amenințărilor la adresa siguranței naționale.

        Art.6.- Desfășoară activități de urmărire penală potrivit competenței în cazul
infracțiunilor împotriva     siguranței naționale prevăzute de Codul         Penal, a
infracțiunilor de terorism prevăzute de Legea nr.535/2004, infracțiunilor ce pot aduce
atingere siguranței naționale, precum și a altor infracțiuni grave prevăzute de Codul
penal și legile speciale sesizate de DGIPI și comunică rezultatul cercetărilor acestei
instituții.

       Art.7.- Asigură prin compartimentul de specialitate protecția informațiilor
clasificate puse la dispoziție de DGIPI, împotriva pierderii, sustragerii sau divulgării.
Documentele care conțin informații clasificate se introduc în dosarul cauzei doar în
condițiile prevăzute de lege.

      Art.8.- Asigură,      la   cerere,   consultanța   de   specialitate   în   domenile
complementare.


       Capitolul IV. Responsabilitățile DGIPI

        Art.9.- Efectuează, în condițiile legii, la cererea Parchetului, activități
 informativ - operative specifice în vederea obținerii datelor și informațiilor privind
 pregătirea sau săvârșirea unor infracțiuni împotriva siguranței naționale, acte de
 terorism, activități ilicite grave ale grupurilor criminale organizate care pot afecta
 siguranța națională a României, sau ordinea publică, ori alte infracțiuni grave
 prevăzute de Codul penal și legile speciale.

        Art.10.- Pune la dispoziția Parchetului, la cerere sau din oficiu, datele și
 informațiile neprelucrate obținute din derularea activităților operative care prezintă
 relevanță și pot fi valorificate în cadrul procesului penal.

        Art.11.- La cerere, pune la dispoziția Parchetului date, informații și documente
 neprelucrate, cu respectarea prevederilor legale și a regimului accesului la
 informațiile clasificate, care pot sprijini documentarea preliminară începerii
 umăririi penale în cauzele aflate în lucru.

         Art.12.- La cerere, asigură accesul procurorilor anume desemnați la bazele de
  date privind criminalitatea informatică.

         Art.13.- (1) Sprijină, prin compartimentele            specializate completarea
  informațiilor „din teren” prin desfășurarea de activități de investigații și supraveghere
  operativă, a unor activități care implică utilizarea tehnologiilor de interceptare în
cauzele cu grad mare        de complexitate aflate pe rolul parchetului, în aplicarea
prevederilor art. 91!- 915 Cod procedură penală.
             (2) La cerere și în limita posibilităților acordă asistență pentru situațiile
prevăzute la art.3 lit.f și g. din prezentulProtocol.

      Art.14.- Comunică          Parchetului, în termen      rezonabil, refuzul sau amânarea
soluționării cererii formulate de acesta, cu precizarea motivelor care împiedică sau
produc o întârziere semnificativă în îndeplinirea cererii, dacă partea solicitată
apreciază că simplul fapt al accederii la informațiile solicitate aduce atingere unor
interese esențiale în realizarea siguranței            naționale,     sau   pot   periclita   acțiunile
informative aflate în curs de desfășurare.

       Capitolul V. Reguli de cooperare

         Art.15.- Cooperarea se realizează cu respectarea strictă a prevederilor privind
atribuțiile și competențele Părților prevăzute de lege și de prezentul Protocol.

       Art.16.- Valorificarea informațiilor transmise între părți se face cu respectarea
strictă a legii, a intereselor siguranței naționale, a normelor privind protecția
informațiilor clasificate, surselor, mijloacelor, metodelor, tehnicii și echipamentului
de lucru, precum și a principiilor de compartimentare și secretizare a activității.

        Art.17.- Pentru buna desfășurare a cooperării, sintagma date și informații
 neprelucrate are următorul înțeles: „orice date și informații deținute de părți,
 indiferent de forma suportului sau modalitatea de obținere, fără ca asupra acestora
 să se opereze modificăr sau intervenții de orice feli”.

        Art.18.- (1) Transferul de informații se efectuează de procurori și lucrători din
 DGIPI anume desemnați, cu avizul conducătorilor celor două instituții. În situații
 excepționale, pentru valorificarea unor oportunități operative, transferul de informații
 se poate face și la nivelul de execuție, cu încunoștiințarea de îndată a conducătorilor
 celor două instituții.
                   (2) Transferul de date și informații între părți se va realiza pe calea
 cea mai rapidă din acel moment, cu respectarea normelor interne proprii.

        Art.19.- Părțile își vor acorda acces reciproc la consultarea notelor de redare,
 precum și comunicarea oricăror alte date de interes în vederea documentării cât mai
 eficiente și rapide a cauzei.

        Art.20.-    În   vederea    unei   cooperări     eficiente,    reprezentanții     părților,   vor
 respecta următoarele norme:
                   a)    Parchetul va asigura posibilitatea ca la sediul DGIPI procurorii
                         desemnați să realizeze înregistrarea comunicațiilor sau imaginilor
                         pe care le vor certifica, în conformitate cu prevederile Codului de
                         Procedură Penală pentru autenticitate;
               b)       DGIPI, la finalizarea punerii în aplicare a actelor autorizate de
                        interceptare a comunicațiilor, va trimite procurorului suporții
                        magnetici (casete, CD, etc.) ce conțin convorbirile sau imaginile
                        interceptate;
                c)      DGIPI nu își asumă responsabilitatea păstrării, conservării,
                        arhivării suporților magnetici (casete, CD, etc.) rezultați în urma
                        punerii în aplicare a actelor autorizate pentru interceptarea
                        comunicațiilor, când aceștia au fost transmiși Parchetului.
                d)      Materialele și suporții magnetici rezultați în urma punerii în
                        aplicare a actelor autorizate pentru interceptarea comunicațiilor se
                        întocmesc într-un singur exemplar, fiind interzisă multiplicarea
                        lor;
                e)      DGIPI execută, în limita posibilităților tehnice și de personal, la
                        solicitarea și cu autorizarea expresă a procurorilor anume
                        desemnați, fotografieri, filmări, documentări audio-video, pentru
                        completarea urmăririi penale, acte premergătoare, etc.;
                   f)   În cazurile de urgență prevăzute la art.912 alin. (2) din Codul de
                        Procedură Penală, Parchetul va transmite, de îndată, ordonanța
                        motivată, precum și, ulterior, confirmarea sau infirmarea acesteia
                        de către instanță;
                   8)    În situații deosebite, stabilite de comun acord, DGIPI poate
                         institui „consemn special” ca redarea convorbirilor să se realizeze
                         în timp real. Aceste situații se stabilesc pe baza unei note comune
                         semnate de Procurorul General / și șeful DGIPI / sau de
                         reprezentanții desemnați ai acestora. În celelalte situații, DGIPI nu
                         își asumă responsabilitatea valorificării în timp operativ a
                         mesajelor vehiculate prin convorbiri telefonice, care va fi realizată

                         convorbiri.


        Art.21.-         (1) Informațiile furnizate de părți nu vor fi utilizate în alte scopuri
decât pentru îndeplinirea atribuțiilor legale.

              (2) Informațiile furnizate de DGIPI dacă nu pot fi utilizate ca material
probator, vor fi cunoscute numai de către cei în drept, ce dețin certificate de securitate
corespunzătoare clasificării acestora.

        Art. 22. - (1)        Ca modalități concrete de realizare a schimbului de date și
informații, părțile stabilesc și următoarele forme:
                        a)   note scrise de informare;
                        b)   suport magnetic;
                        c)   fax securizat;
                   d)   acces on-line, în măsura posibilităților de comunicare,           în
                        rețea INTRANET;
         (2) Orice modificare adusă formatului sau structurii informațiilor ce fac
             obiectul schimbului, va fi notificată din timp celeilalte părți.
         (3)    Pentru fiecare situație în parte, se va avea       în vedere respectarea
               prevederilor legale referitoare la caracterul        secret al datelor și
               documentelor.

       Art.23.- Transferul de informații se realizează la sediul Parchetului, sediul
DGIPI, sau în locuri anume stabilite de conducerea celor două instituții. Informațiile
care contribuie la documentarea preliminară a cauzelor penale trebuie să cuprindă
suficiente elemente de identificare pentru adoptarea unor măsuri specifice și pentru ca
acestea să poată fi valorificate în cadrul urmăririi penale.

      Art.24.- Sistemul de comunicare operativă a informațiilor va evita prelucrarea
și transmiterea acestora prin note, informări, sinteze, în scopul asigurării încă de la
informația de primă sesizare a cadrului optim de documentare preliminară și a
transformării eficiente a rezultatelor activității operativ-informative în probe.

       Art.25.- În cauzele complexe, cooperarea efectivă se realizează pe baza unor
planuri comune, cu precizarea misiunilor și sarcinilor ce revin fiecărei instituții.

       Art.26.- Cheltuielile impuse de efectuarea activităților de documentare
preliminară începerii urmăririi penale, vor fi stabilite de Părți și incluse, la
soluționarea cauzei, în cheltuielile judiciare.

        Art.27.- Pentru asigurarea accesului la datele și informațiile obținute în cadul
 cooperării cu celelalte structuri din sistemul siguranței naționale, se va solicita
 acceptul părții furnizoare.

       Capitolul VI. Dispoziții finale

        Art.28.- Conducerile celor două instituții, pot conveni, în funcție de situația și
 dinamica stării infracționale și asupra altor domenii de responsabilitate, ori sarcini de
 rezolvat cu respectarea prevederilor prezentului Protocol.

        Art.29.- Protocolul poate fi modificat cu acordul părților, prin acte adiționale,
 care vor face parte integrantă din acesta.

         Art.30.- Părțile își pot adresa reciproc invitații în vederea participării la sesiuni
 științifice, simpozioane și seminarii organizate pe probleme de interes comun.

       Art.31.- Părțile vor coopera în vederea adoptării unor puncte de vedere
 comune pentru elaborarea sau modificarea unor acte normative în domeniul
prevenirii și    combaterii   criminalității     organizate,    cât   și pentru   perfecționarea
colaborării.

      Art.32.-    Pentru   monitorizarea       aplicării   Protocolului,   rezolvarea   situațiilor
incidentale și a propunerilor de îmbunătățire, modificare sau anulare a unor prevederi
ale acestuia, conducerile celor două instituții desemnează câte un responsabil sau
persoană de contact.

        Art.33.- În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a dispozițiilor
prezentului Protocol reprezentanții anume desemnați de conducerile celor două
instituții vor elabora metodologia concretă de lucru, pe domenii de acțiune.

        Art.34.- Prezentul Protocol de cooperare intră în vigoare la trei zile de la data
semnării de către conducătorii celor două părți. Protocolul s-a încheiat în două
exemplare din care unul se păstrază la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și
Justiție și altul la Direcția Generală de Informații și Protecție Internă.

       Art.35.- La data intrării în vigoare a prezentului Protocol, orice dispoziție
contrară își încetează aplicabilitatea.